1. În acest timp imperiul roman de apus cade si este înlocuit de imperiul roman de rãsãrit fiindcã avea o muzicã bizantinã.
2. Iliada a fost scrisã de un trubadur necunoscut, pe nume Homer.
3. Romanii aveau o muzicã cu caracter de fanfarã.
4. A fost la fel ca în istoria cu Romeo si Julieta care au supt la o leoaicã.
5. Populatia Egiptului antic se împãrtea în trei categorii: bãrbati, femei si copii.
1. În aceastã dramã Stefan cel Mare apare ca un soare strãlucitor care apune din cauza rãnii de la picior.
6. Mircea cel Bãtrân a fost îngropat la Cozia, împreunã cu umbra sa.
7. În finele piesei, Bãlcescu a murit din cauza sãnãtãtii.
8. Personajul lui Camil Petrescu are constiinta purã, dar încãrcatã. El priveste retrospectiv spre viitor si se izoleazã de cei din jur sinucigându-se.
9. La sfârsitul romanului Ana Karenina îsi curmã zilele, rãmânând în continuare o mamã bunã.
10. Pe Vodã-Tomsa, Movilã a vrut sã-l prindã pe picior gresit dar nu i-a mers.
11. Dacã tot trebuie sã pierdem timpul, cel putin sã-l pierdem cu folos!
12. Meritul principal a lui Geo Bogza este cã el însusi este martor la ceea ce vede.
13. În trecut petrolul se scotea la noi sub forma puturilor.
14. Ritmul acestui pastel e domol ca si sentimentul care e trohaic.
15. Otelul se scurgea din oalã.
2. Abia acum întelese Alecu Duma cã putea sã moarã de viu.
3. Eminescu s-a nãscut în Comuna din Paris.
4. Desi avea o vârstã înaintatã, Vitoria Lipan era încã tânãrã.
5. Aceastã initiativã strãlucitã eu o aplaud cu amândouã mâinile.
16. Atunci a venit si controlul sã vadã biletele celor care s-au urcat în tren la statia urmãtoare.
17. Cronicarii munteni îi lãudau pe stãpânii lor cu cuvinte frumoase, iar pe dusmani cu ocãri si insulte.
18. Poeziile noastre populare au fost scrise de tãrani, oameni simpli care nu stiau carte. Nu trebuie nici sã cãdem în extrem, nici invers.
19. Dintre cele mai importante poezii cu caracter protestant ale lui Eminescu citãm si "Ai nostri mineri".
20. În poezia "Duhovniceascã" nu întâlnim imagini vizuale pentru cã e întuneric si poetul nu vede nimic.
21. Tãnase Scatiu afirmã pe drept cuvânt cã cine are bani multi e bogat.
22. Substanta cenusie este mai proeminentã la copii care pe mãsurã ce cresc se împutineazã.
23. Gherea sustine cã arta este legatã strâns cu societatea. Maiorescu sustine invers.
24. Ionel s-a urcat pe un cal, a pus toba de gât si goarna la gurã; cu o mânã bãtea toba, cu cealaltã sufla cât putea în goarnã.
25. Prof: Care este primul nostru scriitor marin? Elev: Ion Marin Sadoveanu.
26. Cu toate cã este destul de bãtrânã, Chirita se tine de aventuri amoroase. Satisfãcându-si aceste plãceri, ea consumã multi bani pe care-i stoarce de la tãrani.
27. Colegul care a luat cuvântul înaintea mea are dreptate întru totul dar pânã la un punct, cãci...
28. Ionel din "Vizita" era mai putin prost crescut decât Goe pentru cã era mai mic.
29. ... Si dacã se întâmplã, Doamne fereste, ceva, îti fac o înmormântare sã trãiesti!
30. La han, pe înserate, drumetii beau vin din oale noi si mãnâncã pui fripti în tziglã si plãcinte din poala Ancutei.
31. Stând ascuns în tufis, iepurasul auzi "Ham! Ham!" - Acesta este vânãtorul, îsi zise el.
32. Din cauza setei de bani, Ghitã si-a distrus familia conjugalã.
33. În "Mãrul de lângã drum", sentimentul este trãit atât de pom, cât si de mãr.
34. Deosebirea dintre câine si pisicã este cã câinele este bãrbat si pisica este femeie.
35. Prof: Cum se face proba adunãrii? - Elev: Adunãm un termen cu alt termen si asteptãm sã ne dea rezultatul.
36. Paratrãznetul iaste o tzavã care sã pune pe vârful cashii si are trii craci în doauã directii.
37. Carbonul este necesar vietii, mai bine zis plantelor si animalelor pentru schimbul de gaze.
38. Triunghiul isoscel este un patrulater cu douã laturi.
39. Imaginea locurilor natale i s-a imprimat din copilãrie, puternic si colorat, pe retina creierului.
40. Microfauna este un animal urias care trãieste pe fundul mãrilor si oceanelor. Fatã de acizi, aluminiul se comportã ca redactor.
41. Mãrile si oceanele e bãtãtorite de vapoare. Fluxul si refluxul e cele mei parsive ape cã ele dacã prind un vapor pe mare îl bagã cu botul în nisip de-i merg fulgii.
42. Bisectoarea este dreapta dintre picioarele unghiului.
43. Dacã ne dãm putin silinta si sufletul, o scoatem noi la capãt!
44. Noi pornim la drum, dar dacã începe o ploaie torentialã, ne-am ars!
45. Dragostea pentru naturã si în special pentru pãdure a poetului care se naste în primii ani ai copilãriei lui va sta la baza multor poezii.
