ISABELA VASILIU-SCRABA

Eseist, filosof, istoric al filosofiei

Membra a Uniunii Scriitorilor din România

Sectia Critica-Eseistica

ORICE ANEXARE IN PLAN POLITIC

A ACESTUI SITE CULTURAL ESTE ABUZIVÃ

Scriitoarea nu a fost niciodatã înscrisã în vreun partid politic

Nu are simpatii politice nici pentru actualele,

nici pentru fostele orientãri politice din România.

ISABELA VASILIU-SCRABA- eseist, filosof, istoric al filosofiei, profesor, inginer chimist dipl.

Nascuta (Scraba) în Bucuresti într-o familie de intelectuali (bunicul, Teodor Scraba, a fost profesor de matematici la Liceul “Aron Pumnul” din Cernauti; tatãl, Mircea Scraba (1921-1960), om de o aleasã culturã, a fost inginer chimist dipl. si poet talentat). Cãsãtoritã (din studentie) cu un strãnepot al poetului Bacovia (socrul, avocat Maximilian Vasiliu, a fost nepot de sorã al lui Bacovia).

Isabela Vasiliu-Scraba urmeazã Liceul "Spiru Haret" din Bucuresti (unde o are ca profesoarã de englezã pe Aurelia Voinea, fiica a filosofului Mihai Rãdulescu si autoare de manuale de liceu). Ultimul an invata la Liceul «I.L. Caragiale » unde sustine bacalaureatul. Studii universitare la Facultatea de Chimie din cadrul Institutului Politehnic din Bucuresti. Studii post-universitare de filosofie la Sorbona (1988, 1991), la Universitatea Liberã din Bruxelles (1988), la Universitatea din München (1990) si la Universitatea din Nisa (1991).

Între 1979 si 1984 lucreazã ca inginerã chimista la I.A.M.N. (Bucuresti). Între 1985 si 1992 învatã in paralel germana (5 ani), engleza (2ani), italiana (3 ani), spaniola (2 ani), latina (2 ani) si greaca veche (3 ani).

La Universitatea din Bucuresti, în 1989-1990 (sem.II) si 1990-1991 (sem.I) predã douã cursuri despre Im. Kant. Ca profesor suplinitor predã germana la Liceul "L.Blaga" din Bucuresti (1992-1993). Din 1991 participa la colocvii nationale si internationale, colaborind cu eseuri filosofice in volumele unor congrese si simpozioane internationale. A publicat peste 200 de studii, articole si eseuri de istoria ideilor, critica literara, filosofie si istoria filosofiei in diferite reviste de cultura precum: “Viata Romaneasca”, “Convorbiri literare”, “Steaua”, “Familia”, “Asachi”, “Archaeus”, “Contemporanul-Ideea Europeana”, “Romania libera” (pagina culturala), “Revista de filosofie”, “Arges”, “Origini” etc.

Este membrã a Uniunii Scriitorilor din România, Sectia Criticã-Eseisticã.

Este inclusa in International Who’s Who of Professional & Business Women, ABI, 2001 si in WHO’S WHO IN ROMANIA 2002.

E-mail: [email protected]

ü 1. ARTICOLE RECENTE

ü 2. NOUTATI EDITORIALE

ü 3. Receptarea volumelor aparute intre 2003 si 2005

ü 4. VOLUME DE ESEURI SI MONOGRAFII. Prezentari succinte

ü 5. REFERINTE CRITICE

ü 6. IMPRESII DUPA LECTURA CELOR DOUA VOLUME DESPRE Nae Ionescu

ü 7. Articole despre Mircea Vulcanescu apãrute în anii 2000 si 2001

ü 8. Some articles translated in English, French and German

I. NOUTATI EDITORIALE

Aparitie de carte in ianuarie 2005 (Depozit legal pe 25 ian. 2005) :

Propedeutica la eternitate. Alexandru Dragomir in singuratatea gandului.

Ed. Star Tipp, 2004, ISBN 973-8134-16-1, 192 pagini.

Cartea se gaseste si la Chioscul «Orfeu» de la Muzeul Literaturii Romane din Bucuresti.

Lansarea volumului :

sambata 19 martie, orele 17.00 - 17.45 la Radio Romania Cultural in cadrul emisiunii « Izvoare de Filosofie ».

