Isabela Vasiliu-Scraba

<<La prima pagina     

O carte ignoratã:

«Scurtã cãlãtorie în Grecia», de Ion Papuc

 

 

«Întocmirea listelor, de o parte ºi de alta, încãlzeºte spiritele, deºteaptã amintiri, dezleagã  limbile,  iar numele prost scrise trezesc  rîsul, cãci e vorba chiar de  proscriºi»

Barbu Cioculescu, Palatul de toamnã

 

           

Rezumat:  Vina de a fi fost ºi poet. Succesivele finisãri ale unei capodopere . Ion Papuc - o mare victimã culturalã a mafiilor literare.

 

            Existã în literatura românã, încã de acum douãzeci de ani o capodoperã neºti-utã*: Scurtã cãlãtorie în Grecia, de dl. Ion Papuc. La vremea când cu o carte se putea ajunge în Uniunea Scriitorilor (dacã erai bine vãzut de cine trebuia pe atunci sã te vadã bine), destinul scriitorului Ion Papuc nu a fost perturbat în nici un fel de pu-blicarea fermecãtoarei sale cãrþi despre Grecia «încremenitã în veºnicie prin exemplaritatea ei spiritualã». Abia dacã a apãrut un comentariu  într-o revistã  literarã din provincie. Apoi grabnic s-a aºternut tãcerea. În Uniunea Scriitorilor autorul ei a fost admis la grãmadã, dupã cãderea comu-nismului. ªi, ca o ironie a sorþii, sau poate ca o glumã a confraþilor scriitori, nu pentru marile virtuþi ale eseisticii sale, nici pentru capodopera sa (în 1989 de ºapte ani apãrutã la Editura Cartea româneascã), ci pentru volumele sale de poezie.

            Indiferentã la actualitate, de o virtu-ozitate tehnicã excepþionalã ºi de un înalt nivel al gândirii filosofice, primele opt capitole ar epuiza Scurta cãlãtorie în Grecia. Într-adevãr, într-o primã instanþã, cartea a fost conceputã ca anamnesis, ca rafinatã ºi subtilã imaginare a unui pelerinaj noetic** spre originile gândirii europene: «Grecia mi se anunþa ca o realitate ce se oferã  înþelegerii ºi nu simþurilor»(p.48). Dar povestea continuã, cãci avem de-a face ºi cu un <<roman indirect>> al cãrui conþinut epic este furnizat de aventurile unei cãlãtorii cu automobilul în Grecia, aventuri parþial reconstituite, parþial închipuite, parþial trãite ºi consemnate ca atare în jurnal: «atunci pe Acropole, ieºind din Mouseion, am vãzut însãºi vecia - om, eternitatea strãlucind de peste douã mii de ani» (p.164). Impecabil scris ºi inconfundabil ca expresie, romanul Scurtã cãlãtorie în Grecia (închinat Valentinei Boºtinã, faimoasa ºi frumoasa sculptoriþã) continuã aºadar cu o trecere treptatã din sfera lu-minii de la Cap Sunion, prin vântoasele «transparente ºi abstracte» de la Epidaur, cu popasul de adio «în cerul de legendã» al Acropolei, pentru ca în final totul sã se precipite «sub veghea unui duh rãu».

            Dupã ce am citit fermecãtoarea carte a domnului Ion Papuc (reeditatã în 2003 la Editura Aritmos) mi-am dat seama cã autorul ei (un foarte fin critic literar, subtil eseist, filosof ºi romancier totodatã) este una din marile victime culturale ale mafiilor literare active încã din perioada  comunistã.

ªi totuºi, în ciuda posturii de marginal pe care printr-o voitã ignorare i-au hãrãzit-o pânã în 1989 criticii de profesie (iar dupã acestã datã vedetele lumii noastre culturale), în peisajul public românesc dl. Ion Papuc se bucurã de o excelentã reputaþie literarã, fiind recunoscut drept unul dintre cei mai importanþi scriitori români din vremea noastrã.

            Prin retipãrirea capodoperei sale în versiunea din 1982 (fãrã inutile revizuiri ºi adãugiri) autentica noastrã literaturã s-a îmbogãþit la fel de substanþial ca ºi prima datã. Ne întrebãm însã: nu vor fi, în tacit acord, grupurile literare (sau, mai degrabã, literaro-politice) dispuse iarãºi a ignora evenimentul ºi pe autor?

 

 

NOTE

           

            *Ca regulã generalã, înainte de 1989 erau  «torpilate» prin  ignorare  mai ales cãrþile  autorilor neformaþi în cultura comunistã de dupã Reforma învãþãmântului din 1948. Preferenþial, cele semnate de scriitori nãscuþi în deceniul al doilea, precum Eta Boeriu, Radu Stanca, I. D. Sîrbu, sau chiar Barbu Cioculescu, fascinantul autor (post-modern) al povestirilor - de mare anvergurã ideaticã, dar ºi de mare curaj  -, cuprinse în volumul Palatul de toamnã apãrut în 1976 la Editura Eminescu din Bucuresti.

            **Iatã câteva repere ale pelerinajului noetic  parcurs de dl. Ion Papuc: Platon, Homer, Hesiod, Parmenide, Socrate, Aristofan, Aristotel, povestea lui Orfeu, a lui Dionysos, a lui Alexandru Macedon, tragicii greci, tratatele hipocratice, arta greacã, epoca (ºi figura) lui Pericle, etc.