46. Într-o viatã efemer de scurtã, poetul a creat o operã nemuritoare prin mãrimea ei.
47. Familie de cuvinte: magnetofon, telefon, microfon... sifon.
48. În povestirea lui Sadoveanu avem de-a face cu un om matur care este reprezentat printr-un copil mic.
49. Un om necãjit este si Niculãies care rãspunde de securitatea oilor.
50. Trubadurii arãtau si calitãtile unei fete sau ale altui obiect.
51. Prof: declinati în propozitii substantivul "rãzesul".
Elevul:
Nominativ: Rãzesul este un cavaler. (Cine?)
Genitiv: Haina rãzesului este elegantã. (A cui?)
Dativ: Rãzesului îi mor copii de foame. (Cui?)
Acuzativ: Am întâlnit pe rãzesul la film. (Pe cine?)
Vocativ: Rãzesule, luptã pentru pace!
52. Serul difteric se preparã asa: luãm sânge de la un cal mort de difterie, ne facem injectie cu el si ne curãtã.
53. Purtãtorul de cuvânt a zis cã nu are nimic de declarat.
54. Poporul român s-a format prin cãsãtorirea bãrbatilor romani cu fetele dacilor si invers.
55. În ultimele decenii s-a dezvoltat la noi mai ales poezia epicã având un puternic caracter liric.
56. Tãranii lui Creangã vorbesc o limbã fãrã greseli de ortografie.
57. Vãzând-o singurã pe drum pe Vitoria, tãranul a avut impresia cã e nemãritatã si s-a comportat în consecintã.
58. "Lupul moralist" este o poezie din opera Espla.
59. Caragiale este autorul schitelor si nuvelelor sale, ca sã nu mai vorbim de teatru.
60. Principiul soneriei este cã apesi afarã si se aude înãuntru.
61. Conditia esentialã ca o piesã sã placã este sã aibã succes la public.
62. Anotimpurile care apar mai des în opera acestui mare poet al naturii sunt: primãvara, vara, toamna si iarna.
63. Cinematograful a fost contemporan cu toate marile evenimente de la aparitia sa.
64. Cea de-a doua fazã a creatiei lui Eminescu s-a deosebit de prima si a urmat dupã aceasta.
65. Dupã moartea pãintiilor sãi, Creangã si-a trãit viata în continuare pânã în ultimii ani ai vietii lui.
66. Pesonajele din "Neamul Soimãrestilor" sunt reprezentative pentru secolul XVII pentru cã au trãit epoca aceea.
67. În "Moara cu noroc" ajungem la momentul dramatic când Ana nu mai poate rãmâne alãturi de sotul ei dupã ce l-a necinstit.
68. Romanul "Rãscoala" culmineazã la sfârsit cu un deznodãmânt tragic.
69. Ca urmas al scriitorilor ardeleni, Mihai Beniuc continuã opera începutã de acestia, având unele asemãnãri cu ei.
70. Lui Fulger i-au pus un ban în mânã ca sã aibã cu ce trãi dupã moarte, conform obiceiului.
71. Din cauza conditiilor grele, Eminescu a murit de foame toatã viata.
72. Stefan Vodã se comportã bine ca tatã si ca pãrinte.
73. O altã criticã pe care Caragiale a scris-o cu multã dragoste zugrãveste ura lui fatã de autoritãtile burgheze în "Arendasul român".
74. Liviu Rebreanu este primul din cei doisprezece copii ai sãi.
75. În poezia lui Topârceanu gâzele, gândacii si insectele, cum e cotofana, stau de vorbã: "Ce ne facem fetelor?".
76. Debutul lui Macedonski dateazã, dupã cum stim, din primele douã decade ale secolului trecut.
77. Din cauza voastrã, derbedeilor, nu putem avea si noi gazon pe iarbã!
78. Dupã ce se lasã de poezie, Geo Bogza se dedicã consecutiv reportajului.
79. Perioada postbelicã din literatura noastrã începe imediat dupã terminarea rãzboiului.
80. Toamna, temperatura este mai scãzutã si de aceea este si mai frig.
81. Rebreanu ne înfãtiseazã în "Pãdurea spânzuratilor" o pãdure plinã cu pomi în care spânzuratii tin loc de crengi. Poetul cântã satul de care nu te mai poti despãrti odatã ce l-ai pãrãsit.
82. Personajele lui Caragiale rãmân nemuritoare datoritã în primul rând viabilitãtii lor.
83. Cruciadele sunt niste rãzboaie organizate de papalitatea nobilimii din orientul de apus pentru cuceriri de teritorii.
84. Datoritã faptului cã Lãpusneanu chinuia pe boieri tãindu-le nasul, urechile, mâinile etc., el le-a devenit antipatic acestora.
85. Toma Alimos se rãzbunã pe boierul Manea care l-a rãnit mortal pe la spate cu ajutorul lasitãtii.
86. Când Ursan cade rãnit, Dan încearcã cu o mânã sã-l apere, iar cu cealaltã tine piept tãtarilor.
87. Ludovic al XVI-lea era regele tãrii. El tinea cu Franta deoarece era bun prieten cu Danton. Tãrãnimea era împotriva Frantei deoarece Franta voia sã ocupe tara lor. Insurectii din Paris auzind cã Ludovic al XVI-lea tine cu Franta, la 1 august 1792 au propus sã fie spânzurat. Franta devine republicã!
88. Lãpusneanu era un tiran care gãsea plãcere în schingiuiri adicã avea cruzime staticã.
89. Apostol Bologa este prins si executat la moarte de cãtre curtea martialã.
90. Dupã ce gãseste câinele omului care avea un cal tintat si acesta descoperã cadavrul lui Nichifor, Victoria face parastas.