Aparitie de carte in martie 2004 (Depozit legal pe 5 aprilie 2004) :

- «DESCHIDEREA CERURILOR» ÎNTR-UN MIT PLATONIC SI ÎN «MIORITA» /

«THE OPENING OF THE SKIES» IN A PLATONIC MYTH AND IN «MIORITZA» BALLAD Ed. Star Tipp, 2004, ISBN 973-8134-25-0

Aparitie de carte in august 2003 (Depozit legal pe 1 Septembrie 2003) :

- CONTEXTUALIZÃRI. Elemente pentru o topologie a prezentului. Ed. Star Tipp, 2004, ISBN 973-8134-24-2

Receptarea volumelor aparute intre 2003 si 2005:

«…profund cufundat in PROPEDEUTICA LA ETERNITATE, n-am citit de mult ceva mai rascolitor…»

"...fantasticele CONTEXTUALIZARI si atât de strania - DESCHIDRE A CERURILOR INTR-UN MIT PLATONIC SI IN «Miorita»... au fost si sunt pentru mine..., o invitatie la gindirea libera si independenta, la curaj, la indrazneala, la adevar, la franchete, la... punctul pe i. Doua carti exemplare in miscarea filosofica a unui timp dornic de ea... Am subliniat sire intregi, paragrafe, am retinut idei asupra carora noi mai avem de lucru si ma bucur sa stiu ca putem fi de acord sau ne aflam pe cai adesea apropiate. Multumesc, adinc recunoscator, si din acest motiv, ... pentru insasi prezenta dumitale atit de vie si pregnanta in gindirea contemporana" (prof. univ. dr. Alexandru Husar, istoric, eseist, critic si istoric literar, poet).

I. VOLUME DE ESEURI SI MONOGRAFII

Prezentari succinte

- Propedeutica la eternitate. Alexandru Dragomir in singuratatea gandului
(Ed. Star Tipp, Slobozia, 2004, 192 pagini, bibliogr, texte în franceza si germana, ISBN 973-8134-16-1)

- «DESCHIDEREA CERURILOR» intr-un mit platonic si in «Miorita» / «THE OPENING OF THE SKIES» in a Platonic myth and in «Mioritza» ballad

Reintegrarea într-o naturã devenitã cosmos "sanctificat liturgic" capãtã în hermeneutica propusã o surprinzãtoare înfãþiºare. Pentru cã ea îngemãneazã posibile surse comune spiritualitãþii populare româneºti ºi spiritualitãþii din care a descins platonismul. Subiect destinat cititorilor culþi din indiferent ce þarã, el va fi cu atât mai incitant pentru cei care s-au preocupat de înþelesurile "Mioriþei". Dar ºi pentru cei care au încercat sã înþeleagã unul dintre miturile esenþiale ale platonismului (Editura Star Tipp, Slobozia, 94p.: bibliogr, text în engl. trad. de Ileana Barbu, ISBN 973-8134-25-0).

- CONTEXTUALIZÃRI - Elemente pentru o topologie a prezentului

Trecând în revistã tulburãtoare probleme ale culturii româneºti contemporane, ilustrate sugestiv prin figuri de scriitori precum Alexandru Paleologu, Alex. ªtefãnescu, Andrei Pleºu, Sorin Alexandrescu, Horia-Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu, Ion Papuc, Anton Dumitriu, Horia Stamatu, Constantin Amãriuþei, Andrei Scrima, Mircea Vulcãnescu, Dan Botta, Stelian Mate-escu, Mircea Eliade ºi Nichita Stãnescu, autoarea conceptualizeazã o "topologie a prezentului". Deºi interesatã de tradiþie, ea îºi asumã viziunea post-modernã care nu este strãinã de ispita dislocãrii valorilor centrale. Pe alocuri ironicã, pe alocuri învãluitã în aura acelui spirit filosofic apt de a condensa maximum de sensuri în minimum de cuvinte, cartea apãrutã în 2003 contureazã cu dexteritate tabloul trãsãturilor distinctive ale culturii noastre post-moderne, prin punerea lor în relaþie, altfel spus, prin "contextualizãri". Noua scriere a d-nei Isabela Vasiliu-Scraba reprezintã un apel strãlucit la discernãmântul cititorului, invitat sã traseze singur coordonatele lumii culturale cãreia - cu voie sau fãrã de voie -, îi aparþine. Ceea ce are darul de a contribui la crearea unei sensibile atmosfere de conlucrare. De aici rezultã marea noutate a acestei cãrþi: implicarea cititorului într-o varietate de contextualizãri. (Editura Star Tipp, Slobozia, 192p. bibliogr., index, ISBN 973-8134-24-2).

