Isabela Vasiliu-Scraba

<<La prima pagina     

O carte ignorată:

«Scurtă călătorie în Grecia», de Ion Papuc

 

 

«Întocmirea listelor, de o parte și de alta, încălzește spiritele, deșteaptă amintiri, dezleagă  limbile,  iar numele prost scrise trezesc  rîsul, căci e vorba chiar de  proscriși»

Barbu Cioculescu, Palatul de toamnă

 

           

Rezumat:  Vina de a fi fost și poet. Succesivele finisări ale unei capodopere . Ion Papuc - o mare victimă culturală a mafiilor literare.

 

            Există în literatura română, încă de acum douăzeci de ani o capodoperă nești-ută*: Scurtă călătorie în Grecia, de dl. Ion Papuc. La vremea când cu o carte se putea ajunge în Uniunea Scriitorilor (dacă erai bine văzut de cine trebuia pe atunci să te vadă bine), destinul scriitorului Ion Papuc nu a fost perturbat în nici un fel de pu-blicarea fermecătoarei sale cărți despre Grecia «încremenită în veșnicie prin exemplaritatea ei spirituală». Abia dacă a apărut un comentariu  într-o revistă  literară din provincie. Apoi grabnic s-a așternut tăcerea. În Uniunea Scriitorilor autorul ei a fost admis la grămadă, după căderea comu-nismului. Și, ca o ironie a sorții, sau poate ca o glumă a confraților scriitori, nu pentru marile virtuți ale eseisticii sale, nici pentru capodopera sa (în 1989 de șapte ani apărută la Editura Cartea românească), ci pentru volumele sale de poezie.

            Indiferentă la actualitate, de o virtu-ozitate tehnică excepțională și de un înalt nivel al gândirii filosofice, primele opt capitole ar epuiza Scurta călătorie în Grecia. Într-adevăr, într-o primă instanță, cartea a fost concepută ca anamnesis, ca rafinată și subtilă imaginare a unui pelerinaj noetic** spre originile gândirii europene: «Grecia mi se anunța ca o realitate ce se oferă  înțelegerii și nu simțurilor»(p.48). Dar povestea continuă, căci avem de-a face și cu un <<roman indirect>> al cărui conținut epic este furnizat de aventurile unei călătorii cu automobilul în Grecia, aventuri parțial reconstituite, parțial închipuite, parțial trăite și consemnate ca atare în jurnal: «atunci pe Acropole, ieșind din Mouseion, am văzut însăși vecia - om, eternitatea strălucind de peste două mii de ani» (p.164). Impecabil scris și inconfundabil ca expresie, romanul Scurtă călătorie în Grecia (închinat Valentinei Boștină, faimoasa și frumoasa sculptoriță) continuă așadar cu o trecere treptată din sfera lu-minii de la Cap Sunion, prin vântoasele «transparente și abstracte» de la Epidaur, cu popasul de adio «în cerul de legendă» al Acropolei, pentru ca în final totul să se precipite «sub veghea unui duh rău».

            După ce am citit fermecătoarea carte a domnului Ion Papuc (reeditată în 2003 la Editura Aritmos) mi-am dat seama că autorul ei (un foarte fin critic literar, subtil eseist, filosof și romancier totodată) este una din marile victime culturale ale mafiilor literare active încă din perioada  comunistă.

Și totuși, în ciuda posturii de marginal pe care printr-o voită ignorare i-au hărăzit-o până în 1989 criticii de profesie (iar după acestă dată vedetele lumii noastre culturale), în peisajul public românesc dl. Ion Papuc se bucură de o excelentă reputație literară, fiind recunoscut drept unul dintre cei mai importanți scriitori români din vremea noastră.

            Prin retipărirea capodoperei sale în versiunea din 1982 (fără inutile revizuiri și adăugiri) autentica noastră literatură s-a îmbogățit la fel de substanțial ca și prima dată. Ne întrebăm însă: nu vor fi, în tacit acord, grupurile literare (sau, mai degrabă, literaro-politice) dispuse iarăși a ignora evenimentul și pe autor?

 

 

NOTE

           

            *Ca regulă generală, înainte de 1989 erau  «torpilate» prin  ignorare  mai ales cărțile  autorilor neformați în cultura comunistă de după Reforma învățământului din 1948. Preferențial, cele semnate de scriitori născuți în deceniul al doilea, precum Eta Boeriu, Radu Stanca, I. D. Sîrbu, sau chiar Barbu Cioculescu, fascinantul autor (post-modern) al povestirilor - de mare anvergură ideatică, dar și de mare curaj  -, cuprinse în volumul Palatul de toamnă apărut în 1976 la Editura Eminescu din Bucuresti.

            **Iată câteva repere ale pelerinajului noetic  parcurs de dl. Ion Papuc: Platon, Homer, Hesiod, Parmenide, Socrate, Aristofan, Aristotel, povestea lui Orfeu, a lui Dionysos, a lui Alexandru Macedon, tragicii greci, tratatele hipocratice, arta greacă, epoca (și figura) lui Pericle, etc.

 

1