91. Plec imediat, n-as vrea sã vã acomodez cu prezenta mea.
92. Dupã moartea vremelnicã a lui Lazãr, directia la Sfântul Sava a luat-o Heliade.
93. Zbirii care au exterminat cadavrul mortului au descoperit la el o scrisoare. Cosbuc cântã fetele care vin la râu cu fusta ridicatã pânã la brâu.
94. Pasa Hassan este rugat de Mihai sã lupte ei amândoi, dar el fuge miseleste si se luptã prin intermediul ostilor.
95. La unii boieri Lãpusneanu se multumea sã le taie diferite organe, creând astfel o atmosferã sumbrã, caracteristicã secolelor trecute. In coana Chirita snobismul apare sub formã de tigãri de foi. La Rovine, Mircea cel Bãtrân conduce lupta cu mâna lui. Mama lui Niculãies murise din frageda copilãrie.
96. Pe pãmânturile tãrii noastre au fluturat secole de-a rândul salvãrii turcilor. Oamenii seacã bãltile pentru ca sã mãreascã suprafata tântarilor. Tensiunea este constantã, mai ales în final.
97. Viata albinelor e primejduitã mereu de insecte ca: tântarul, viespea, soarecele si ursii care se urcã în fagi unde sunt albinele strânse în colonii si depun miere. In trecut viata muncitorilor începea încã din fragedã copilãrie. Cronicarii foloseau uneori un stil viu, polemic.
98. Ziaristii sunt cei care au investigat în tenebrele întunecate ale acestui caz obscur.
99. Mie îmi plac povestile - scrie un elev de 10 ani - fiindcã au în ele un melancolism care mã face sã dorm.
100. Îmi plac povestile - scrie colega lui de bancã - fiindcã sunt cu zâne care câteodatã visez cã sunt chiar eu.
101.Pe plajã unii se scaldã, altii se joacã, iar câtiva vând porumb fiert pe care-l cumpãrã pânã si gospodinele în costumul lui Adam. In fabulã lupul purta o manta din postav de oaie.
102.În "Scrisoarea V" apare o idee nouã - misogismul - adicã ura î;mpotriva femeii, mai ales a iubitei.
103.Romantismul apare într-o epocã de frãmântãri cataclizmice în care omul, cel mai nobil animal, este ridicat în slãvi.
104.Si atunci Ana se prãbusi de pe abisurile fericirii.
105.Acum dacã stãm si facem anticalculul la tot ce s-a petrecut vedem cã totul e în vag.
106.La urmã, Geo Bogza începe cu descrierea uzinelor din Sãvinesti si terminã cu cerul înstelat pentru a nu face impresia de monotonie.
107.Simbolismul promoveazã o poezie citadinã care se limiteazã totusi la mediul urban.
108.Tipãtescu are legãturi strânse cu Zoe, iar Trahanache îi trece cu vederea neseriozitatea.
109.În "Miezul verii" femeia tine în brate un copilas de tâtã care aleargã în goanã spre fântânã.
110.Caragiale caracterizeazã personajele sunt chiar prin contrastul acestora de a pãrea ceea ce în realitate nu esti, totodatã chiar prin vorbele personajelor, autocaracterizarea sau prin limbajul defectuos al personajelor si prin vorbele altora despre acestia. Bozan n-a murit ca altii în luptã, ci când voia sã fugã, murise.
111.George Cãlinescu o caracterizeazã pe Vitoria Lipan ca pe un Hamlet de sex feminin pe care-l gãsim si în "Nãpasta" lui Caragiale. Cred cã nu e cazul sã ne lamentãm plângându-ne cã n-avem mijloace...
112.Mama lui Ionel Popescu era foarte bine dezvoltatã fiind de o înãltime potrivitã.
113.St. O. Iosif în "Doina" descrie pe haiduci care merg chiuind pe trei cãrãri.
114.Poezia "Umbra lui Mircea" ne prezintã un dialog între douã personaje dintre care unul tace.
115.Desi pierd lupta, tãranii lui Rebreanu au unele mici satisfactii cum ar fi: uciderea boierului Iuga, arderea conacelor, etc.
116.La îndemnul mamei sale, Caragiale i-a dat foc copilului care saluta militãreste.
117.În secolul al XV-lea limba vorbitã de popor era consideratã vulgarã si n-o vorbea nimeni.
118.În final, Licã Sãmãdãul îsi pierde constient mintile când vede cã e pierdut.
119.În finalul romanului lui Rebreanu are loc deprimarea rãscoalei tãranilor.
120.Întâmplãrile povestite s-au petrecut vara trecutã, mai exact într-un sãtulet oarecare. Liviu Rebreanu are numeroase tangente comune cu Mihail Sadoveanu. Dacã tiuie cãrbunii în sobã, înseamnã cã-i vorbeste cineva de rãu.
121.În "Duduia" Arghezi descrie o boieroaicã bãtrânã care aleargã cãlare pe mosia ei.
122.Atunci, tãranii au fost schingiuiti, închisi sau chiar ucisi în totalitate.
123.În "Pastel" vedem o bãtrânã care aleargã agale prin linistea noptii cu tãciuni aprinsi în mânã.
124.Ca orice poezie simbolistã, aceastã poezie a lui Bacovia ca lungime este scurtã.
125.Poeziile lui Bacovia ne sugereazã o tristete profundã cu caracter pesimist. La George Bacovia, ninsoarea abundentã este o altã formã a ploii.
126.Pastelurile lui Vasile Alecsandri continuã sã fie nemuritoare pânã astãzi. Teodosie era fiul lui Nea Goe Basarab.