- ÎN LABIRINTUL RÃSFRÎNGERILOR: Nae Ionescu prin discipolii sai: Petre Tutea, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu si Vasile Bancila

"Va veni o zi -scria Mircea Eliade - cînd patimile vor amuþi ºi greºelile se vor ierta; va veni o zi cînd judecata istoriei se va mãrturisi de la sine, firesc, aproape pe nesimþite. Noi, elevii ºi colaboratorii lui Nae Ionescu (...) aºteptãm fãrã teamã ziua aceea, chiar dacã ea va veni tîrziu de tot, cînd nu vom mai fi pe aici ca s-o cunoaºtem. Pînã atunci, însã, vom continua sã mãrturisim pentru Profesorul Nae Ionescu. Sã spunem, adicã, ce-am învãþat de la el ºi cum ne-a învãþat". Pentru Labirintul rãsfrîn-gerilor, destinat unui public interesat de semnificaþiile mai adînci ale unui moment cultural fãrã egal în istoria României, rîndurile lui Mircea Eliade scrise în 1951 reprezintã firul Ariadnei. Desigur, fir iluzoriu pentru cei care nu s-au putut încã elibera de tirania prejudecãþilor legate de personalitatea filosofului Nae Ionescu. Cuvânt înainte de Ion Papuc. Ediþie bilingvã românã-englezã; traducere de Ileana Barbu. (Editura Star Tipp, Slobozia, 264p.:bibliogr., ISBN 973-8134-05-6).

- Metafizica lui Nae Ionescu, în unica si în dubla ei înfãtisare

România celor douã decenii de dupã realizarea unitãþii ei naþionale. Iatã locul privilegiat al filosofiei româneºti. Cui pricepe fascinanta experienþã a libertãþii de gîndire ce a nãscut atîtea capodopere într-un timp atît de implacabil limitat nu-i poate scãpa unicitatea ºi autenticitatea ºcolii filosofice naeionesciene. ªi desigur nici punctul ei de maximã iradiere, metafizica lui Nae Ionescu. În limbajul unei contemplativitãþi discrete, avînd drept permanent fundal trãirea religioasã creºtinã, gîndirea filosoficã a Profesorului de metafizicã ºi de logicã de la Universitatea bucureºteanã prinde conturul ei propriu în discutarea problematicii "cãderii în cosmos". Spirit polemic, Isabela Vasiliu-Scraba oferã o înfãþiºare incitantã nebãnuitelor faþete ale acestei gîndiri, ca ºi poticnelilor în marginea ei. (Editura Star Tipp, Slobozia, 264p.: bibliogr., text în engl. trad. de Ileana Barbu, ISBN 973-8134-06-4).

- MISTICA PLATONICA a participarii la divina lume a Ideilor

Obiºnuiþi sã uitãm cele mai evidente lucruri (de pildã cã Platon nu a scris în româneºte), uitãm ades ºi înþeleapta constatare conform cãreia "cel mai bun comentariu platonic este o bunã traducere". Cuprinzînd o nouã traducere a primei pãrþi din dialogul Parmenide (126 a -135 c), Mistica platonicã este un riguros comentariu al celui mai dificil dialog platonic, unde filosoful este preocupat de participarea omului la Ideea Supremã, la Binele Absolut. Cu mãrturia dialogului "Parmenide", ºi a altor dialoguri târzii, ea reconstruieºte faimoasa (ºi totuºi atît de puþin înþeleasa) doctrinã a Ideilor. Apariþie de excepþionalã originalitate, Mistica platonicã presupune lecturi filosofice substanþiale. Dar prin forma ei clarã ºi (aparent) accesibilã, aceastã carte are darul de a îmbogãþi spiritual pe orice cititor. Cuvânt înainte de Pan Izverna. Secþiunea în limba englezã este tradusã de Alexandra Coliban ºi de Viola Duþescu. (Ed. Star Tipp, Slobozia, 360 p., bibliogr., ISBN 973-99239-2-5).

