Isabela Vasiliu-Scraba

<<La prima pagina     

Cuprins

 

I. De ce nu este totdeauna bine sã fii în vogã (Alexandru Paleologu)........................................11

Heidegger ºi faima sa în momente improprii. Faima din motive improprii. O anchetã din vremea diri-jismului cultural. Cinismul unui Crohmãlniceanu ºi rafinata batjocurã a d-lui Paleologu la adresa prostiei ce se vroia instituþionalizatã.

II. Despre utilitatea rememorãrii trecutului ..............15

Un nou cliºeu: «profesioniºti ai lecturii». De ce îºi arogã împãtimiþii literaturii comuniste acest titlu. Mecanismul integrãrii în cultura comunistã. Spãlarea creierelor prin rescrierea istoriei ºi culturii româneºti. Eugen Lovinescu -vedetã în cultura comunistã. Prestigiul european al lui Bazil Munteanu. Meandrele manipulãrii prin manuale de liceu de ieri ºi de azi. Ocultarea unei ºcoli socio-logice unicã în lume (ªcoala lui Dimitrie Gusti ºi a lui Mircea Vulcãnescu). Imaginea filosofiei româneºti din perspectiva ocupantului sovietic. Mihail Roller despre statul «multinaþional» român. Manipularea prin liste de scriitori valoroºi de la Roller încoace.

III. «De ce nu a fãcut Andrei Pleºu filosofie»............33

Debutul unui istoric de artã atras de spaþiul contrariilor nescindate. Întîia dilemã: filosofie sau problematica sapienþialã? În cãutarea unui guru. Deziluzia ºcolirii la Pãltiniº. Moralist dupã cãderea în dizgraþia P.C.R. Dilematicã descindere în orizontul culpabilizãrilor: «cei care nu sînt cu noi sînt cu noi». Incolorii perverºi ai minimalismului moral. Un studiu de 20 de pagini, nepreþuit vestigiu din etapa filosoficã a unui «angelolog» fost ministru. Îngerii, oglinzile (dupã Dan Botta) ºi riscul dezinteresãrii de filosofia româneascã. Oglindire ºi rugãciune la Mircea Vulcãnescu. Dilema unui discipol: «omuleþul» Noica, un mare / sau inexistent maestru. Ipocritul de anvergurã al minimalismului moral.

IV. Originalitãþi «filosofice»: dl. Sorin Alexandrescu despre “paradoxul” român..................................49

«Incolorii perverºi» din România interbelicã. Mistica numãrului ºapte ºi o hermeneuticã de douã parale

V. «PATAPIE-viciul» (român?)...............................51

Un refugiu polonez ºi o viaþã de securist. Culmi ce pot fi atinse post-mortem. «Incolorii perverºi» într-o nouã înfãþiºare.

VI. Cum se fabricã o carte de succes: «Uºa interzisã» de Gabriel Liiceanu...........................................55

O mare operã literarã (Luntrea lui Caron de Lucian Blaga) ºi o încercare de plasare a ei «pe portiþa din dos a adevãratei literaturi». Constantin Noica în Epistolar ºi la Pãltiniº. Celebritatea pe seama altora ºi alte strategii de succes. Iubirea -tardivã ºi cioranianã - ca instrument de salvare.

VII. O carte ignoratã: «Scurtã cãlãtorie în Grecia», de Ion Papuc..........................................................61

Vina de a fi fost ºi poet. Succesivele finisãri ale unei capodopere. Ion Papuc - o mare victimã culturalã a mafiilor literare.

VIII. Asimilarea motivului «Don Quijote» (Anton Dumitriu)...........................................................65

Un membru corespondent al Academiei Spaniole. Don Quijote ºi Alexandru Popescu-Telega trecuþi la index dupã 1945. Reapariþia lui Cervantes în librãriile române dupã un sfert de veac. Anton Dumitriu despre oglindirea cea fãrã de sfârºit a unei lumi de-a-ndoaselea. Adevãrul în veºminte de batjocurã. Don Quijote, umbrã purtãtoare de idealuri platonice.

IX. Teme ºi strategii ale spiritualitãþii româneºti din exil  (Horia Stamatu ºi Constantin Amãriuþei)............73

Din graiul lor scriitorii nu pot fi exilaþi (Nicolae Herescu). Exilul interior trãit în þarã (Ion Caraion). Timpul intensiv  al literaturii exilului. Magia poeziei religioase a lui Horia Stamatu. Eseistica sa. Uni-tatea culturalã europeanã din folclorul comparat. Gigantismul autenticului Pãcalã (apud. H. Stamatu). Transfigurarea ideaticã a spiritualitãþii populare româneºti în metafizica lui C-tin Amãriuþei: «starea de dor» ºi «starea de urât».