127.Asa cum aratã Ion Creangã, în familiile de tãrani bãrbatii erau numai niste termeni ajutãtori asupriti de femei.
128.Era asa frig cã a înghetat focul în cenusã.
129.Mircea cel Bãtrân stã la un discurs cu Baiazid. Acesta îl primeste cu obrãznicie si-l face în tot felul ca pe o albie de porci.
130.Lui Fulger i-au pus un ban în mâna dreaptã ca sã-si plãteascã drumul în neant.
131.Si asa, dând de bucluc tãranul din "Arendasul român" pleacã multumit acasã.
132. Poema "Miorita" circulã pe bazã oralã, adicã nu a fost scrisã din motive tehnice.
133.Arendasul român era un habsburg bãtând pe tãrani.
134.În codru, acolo unde românul si-a aflat totdeauna un sprijin, îsi va gãsi si tânãra fatã fragii si cãpsunile ei.
135.Poeziile de dragoste ale lui Eminescu sunt adresate de obicei iubitei sale.
136.Fata de tãran descrisã de George Cosbuc este o realitate palpabilã.
137.Poetul ne descrie o noapte cu lunã plinã si ne dãm seama cã este o searã seninã.
138.În linistea serii se aud doar: buciumul, susurul izvoarelor, stelele care scapãrã-n cale si linistea sufleteascã a poetului.
139.Felix si Otilia fiind lipsiti de dragoste paternã si-o acordã reciproc.
140.Pe unii tãrani si viteji Stefan îi ridicã la rangul de rãzesi.
141.Nimeni n-a pãtruns mai adânc în sufletul personajelor lui Slavici asa cum a fãcut-o autorul însusi.
142.În romanul "Fratii Jderi", Stefan pune bazã pe cuvintele întelepte ale lui popa Arhimandritu.
143.Victoria Lipan este tipul tãranului moldovean, mai precis al munteanului. Ciobanul "Mioritei" a spus cã la cap sa-i puie diferite fluiere. Conflictul nuvelei se terminã la început cu moartea eroului.
144.Tudor Soimaru îl ucide pe boier si dã foc casei în mijlocul strigãtelor iubitei lui.
145.Geo Bogza a strãbãtut Oltul pe bicicletã de la izvoare pânã la Dunãre.
146.Eminescu aratã cã fonfii, flecarii si gusatii se adunau în sfatul tãrii sã-si satisfacã nevoile.
147....Sinteza este o comparatie. La tezã nu scriem cã la Eminescu gãsim... la Labis gãsim nu stiu ce. Sau cã la Eminescu gãsim vara si la ãla altceva. Nu asa se face o sintezã. Principalul e sã nu fie greseli de ortografie.
148.Miron Iuga se vede nevoit sã-si scoatã pusca si sã-l omoare pe Trifan Guju, fapt care i-a fost fatal acestuia.
149.Cãlin si fata de crai se iubesc în codru si fac nunta în deznodãmânt.
150.Poezia lui Cârlova a constituit baza fundamentalã a postamentului pe care s-a ridicat literatura noastrã în sec. al XIX-lea.
151.Fetele de tãran asa cum le-a redat Cosbuc sunt harnice, frumoase si cinstite de dimineatã pânã seara.
152.În "Împãrat si proletar" Cosbuc ne vorbeste despre un proletar care avea un cal si împãratul pasha voia sã-l cumpere.
153.Prin scriere etimologicã se întelege scierea unui cuvânt într-un sens si citirea lui în alt sens. Iluminismul are ca scop iluminarea capetelor din secolul XVIII.
154.Pastelul nu este în fond decât sufletul poetului îmbãlsãmat în naturã.
155.Ienãchitã Vãcãrescu a lãsat urmasilor sãi Vãcãresti un testament scris într-un ritm sãltãret.
156.Cei care comit greseli sunt penibili de pedeapsã. La noi în cartier a fost si anul trecut o mare epilepsie de gripã.
157.Iluminismul este un curent care apare în epoca desfrânãrii feudalismului. Nu ne întelegem pentru cã între noi sunt prea multe contraverse. Primãvara e cald si pãsãrelele se întorc din tãrile cãlãtoare.
158.Apologia la care ajunge creatia lui Sadoveanu este romanul "Fratii Jderi". A venit în vizitã si i-a stricat deranjul.
159.Asa se sfârseste scurta viatã si tragica moarte a lui Niculãitã Minciunã.
160.Exercitii gramaticale: - a mânca.. mâncare - a bea.... bere - a duce... ducere - a face... afacere
161.La 1907 toti participantii au fost omorâti cu tunul, iar unii dintre ei trimisi în judecatã.
162.Datoritã geniului sãu, Ion Creangã a ajuns sã fie tradus în toate colturile tãrii si chiar peste hotare.
163.Spre deosebire de tragedie, într-o comedie deznodãmântul se terminã de obicei vesel.
164.Cãci, în definitiv, ce reprezintã un milion? Ia, sapte-opt sute de mii, colo!
165.Atunci când un Aprod Purice îi dã calul sãu, acesta se face movilã pentru ca mai târziu sã ajungã boier.
166.La noi, berzele se înmultesc încã din zbor.
167.Complementul circumstantial aratã circumscriptia verbului.
168.Bãtrânul Dan trãieste într-o pesterã care-i dã un aspect grotesc.
169.Primul nostru poet de origine macedoneanã a fost Macedonski.
170.Printre marii nostri demagogi care ne-au lãsat schite de valoare în literatura noastrã universalã se numãrã si I. L. Caragiale.