- Configuratii noetice la Platon si la Eminescu

“Orice a gândit un om singur, fãrã s-o fi citit sau auzit de la alþii, cuprinde o sãmânþã de adevãr”. Sînt cuvintele lui Mihai Eminescu, puse drept motto al cãrþii. Aºadar cumva dãtãtoare de seamã pentru conþinutul volumului ce trateazã despre “atemporalitatea noumenalã a iubirii la Eminescu” sau despre starea de graþie din “ceasul cãutãrii obârºiilor în Luceafãrul...” . În secþiunea dedicatã lui Platon cititorul este purtat într-o pasionantã cãlãtorie spre a afla ceva despre “configuraþiile noetice în filosofia lui Platon”, precum ºi despre “perpetuarea intuiþiilor platonice în creºtinism”, prin dificila problemã a participãrii. Eseurile sînt însoþite de note ºi de o amplã bibliografie cu lucrãri în limba românã ºi în limbile de circulaþie internaþionalã (franceza, germana, engleza, italiana, spaniola). Spre sfîrºitul volumului se aflã inserate douã eseuri ancorate în problematica vremurilor noastre. Primul este pe tema “interferenþei culturilor în literatura contemporanã europeanã”, lucrare prezentatã de autoare la Universitatea din Namur (Belgia) în cadrul unui Colocviu internaþional de literaturã. Al doilea trateazã într-un mod original (ºi nedisimulat ironic) despre premizele limbajului “post-modern”. Cartea cuprinde texte traduse în limbile englezã ºi francezã. (Ed. Star Tipp, Slobozia, 192 p., bibliogr., ISBN 973-98981-0-6).

- Atena lui Kefalos

"Rolul pozitiv al criticii literare este acela de a ridica în conºtiinþã, adicã pe un plan de luciditate, valorile de penumbrã ale unei opere" consemna Lucian Blaga în revista Saeculum din martie-aprilie 1943. Este tocmai ceea ce intreprinde în acest volum de eseuri Isabela Vasiliu-Scraba, când dezvãluie din penumbra unui prolog platonic o anume "Atenã" spre care, bine cãlãuzit, se îndreaptã Kefalos, personaj al dialogului PARMENIDE. Sau când relevã surpãrile timpului, ale spaþiului ºi ale materiei într-o poezie a lui Radu Stanca, ori când trateazã despre "zilele cu sfinþi ºi nopþile noastre", spre a decela toposul amintirilor din copilãria lui Ion Creangã. Incitantele abordãri ale relaþiei Eros-Thanatos într-un roman al lui Liviu Rebreanu, sau a altor teme din care o mai desprindem pe cea a globalizãrii ("Cu Mircea Eliade în Europa") indicã, toate la un loc, un spirit cultivat. Dar ºi un spirit prin excelenþã liber, ispitit uneori de posibilitatea de multiplicare a planurilor estetico-literare pe care o oferã masca, ironia finã cu vãlurile ei destul de transparente.

Volumul conþine texte în limba englezã traduse de Viola Duþescu. (Ed. Star Tipp, Slobozia, 216 p., bibliogr., ISBN 973-98247-6-5).

- Filosofie acroamaticã la Platon (Ed. Star Tipp,1997, ISBN 973-98247-1-4);

- Despre existentã, fiintã si esentã (Ed. Mirisa, 1996, ISBN 973-97355-0-9);

- O pseudo-descoperire a unui pseudo-plagiat. Lucrurile si Ideile platonice (Ed. Fundatiei “Ionel Perlea”, 1995);

- Inefabila metafizicã (S.C. Tipografia, Slobozia S.A., 1993);

- Filosofia lui Noica, între fantasmã si luciditate (Ed. Ecodava, Slobozia, 1992);

E-mail: [email protected]

II. REFERINTE CRITICE

"Este un element dinamic, cu o pregãtire adecvatã în domeniul pe care-l ilustreazã, domeniu de frontierã, cum se spune, si pe deasupra un condei prob si plin de vivacitate, cu un stil al polemicii de idei de o certã originalitate"

Cornel Regman.

