Isabela Vasiliu-Scraba

 

Un ziarist, o filoloagã si o carte bombã:

Cronica geto-dacã de pe Tãbliþele de la Sinaia

 

Cum se vede în titlu, în cele ce urmeazã ne vom referi la o carte bombã, a cãrei apariþie ar fi fost imposibilã dacã deformarea oficialã a cercetãrilor istorice si-ar fi urmat fãgaºul prescris cam din vremea când istoricii academicieni fuseserã bãgaþi în puºcãrie pe considerente de apartenenþã la o breaslã pe care ocupantul sovietic o dorea pe veci îngenunchiatã. Este vorba de cartea lui Dan Romalo, CRONICA GETA PE PLACI DE PLUMB la care autorul a lucrat mai bine de zece ani. Deºi a fost gata prin 1985, cartea închinatã Mariei Golescu a apãrut dupã vreo douãzeci de ani. Ea oferã, în premierã, o propunere de descifrare (dintr-o limbã necunoscutã, folosind în proporþie de 80% litere greceºti)  a unui numãr de 79 de plãcuþe de plumb care fac obiectul cronicii geto-dace, unde, printre alte ilustraþii, este figuratã cetatea Sarmisegetuza (pe placa 21), aºa cum avea sã aparã ea în urma sãpãturilor arheologice din deceniul cinci al secolului trecut. In cea de-a doua ediþie a cãrþii d-lui Dan Romalo (2005) s-a publicat si traducerea în englezã (fãcutã de Nicholas Andrew si Dan Romalo) a unei variante a textului. O amplã cercetare istoricã si filologicã a Aurorei Peþean, doctor în filologie, încheie magistral volumul scos de Editura Alcor din Bucureºti. Pe lângã acestea, în ediþia din 2005 ar mai fi si o prefaþã si o postfaþã, nici una de laudã, desi ambele semnate de nume sonore. Intr-un interviu, un pasionat al istoriei noastre vechi, observa pe bunã dreptate cã «Tãbliþele de la Sinaia au fost nu numai tãinuite, dar ºi jecmãnite barbar » (v. Curierul Naþional din 19 iulie 2007). In aceeaºi ordine de idei se înscrie si cartea jurnalistului Dumitru Manolache (Ed. Dacica, 2006) din care spicuim : «Generalul Opriº, o mãrturisire explozivã: regina Maria ºtia de topirea plãcilor de aur !». Sau: « Plãcile de plumb, ignorate cu bunã ºtiinþã» La capitolul al XII-lea talentatul jurnalist enumãrã persoanele care s-au preocupat de soarta Tezaurului de la Sinaia : Marioara Golescu, Dan Romalo si Vasile Al. Ionescu  din Sinaia, care a fost arestat si urmãrit de securitate (v. TEZAURUL DACIC DE LA SINAIA, p. 93)  

Dupã prima ediþie (din 2003) a cãrþii lui Dan Romalo, istoricul Augustin Deac (1928-2004), cel care a adus in þarã textul microfilmat al Codexului numit Rohonczy dupã localitatea unde a fost gãsit, semnala în vara lui 2003 într-un referat intitulat «Enigma plãcuþelor de aur cu scris dacic de la Sinaia», cã pe copiile în plumb a plãcuþelor de aur sînt menþionaþi atât regii Daciei, cât ºi cetãþi si temple ale dacilor. In toamna aceluiaºi an, Aurora Peþean fãcea primele ei observaþii lingvistice asupra Cronicii geto-dace pãstratã pe plãcuþe de plumb. Apoi, în iunie 2004, tânãra filoloagã a þinut la Academia Românã conferinþa «O sursã posibilã de cunoaºtere a limbii dace», pentru ca în ianuarie 2005 sã le vorbeascã studenþilor de la Seminarul de arheologie (Facultatea de Istorie din Bucureºti) despre “Tãbliþele de Plumb dacice – izvor ignorat?”.

In a doua jumãtate a anului 2006 a apãrut documentata carte a jurnalistului Dumitru Manolache, TEZAURUL DACIC DE LA SINAIA Legendã sau adevãr ocultat ? (Ed. Dacica, Bucureºti), cu o postfaþã semnatã de Aurora Peþean, cercetãtor principal la Institutul de Lingvisticã.

Dar desigur, la modã acum nu sînt astfel de izvoare istorice. Lumea «culturalã» de la noi se preocupã de istoria mai nouã din arhivele Securitãþii. In ce ne priveºte, le-am sugera celor ce-au pus mâna pe dosarele Securitãþii sã facã o datã în viaþa lor ceva folositor: sã încerce sã gãseascã fotografiile mãrite ale celor 130 de plãcuþe de plumb (câte se aflau în 1948 la Muzeul naþional de Arheologie, aflat sub direcþia istoricului Ion Nestor, ulterior si el întemniþat), fotografii care au dispãrut odatã cu percheziþiile fãcute cu ocazia arestãrii Marioarei Golescu*.

 

Notã : *Dintr-o recenzie din Dilema veche *(Nr. 211/28 febr.- 5 martie/2008) aflãm cã un ofiþer de la Misiunea Militarã Britanicã frecventa intelectualitatea bucureºteanã. In Scrisorile din Bucureºti (1944-1946), Ed. Limes, Cluj, 2006, englezul Eric Tappe (1910-1992), îi menþioneazã pe urmãtorii istorici si arheologi pe care i-a cunoscut dupã rãzboi: gen. Radu Rosetti, Ion Nestor, Dinu Rosetti, Maria Golescu etc. Recenzentul Scrisorilor din Bucureºti, dl Andrei Pippidi, tricoteazã neinspirat «Portretul unui oraº dispãrut», de ca ºi cum n-ar fi ºtiut cã aceºti istorici, - care (în ochii englezului) dãdeau atâta farmec societãþii româneºti-, au fost  lipsiþi de drept de semnãturã, lipsiþi de libertate, torturaþi, uciºi (precum gen. Radu Rosetti) si þinuþi ani în ºir  fãrã nici o vinã în puºcãrii.  Trecerea sub tãcere a acestor crime ale totalitarismului  marxist ne face sã credem cã dl Andrei Pippidi face parte din profitocratia comunistã si post- comunista hotãrâtã sã «uite» faptele totalitarismului care a împãrþit populaþia României ciuntite în victime ale puterii si beneficiari ai regimului criminal de origine strãinã (apud. Ion Varlam,  http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/varlam/default.asp.htm  ).