171.Tipãtescu se purta cu nevasta lui Trahanache asa ca si cum ea n-ar avea sot. Ii trimite scrisori de amor, vorbesc amândoi ca niste îndrãgostiti si asa mai departe.
172.La începutul piesei, Catavencu este agresiv pentru a admira scrisoarea, iar în finalul piesei când pierde scrisoarea este servil, lipsit de orice gest umil.
173.Madame Popescu avea obrajii bucãlati si fiind bine fãcutã avea multi prieteni care o vizitau servindu-i cu tot ce avea mai bun printre care si I. L. Caragiale.
174.Toate personajele din "O scrisoare pierdutã" sunt lipsite de inculturã.
175.Alergând mereu, Ionel a tulburat dezordinea în casã si a fãcut pãtanii în bucãtãrie.
176.Deseori Caragiale demascã moravurile mosierilor de a da nas copiilor lor.
177.Mam-mare si tanti Mita ia promis lui Goe cã dacã mai rãmâne repetent si în anul acesta îl duce la Bucuresti de 23 August.
178.Ricã Venturiano si Nae Catavencu vor sã ajungã la un tel. Amândoi sunt mari pedagogi.
179.Tipãtescu face abuz apoi îl aresteazã inegal pe Catavencu fiindcã îsi pierduse pãlãria. Politistul Prispanda vorbeste numai cu perle.
180.În "Vizita" Caragiale reprezintã un dialog între doamna Popescu si însusi persoana lui fãcândui o vizitã la domiciliu.
181.Neastâmpãrat, Goe intrã în WC nu se stie precis din care motiv si se încuie acolo.
182.Ora exactã a plecãrii trenurilor e de obicei mai devreme sau mai târziu, cum e norocul.
183.Dupã ce trece Nistrul înapoi, Dan se întoarce în cort si cade lat mort pe jos.
184.Abia atunci îndrãgostitul vãzu ce scrie pe geamul cunoscutei florãrii: "Flori".
185.Acolo, la izvor, Labis aude detunãtura pustii care constituie moartea gingasei fiare.
186Arendasii fãrã milã storceau pe tãrani pânã la ultimul bob de grâu.
187.La nunta lui Cãlin, popã este un bondar lenes si gras care nu-i mai tace gura cântând cântece lãutãresti.
188.Trebuie sã facem o temeinicã analizã, nu numai analiticã, dar si sinteticã.
189.Pe acesti decãzuti, numai Tepes îi mai poate eventual salva, dând foc la puscãrie si la casa de nebuni.
190.Pretuirea pe atunci a scriitorului dupã moarte o cunostea Eminescu din experientã personalã.
191.Asa e omul: nu-i vine sã creadã cã moare pânã nu închide ochii...
192.Creangã îsi povesteste amintirile cu ochii copilãriei.
193.În sfârsit, tatãl lui Costel si-a pus parbriz de pepsiglas la masinã.
194.La sfârsitul actului III, numele candidatului la alegeri a fost anuntat de Zaharia Stancu.
195.La un meci de polo pe apã, un elev remarcã: "Dupã prima reprizã, echipa noastrã are în bazin numai cinci jucãtori de câmp".
196.Cristofel Columb a plecat în America unde s-a însurat cu o bãstinoasã.
197.În epoca romanticã a westernului american drezina, acest pui de C.F.R., era des folositã.
198.Cruciada aceasta a fost condusã de un doge octogenar si foarte bãtrân.
199.Scena s-a petrecut pe puntea unui vapor de lux, plin de milionari foarte bogati.
200.Estuarul este o pâlnie care se bagã pe gura unui râu ca sã se lãrgeascã.
201.Pãdure virginã este o pãdure în care mâna omului n-a pus niciodatã piciorul.
202Reliefurile Americii sunt muntii Misipipi.

Ce iese din "explicatiile" unor pãrinti

Somnambulii au o boalã care nu-i lasã sã cadã de pe acoperis. Microbii ãstia le dã echilibru. Când somnambulii vin într-o parte, microbii fug în cealaltã parte si tot asa.
· Soldatii care au pierdut rãzboiul încep si-l cautã.
· Anotimpurile sunt ca sã nu se piardã omul de timp.
· Strutul bagã capul în nisip când e pericol cã acolo are el ouãle si sã-si ia rãmas bun de la ele.
· Secretarã e o tanti care aduce cafeaua la un director.
· Prãjiturile le fac frumoase cofetãresele ca sã zicã lumea cã meritã cât costã. Prãjiturile urâte nu au gust.
· Ghinion înseamnã când un copil se ceartã cu celãlalt si mama lui are ghinion cã trebuie sã se certe cu mama celuilalt copil.
· Somnul vine când observã cã noi stãm degeaba.
· Experienta este un lucru fãcut si de care te miri.
· Fin este când costã multi bani si mama zice "Ia uite ce fin este!".
· Noi visãm ca sã nu ne plictisim noaptea.
· Eu ca sã învãt vin la scoalã cã acasã mama nu stie ce înseamnã termen.
· Dirijorul dã din mâini ca sã arate durerea sunetului.
· Suflet e când mama îti pune prãjituri pe farfurie si-i lasi prãjituri si lui ãla mic.
· Statuile se fac din piatrã la ãia care au câstigat la rãzboi. Noi facem statui cã dacã vin alti strãini si vãd cã noi nu avem statui zic cã noi am pierdut toate rãzboaiele.
· Lingusitor este când lingi lingura, lingi farfuria si vrei sã lingi si cratita toatã.
· Omul de la televizor stie cã mâine plouã cã are un bilet si citeste. Biletul i l-a scris mama lui.
· Când afarã e soare, noi ne dezbrãcãm umbra si o punem pe jos.