« Scrierile sale, revelatoare sub raportul noutatii (…) dovedesc talentul eseistic si capacitatea speculativa a filosofului-scriitor care este d-na Isabela Vasiliu-Scraba. Cine a citit aceste eseuri a remarcat, desigur, valoarea lor ideatica precum a inteles si ca astfel de produse n-ar fi avut nici o sansa de aparitie inainte de 1990 »

Pan Izverna

"Este o eseistã de prim rang, cu remarcabile virtuti literare. În materie de comunicare urmînd, cred, modelul Noica, volumele sale respirã o cãldurã cuceritoare fãcînd accesibile desbateri care altminteri nu incitã pe nespecialisti. Nu e putin lucru sã regîndesti, sã reconstruiesti si, mai ales, sã pui ceva din propria personalitate în comentariile atît de subtile destinate aprofundãrii unui homo humanus"

Constantin Ciopraga, Membru de Onoare al Academiei Române.

"Autoarea unor cãrti ca "Filosofia lui Noica, între fantasmã si luciditate", "Inefabila metafizicã", "Atena lui Kefalos", "Filosofie acroamaticã la Platon" sau "Configuratii noetice la Platon si la Eminescu", între altele, mînuind un condei care e cînd penel, cînd floretã, pe alei nebãnuite, "rãtãceste" printre gînditori români si strãini cu degajare si dezinvolturã, adesea cu gratie. În Isabela Vasiliu-Scraba (unind o pasiune de hermeneut cu o acribie de filolog avizat), gînditorul sãu preferat -Platon- îsi aflã unul din cei mai profunzi si mai subtili interpreti în cultura noastrã"

Prof. univ. dr. Alexandru Husar.

"Doamna Isabela Vasiliu-Scraba are temeritatea de a strãbate cele mai dificile texte platonice direct în originalul elin. Fapt încã si mai rar pentru timpul acesta, o face nu numai cu o elegantã gratie femininã care îsi anexeazã vaste si aride teritorii ale eruditiei în domeniu, ci pãtrunde temele filosofice în cauzã cu o capacitate de aprofundare de-a dreptul bãrbãteascã. Sincer vorbind, cine ar putea sã nu o invidieze?"

Ion Papuc.

“Cele trei carti publicate pana acum indica un spirit inclinat si familiarizat cu speculatia filosofica” –scria in 1995 acad. Stefan Augustin Doinas, Membru de Onoare al Uniunii Scriitorilor.

“In al treilea volum, O PSEUDO-DESCOPERIRE A UNUI PSEUDO-PLAGIAT, avem de-a face cu o polemica vie, ascutita si nu lipsita de o unda de umor” –

Alexandru Paleologu

III. Impresii dupa lectura cartilor aparute intre 2000 si 2004:

"Mult stimatã Doamnã Isabela,

Am citit într-un suflet (în seri de neuitat) cele douã noi cãrti ale dumitale [despre Nae Ionescu], scrise cu atîta avînt, nerv si pasiune, virtuti parcã mai rare în cultura noastrã, dar cu atît mai demne de invidiat. Nu mai vorbesc de harul (fãrã concurentã) al gînditoarei - pe alei rare - printre gînditori. Cîtã pricepere, cît suflet, cîtã iubire si mînie în scutul si spada mînuite de o printesã a spiritului românesc. Vii multumiri, recunostintã, calde urãri de noi turniruri onorate cu aceeasi fortã, cald omagiu,

Alexandru Husar"

"7 aprilie 2002, Nisa

Stimatã Doamnã Vasiliu-Scraba,

Mi-ati prilejuit o tulburãtoare plimbare în grãdina "rãsfrîngerilor".

Sã vã felicit pentru Cartea Dumneavoastrã ar fi, din parte-mi, un gest naiv: nu-l felicitãm pe Platon pentru dialogurile la care Socrate învatã Atena! La asemenea întîlniri ascultãm ideile care danseazã în jurul nostru...

Sunt fermecat de frumusetea (si economia) expunerilor, de bogãtia cu care ne perindati personalitãtile, de lumina pe care ati reusit ca fiecare s-o aducã la banchet. Îmi place bunãvointa si eleganta de gazdã cuceritoare pe care o acordati acestor prieteni - venit fiecare cu chipul sãu inconfundabil. Vã multumesc pentru bucuria plinã de nostalgie pe care mi-ati dãruit-o la aceastã întîlnire cu oameni dintre care -trei - mi-au fost frati -mai mari - de sppirit si suflet.