X. Ce poate ieºi din asceza dorului (Constantin Amãriuþei).........................................................93

O metafizicã româneascã scrisã în exil (C-tin Amãriuþei). Mihai Eminescu, cunoaºterea poeticã a Stãrii dintâi ºi a stãrii pre-ontologice. Veºmântul noematic al unui termen eminescian (Mircea Vulcãnescu). Drama metafizicã a creaþiei lumii într-un mit românesc. Gospodãria cereascã din haosul primordial. «Cartea Facerii» ºi cunoaºterea despãr-þitoare de lume. Dumnezeu coboarã în lume: Starea dintâi ca justificare ontologicã a Creaþiei.

XI. Incursiuni în spiritualitatea ortodoxã (Andrei Scrima)............................................................109

Dl. Virgil Ierunca despre tânãrul Andrei Scrima. Un titlu pretenþios: «Timpul rugului aprins». Scrisoarea cãlugãrului rus Ivan Kulîghin în douã traduceri. «Paradoxia metafizicã» din realitatea necreatã a harului divin. Mãrunt pretext pentru o mare hermeneuticã. Izbânda exilului românesc visatã de criticul literar Virgil Ierunca.

XII. Istorie trucatã în loc de filosofie sau Prejudecãþi în lipsã de judecãþi..............................................117

Sumarã cartografiere a trucajelor istorice. Aºa-zisa filosofie a unui fost nomenclaturist din profitocraþia comunistã. Blajina «ahoretie» a lui Constantin Noica ºi a poporului român. Posibilul mai presus de real în filosofia religioasã a lui Mircea Vulcãnescu. Intuiþia unui eseist (Dan Botta) pasionat de Platon. Nesemnificative poveºti istorice pentru un tânãr stalinist ajuns la vârsta senectuþii. Cutremurãtoarea lor semnificaþie pentru unul dintre Brãtieni.

XIII. O nouã rubricã a cenzurii............................129

Manevre de subminare a identitãþii culturale româneºti prin liste de cãrþi interzise dupã 1945 de ocupantul sovietic. Memorie culturalã «conta-minatã»: cenzura într-o carte divulgând cenzura. Intoleranþii adorã toleranþa celorlalþi ºi abuzeazã sistematic de ea (apud. Lucian Blaga).

XIV. Paradigme ale devierii (Tardive lovituri duº-manului de clasã)........................................137

Ironii (ne)disimulate ºi cãutarea începuturilor. Lupta de clasã în lichidarea culturii ºi a mediului academic românesc. Scânteietoarea generaþie 1927. Mircea Eliade (ºi Mircea Vulcãnescu) despre Stelian Mateescu. O tardivã (dar zguduitoare) victorie în lupta de clasã ºi eroul ei: Florin Faifer.

XV. «Cu Mircea Eliade poþi vorbi despre orice» (Horia Stanca)............................................................145

Faþa mediatizatã a omenirii ºi optimismul de paradã. Amintirile unui fost ataºat de presã (Horia Stanca). La Legaþia României în grija lui D.C.Amzãr. Mircea Eliade ºi «insolaþia eminesc-oceanicã». Ceva despre arta poeticã a lui Mihai Eminescu în anul 2000, anul «Eminescu».

XVI. Principii «actuale» în critica literarã..............155

Critica tânãrã în cãutare de noi ideologii. “Extra-literarul” în comunism ºi dupã. Mircea Eliade într-o bio-bibliografie cenzuratã. Suporturile ideologice pentru eliminarea marilor valori culturale româ-neºti dupã 23 august 1944. “Megatendinþa” post modernã ºi relansarea în orizontul culpabilizãrilor.

XVII. Colegul nostru Femios, poetul (Nichita Stãnescu despre artele poetice)......................................165

“Dacã n-aº fi fost poet, aº fi putut fi un mare filosof” (Nichita Stãnescu). Repovestindu-l pe Homer. Femios ºi arta supravieþuirii prin cuvânt. Ce se feresc a spune analiºtii politici de azi. O profesiune de naturã monadicã. Final “greºit” hermeneutizat.

 

 Bibliografie ...................................................173

 Indice de nume...............................................183

De aceiasi autoare...............................................189