· Pe vremuri, la mosiile împãratilor si regilor, oamenii legau gâtul la girafe cu o atã de balustradã si puneau un pietroi care cântãrea o tonã. Ei i s-a format gâtul lung. Girafa asta era pedepsitã cã nu muncea la unele munci agricole. Celelalte girafe s-au nãscut din girafa asta la fel.
· Când doi oameni vorbesc repede si nu se întelege nimic, înseamnã cã aia e ceartã.
· Oamenii vorbesc limbi diferite cã în altã parte doamna de românã îi învatã englezeascã.
· Respect înseamnã sã te scoli sã stea babele pe scaun.
· Noi trebuie sã avem douã nume pentru cã dacã avem un nume urât sã-l spunem pe celãlalt.
· Peisajul e un fenomen al naturii pe care-l gãsim numai vara.
· Turistii sunt oameni tineri care merg sus la munte. Pe bãtrâni nu-i cheamã turisti, pe ei îi cheamã vizitatori.
· La scoalã nu se dau note mai mari decât nota 10 ca sã nu se încurce profesorii.
· Doctorii scriu foarte încâlcit retetele ca farmacistul sã fie sigur cã reteta a scris-o un doctor.
· Mama mea lucreazã la facultate. Ea munceste cu pixul.
· Mamele sunt mai vorbãrete decât tatii pentru cã mamele se duc la piatã si se ceartã cu vânzãtorii.
· Sportul este ministerul sãnãtãtii.
· Oamenii îl fluierã mereu pe arbitru pentru cã deranjeazã jocul.
· Se spune microbisti la pasionatii de meciuri pentru cã ei stau toatã ziua ca microbii în sufletul oamenilor.
· Jucãtorii aleargã, cad, se încãlzesc asa înainte de meci ca sã vadã spectatorii cã ei vor face treabã când vor intra pe teren.
· Educatia fizicã e când ai ora asta la scoalã, adicã esti liber.
· Sunt si meciuri în nocturnã pentru cã unii sportivi sunt de serviciu în tura de noapte.
· Statuia e o figurã si e pusã în oras ca sã ne orientãm unde este piata.
· Boxul e o bãtaie cu timp fix.
· Trebuie doamnã directoare în scoalã cã ea are grijã sã se certe cu doamna noastrã ca sã învete copiii.
· Noi avem trei vacante la scoalã pentru cã la doamna noastrã i se terminã lectiile care sã ni le dea acasã.
· Cuvântul gentlemen se foloseste în filme ca sã fie filmul mai interesant.

Definitii interesante

Apa · Apa pe noi cât si pe celelalte ne ajutã la hrãnirea organelor care fãrã apã noi nu am putea face nici o mâncare. · Apa în general este de formã lighidã. · Apa poate lua si o formã solidã si alta de abur, în formã solidã o ia odatã ce temperatura e sub 0° iar în formã de abur o ia atunci când temperatura e de cel putin 10-20°. · Apa dupã cum stim pânã acum a luat trei mari forme, din lighid în solid, din solid în lighid, din lighid în abur, din abur în lighid prin ploaie. Deci acum noi ne putem da seama cã face o rotatie prin cele 3 mari transformãri cum s-ar spune face o miscare prin cele trei transformãri. · Apa stim cã este mai grea ca petrolul dintr-o experentã fãcutã acasã, punem într-un pahar jumate cu apã si punem jumate cu petrol si se distileazã una fatã de alta care apa trece la fund si petrolul rãmâne la suprafatã. Noi în tarã mai gãsim si apa mineralã care o consumãm la recomandarea medicului sau sub formã de sprit si o gãsesti în majoritate în statiunile de odihnã. Aceastã apã este consumatã atât de noi cât si de turisti de peste hotare.

Orase moldovenesti · Autorul descrie orasele care s-au înãltat în moldova ele s-au construit în timpul nostru. Orasele din Moldova sunt foarte numeroase la numãr, cum este Iasu si alte orase mari si frumoase care le plac strãinilor foarte mult de frumusetile din Moldova, Moldova în trecut era o ruinã foarte imensã adicã mare care în timpul lui Mircea cel Bãtrân oamenii ziceau cã apãrã aceastã ruinã si s-au tinut de cuvânt care si azi mai existã dar mai putin dar tot mai sunt urme din care se vede cã moldoveni au luptat cu atâta eroism pentru pãmânt uni chiar si-au jertfit viata pentru pãmânt din cauza aceasta populatia nu era prea mare dacã în trecut nu ar fi murit atâtea vieti omenesti înseamnã cã azi Moldova ar fi foarte mare atât de imensã cã ar întrece si orasul Bucuresti. · În Moldova este o veche populatie ca în trecut. Moldova este foarte veche de sute de ani au fost bãtãli asa de multe încât nu lasã omul sã trãiascã. La 1848 oameni sãraci si de tot felul în afarã de cei care erau bogati au strigat (vrem pamânt). · Toate comitetele au început sã se retragã atunci ca sã treacã timpul.

Stefan cel Mare si Vrâncioaia · Este vorba despre o femeie vãdanã care avea sapte feciori si atunci când torcea pe prispã s-a oprit un cãlãret si a spus eu sunt Stefan turci ne-au învins. Si noi i-am învins pe turci fiindcã pe unul la omorât cu sabia adicã la tãiat la gât si atunci Stefan cel Mare s-a dus cu calul la el si-a spus ia uite cum îi curge sânge si au venit ceililanti colegi de-ai lui si-a zis si ei ia uite cum îi curge sânge. Atunci Stefan cel Mare a plecat si calul era plin numai de spumã si s-a întors la castel si Stefan era rãnit la mânã cãlare pe cal si Stefan a ciocãnit în poartã si a spus eu sunt Mamã dã-mi drumul sã intru fiincã sunt rãnit la mânã. · Dar dãschideti poarta nu vezi cã turci ne conjor bine am sãt dau drumu ce bini-mi pare fincã si calul îngheatã de frig si pânã la urmã ia dat drumu.