Multumesc si pentru a fi pus gîndul meu la (capitolul intitulat) "De unde vine farmecul acestui gînditor". Într-adevãr, si gînditorul, si omul, erau fermecãtori!

Cu adînc respect, al Dumneavoastrã,

Stefan J. Fay"

« …fantasticele CONTEXTUALIZÃRI ºi atât de strania - DESCHIDRE A CERURILOR [într-un mit platonic si în Mioriþa] au fost, si sunt pentru mine..., o invitaþie la gândirea liberã si independentã, la curaj, la îndrãznealã, la adevãr, la francheþe, la... punctul pe i. Douã cãrþi exemplare în miºcarea filosoficã a unui timp dornic de ea... Am subliniat ºire întregi, paragrafe, am reþinut idei asupra cãrora noi mai avem de lucru si ma bucur sã ºtiu cã putem fi de acord sau ne aflãm pe cãi adesea apropiate. Mulþumesc, adânc recunoscãtor, si din acest motiv, ... pentru însãºi prezenþa dumitale atât de vie si pregnantã in gândirea contemporanã" (Al. Husar, 2004).

V. ARTICOLE RECENTE

Batjocorirea Martirilor Neamului în proiectul Mânastirii din Aiud ca anexă a promovării studierii Holocaustului şi a Gulagului

PRECIZĂRI IN ŢARA LUI ELIADE SI CULIANU

Hidra cripto-comunistă contra Vetrei Monahale de la Râpa Robilor

La Centenar, despre Noica în cifru “humanist”

CENTENAR NOICA (1909-1987) Noica despre reinventarea Europei

CENTENAR NOICA (1909-1987) Noica şi discipolii săi

CENTENAR NOICA (1909-1987) Lista neagră cu cărţi scrise de Noica

O suită de qui pro quo-uri în “Dialogurile întrerupte” de Eliade şi o primă colaborare ratată de Culianu

Un fals filosof al religiilor (Andrei Pleşu) despre unul autentic: Mircea Eliade

Un hocus-pocus si o cacialma: numirea Institutului de Istoria Religiilor cu numele lui “Ioan Petru Culianu”

Precizari in tara lui Eliade si Culianu

Mircea Eliade, victimă predilectă a duplicităţii culturii oficiale din România

Un al patrulea volum de Istoria credinţelor şi ratatele colaborări ale lui MIRCEA ELIADE cu Ioan P. Culianu

Moartea spirituală în receptarea din Ţară şi visul premonitoriu al lui Mircea Eliade

Eliade si Culianu în universul minciunii post-decembriste

Lichidarea lui Mircea Eliade prin tertipuri sau Adevărul (cel mai plauzibil) despre viaţa si opera lui I.P. Culianu

Culianu si răbdarea îngerească a lui Mircea Eliade

Indicii de manipulare în eseistica unui fost discipol al lui Noica: dl Ion Papuc

PARABOLA ORBILOR sau PhiloZofia în comunism si post-comunism

DAN CUMPĂTĂ – un pictor ce a descoperit secretul tinereţii fără de bătrâneţe si al vieţii fără de moarte

TOTALITARISMUL si FRICA DE NU SPUNE DECÂT CE ESTE ÎNGĂDUIT

FILOSOFIE SI TEOLOGIE - Primatul spiritualului în gândirea lui Nae Ionescu

IMPRASTIEREA DRACILOR DIN CASA PUSTIE sau Clonarea gândirii pe ºablon prin hegemonia ideologicã

Un ziarist, o filoloagã si o carte bombã: Cronica geto-dacã de pe Tãbliþele de la Sinaia

Mircea Eliade SI DETRACTORII SAI

Mircea Eliade în cyberspatiu

Tentatia mitocãniei si riscurile ei

Castelul « CELOR DOUA IULII » (2 VII), construit de Hasdeu la Campina

RÃZBOIUL RELIGIOS PERMANENT.Horia Stamatu si Noica

FICTIUNEA UNEI PREVESTIRI. Steinhardt despre MIORITA

Ultima revelatie a filosofului Alexandru Dragomir

Din ungherele democratiei actuale

Un text francez care ne priveste doar pe noi, romanii : Emil Cioran despre Mircea Vulcanescu