Conditiile care au favorizat centralizarea statului francez · Centralizarea înseamnã ceva care nu lasã pe altul în pace. · Conditiile care au favorizat statului Franceze sunt: regele Filip al II-lea care a domnit între ani 843 si 987. Filip al IV-lea cãruia i se mai spunea Filip cel Frumos. Filip al II-lea a purtat multe rãzboaie cu turci. Filip al II-lea a întemeiat capitala la Paris cã pânã atunci nu era deloc. Dupã moartea lui Filip al II-lea a fost domnia lui Filip al IV-lea care a fãcut tot ca Filip al II-lea.

Marile descoperiri geografice · Marile descoperiri geografice si urmãrile lor Renasterea Rusia în secolele XIII-XVI · De la secolul XVI-XVII urmãrile descoperirii geografice au fost descoperite de cãlãtorul român Magelan. · Magelan a trecut prin multe insule. Cãlãtorul român Magelan a cunoscut teritoriul insulelor unde s-a dus el. Magelan a fost într-o insulã ca insula Filipile. Pe Magelan la omorât o oaste întreagã care la asteptat chiar pe drumul pe care mergea el. Dupã ce la omorât pe Magelan el a fost aruncat într-o insulã ca insula Filipile. Magelan pânã ce nu muri el a pictat-o pe Gioconda. Gioconda era o femeie care care a fost si ea una din cele cea descoperit mari descoperiri geografice. Gioconda a rãmas ca una dintre cele mai frumoase picturi în viata poporului nostru. Alt cãlator român a fost si Ivan al IV-lea zis si Ivan Turbincã care a fost deopotrivã cu Magelan. Ivan al IV-lea a trecut prin multe insule ca Magelan si a descoperit si el insule foarte multe. Ivan al IV-lea a fost omorât în insula Filipile.

Urmãrile marilor descoperiri geografice. · Dupã marile descoperiri geografice a fost si urmãrile marilor descoperiri geografice. · Aici în urmãrile decoperiri geografice a fost iarã ca conducãtor român Ivan al IV-lea si Magelan. Ivan al IV-lea îi era lui în minte si ca amintire insula Filipile pentru cã acolo a murit Magelan si la aruncat tot în insula Filipile. Astia doi cãlãtori ca Magelan si Ivan al IV-lea îsi mai aduc aminte si de Gioconda care si ea a fost sã descopere multe insule si cã insula cea mai însemnatã este insula Filipile unde a murit cãlãtorul român Magelan. Acesti trei cãlãtori români ca Gioconda, Magelan si Ivan al IV-lea rãmân în inima poporului nostru. A mai fost si un alt cãlãtor român ca Filip al II-lea si el a descoperit insule multe si cea mai însemnatã insulã a fost insula Filipile, în care a fost Magelan. Un alt cãlãtor român a fost Filip al III-lea care a descoperit si el multe insule si cea mai însemnatã insulã a fost insula Filipile. Al cincilea cãlãtor a fost Filip al IV-lea care... (lucrare neterminatã).

Dictatura lui Cezar · Noi caracterizãm dictatura lui Cezar astfel: Dictaturã s-a numit legea secretã pe care o fãcuse el cu colegi sãi Cassus si Pompei pentru cã colegi sãi au murit în rãzboaie. El când se fãcuse domn al acestui stat cucerise multe state si le fãcuse orase Romane. De acea Cezar a format statul roman în monarhie. Si aproape toate legile pe care le fãcea le vota populatia, iar cererile pe care le fãcea populatia le vota el. De acea a fost numit al saptelea om al luni - Iulie.