Scriitori invizibili

Un cautator de inteleptiune discret : Alexandru Paleologu

Din discipolii români ai lui Heidegger : Constantin Oprisan

Mircea Eliade redescoperind pãdurea

O piesã din dramaturgia unui filosof ºi discursul vulcãnescian asupra spiritualitãþii

NOBLETEA UNEI AVENTURI HERMENEUTICE - Alexandru Dragomir despre cel mai înþeleept atenian

Doi filosofi prieteni: Alexandru Dragomir si Octavian Vuia

PASIUNEA PENTRU BANALITÃTI a d-lui Gabriel Liiceanu (Al. Dragomir)

Sopârle "platoniciene", douã diversiuni si o previziune (Alexandru Dragomir despre O SCRISOARE PIERDUTÃ)

"În fond, eu fac o tezã de doctorat la Dumnezeu" (Alexandru Dragomir)

ABUZ DE IMAGINATIE "În strictã perspectivã istoricã" (F. Turcanu despre "prizonieratul" lui Mircea Eliade în istorie)

Inspiratia angelicã a unui ex-ministru (Andrei Plesu)

Somnambulismul mitologizant al istoricului Lucian Boia

PRINCIPII «ACTUALE» ÎN CRITICA LITERARÃ

Cum se fabricã o carte de succes: «USA INTERZISÃ»

MIRCEA VULCÃNESCU, FILOSOFUL SCOLII SOCIOLOGICE A LUI DIMITRIE GUSTI

Imaginea oficialã asupra filosofiei românesti - Receptarea criticã a lui Mircea Vulcãnescu

PROFESIONISTI AI LECTURII

DON QUIJOTE IN OGLINDIREA CEA FARA DE SFIRSIT A UNEI LUMI DE-A-NDOASELEA

VI. Articole despre Mircea Vulcanescu

apãrute în anii 2000 si 2001

"Scãparea prin tangentã" sau Constantin Noica si Mircea Vulcãnescu

Mircea Vulcãnescu despre "codul etic al românului", în rev. "Viata Româneascã", Anul XCVI, nr. 5-6, mai-iunie 2001, p.254-256;

Pe urmele Occidentului ...(Mircea Vulcãnescu despre codul moral modern), în rev. "Asachi", Anul IX, nr. 147, mai 2001, p.6-7;

Mîntuirea prin "trecerea în virtual", în rev. "Asachi", Anul IX, nr. 148, iunie 2001, p.6-7;

Un titlu neînteles: Cuvînt "împreunã" despre rostirea româneascã, în rev. "Asachi", Anul IX, nr. 151, septembrie, 2001, p. 6-7;

Mircea Vulcãnescu. Tabel cronologic (1904-1921), în rev. "Asachi", Anul IX, nr. 154, part. 1, decembrie, 2001; part. 2, nr. 155, ianuarie 2002; part. 3, nr. 156, februarie 2002;

Nae Ionescu si Mircea Vulcãnescu, în rev. "Viata Româneascã", Anul XCV, nr.7-8/2000, p. 176-181;

Mircea Vulcãnescu într-un "sonor" dictionar

Oroarea de metafizicã în receptarea operei lui Mircea Vulcãnescu

Anul 1983, anul "Mircea Vulcãnescu"

VII. Some articles translated

in English, French and German

EVERY GREAT INTELLIGENCE SWINGS BETWEEN RELIGION AND PHILOSOPHY (Nae Ionescu and Petre Tutea)

Ideas - A Variable Background in Cioran's Writings (Nae Ionescu and Emil Cioran)

AN ADVENTURE BEYOND WHICH EVERYTHING IS POSSIBLE, EXCEPT REPETITION (Nae Ionescu and Constantin Noica)

NAE IONESCU AND MIRCEA ELIADE

Wherein Lies the Charisma of This Thinker? (Nae Ionescu and Mircea Vulcãnescu)

THERE IS NO PERFECTION IN THIS TRANSITORY WORLD (Nae Ionescu and Vasile Bãncilã)