PROBÃ SCRISÃ PENTRU VERIFICAREA CUNOSTINTELOR
Alcãtuiti o compunere, pornind de la urmãtoarele versuri: "Împãrati pe care lumea nu putea sã-i mai încapã Au venit si-n tara noastrã de-au cerut pãmânt si apã". Prin muncã si sacrificii realizezi lucruri iremediabile. De ieri pânã azi, tara noastrã s-a schimbat si totul a devenit schimbãtor. Tara noastrã este de o frumusete iremediabilã. Era o zi de varã. Intr-o bunã zi toatã lumea nu mai putea sã-i sufere pe împãrati si au venit si-n tara noastrã sã se milogeascã. Cum venirã ei au cerut pãmânt si apã. In aceastã vreme tãranii cooperatori lucrau la C.A.P. ca sã-si câstige pâinea ce o obtineau cu greu. Ei se sculau de dimineatã si-si fãceau nevoile pe lângã casã si apoi plecau cu uneltele în spinare pe câmp. De frica împãratilor acesti tãrani erau foarte harnici si întelegãtori. Impãratii erau foarte bucurosi cã acesti tãrani muncesc cu drag toatã vara, iar tãranii când veneau sã-si ia bucatele împãratii erau cam tristi, bosumflati. Asa munceau tãranii în trecut si de obtinut nu obtineau nimic. Nemtii s-au tot dus în tara lor cu motocicletele lor cu atas cu tot. Comunismul s-a rãspândit ca un vânt de primãvarã dar când cald pentru noi, când rece pentru dusmani nostri care mor de el. Din pãmânt au început sã emane uzine si tractoare. Ca sã trãiascã poporul bine s-a aplicat sacrificiul suprem. Au venit si unii împãrati spunând cã nu este tara noastrã, dar toti s-au lãmurit când le-am arãtat documentele de partid si istoria din care se trage acest neam de soi. Impãratii au venit la noi pentru cã nu mai aveau loc în alte tãri. Ecaterina Teodoroiu si-a dat viata împreunã cu prietenii ca sã scape tara de sub jugul fascist, la fel ca Stefan cel Mare, Mircea, Mihai. Dupã toate acestea am ajuns noi bogati iar cei bogati sãraci si au început sã cerseascã pe la casele oamenilor, cerând mãcar o bucãticã de pâine. Iar noi nu eram rãi ca ei sã nu le dãm, pentru cã noi ajutãm patria sã aibe mai multi urmasi. Patria a trecut prin mai multe modificãri ca: trestie, plop, stejar, adicã din epoca de formare pânã la cea de neclintire, socialism. De un ciot da, sultane, dar ciotul acesta este foarte tare, cu toate cã nu se vede din cauza îmbrãcãmintii simple si modeste. Toate realizãrile noastre s-au fãcut pe oase. De la Eminescu ne-au rãmas poezii si Ion Creangã. Versurile descriu trecutul glorios al poporului în lupte antifasciste si anti-imperialiste purtate cu cotropitorii turci. Aceste versuri sunt de o înaltã întindere si expunere oralã si oglindesc victoria socialismului împotriva turcilor. Eminescu a fãcut ochi la 15 ianuarie. Tara noastrã brãzdatã de multe rãzboaie se aflã în nordul Bulgariei. Ne-am îndoit dar nu ni s-a rupt nimica. Am luptat si noi pentru strãmosii care vor urma. Poporul nostru îsi întretine cu greu existenta. Dacã am fi lãsati în pace, cum zice Vlahutã, am fi ajuns noi în situatia de azi? Oamenii poporului sunt fericiti ca animalele libere si ca pestii care zburdã în codrii patriei. Sã luptãm cu tov. Nicolae Ceausescu în frunte, ca bizantinii sub împãratul Constantin, contra turcilor. Tara noastrã a fost mãcinatã de lupte externe. De la Decebal la tov. Nicolae Ceausescu toti împãratii au fost devotati poporului. Amândouã popoarele, Dac si Roman, au învãtat limba adversarilor. În timpul când se prezenta la sultan, Mircea arãta ca un bãtrân în baston, dar acest bãtrân, prin ideile lui intelectuale a învins caracterul moral al persoanei sale. Vitejii ostasi au alungat ultima cizmã din tara noastrã. Acum tara noastrã R.S.R. este în curs de mare dezvoltare cu toate cã este mai mecanizatã si cât mai destoinicã, când fiii sãi muncesc cu înfocare si dispret, pentru ca sã fie cât mai frumoasã si mai plãcutã pentru tovarãsii din alte tãri prietene care sã ne laude si sã stea cât mai mult pe la noi. S-a pus virgulã între blajini si tihniti pentru cã e vorba de frumoasele sentimente ale urmasilor nostri. Când dusmanii au cerut lucruri rusinoase de la noi, noi nu ne-am speriat si am fãcut asa de s-au întors cu spatele si noi tot cu sabia dupã ei. Mihail Eminescu prin scrisoarea III evocã o înscenare din lupta anti-otomanã contra turcilor. Suntem urmasii legionarilor. Poporul nostru a stat atât de bine treaz, încât numai cãdea din picioare de obosealã, dar nu se lãsã. Tãtarii au vrut sã obtinã acest pãmânt dar au rãmas amãrâti. Turcii auzind tobe si goarne s-au dus acolo, dar un ostas le-a spus cã acolo este o mlastinã si un podulet. Când au trecut podul au trecut în mlastinã si tot acolo Sinan Pasa si-a pierdut dantura. Asa Mircea a iesit învingãtor în 36 de lupte victorioase si 2 pierderi. Prin trecut întelegem trecutul, prezentul si viitorul. La marii scriitori reiese trecutul cum ar fi fost ieri. La Eminescu trecutul reiese în prezent, pãtrunzându-l si strãpungându-l cu dispret. Cititorul crede cã a fost ieri si nu peste sute de ani. Trecutul e legat de fiecare om din tara noastrã si este supus sub forta majorã a viitorului. Atmosfera sumbrã din al II-lea rãzboi mondial a fost definitivã si invadatã. Partidul ne-a creat conditii foarte bune încât am putut trata cu pâine si sare pe cei ce ne viziteazã. Azi luptãm pentru îmbunãtãtirea cât mai profundã a trecutului si pentru realizarea a cât mai multe contradictii în prezentul tot mai luminos. Limba nu ne-a putut-o lua, pentru cã, vorba poetului, "e o comoarã în adâncuri înfundatã, pe mosie revãrsatã". Cu cât s-a vãrsat mai mult sânge, cu atât am trãit noi mai bine, iar viata este înfloritoare, dar uneori nu curge apa. Vlaicu vroia sã fie pe popor si poporul sub el. Istoria s-a dezvoltat paralel cu folclorul deoarece, se aflã la intersectia marilor puteri. Tara noastrã luptã pentru toate popoarele, indiferent de pielea si gradul lor. Domnitorii nostri au depus mari eforturi sã mentinã tara în locurile unde au zburdat strãmosii nostri. Cu cât îti iubesti mai mult patria cu atât mori mai bine pentru ea. Dacii iubeau libertatea, dar numai noi construim socialismul. Cu câtã bucurie s-ar uita ei la noi.