Una din puterile fizicii este aceea de a folosi principiile sa prevada efectul
miscarii unui obiect. Asemenea prevederi sint facute prin aplicarea principiilor
fizicii in formule matemetice la conditii initiale date. In cazul proiectilelor
un elev la fizica poate folosi informatia despre viteza initiala si pozitia
initiala a proiectilului sa determine asemenea marimi: cit timp este in aer
proiectilul, cit de departe va ajunge. Principiile fizicii ce trebuie aplicate
sint discutate anterior in Lectia 2. Formulele matematice care sint folosite de obicei sint
mentionate mai sus ca ecuatiile cinematicii. Combinind cele doua se permite
previziuni in privinta miscarii proiectilului. Asemenea predictii sint deseori
facute ca raspuns la problema expusa de profesor, cunoscuta ca problema
proiectilului.
Exista doua probleme de baza ale proiectilului care vor fi
discutate in acest curs. In timp ce principile
generale sint aceleasi fiecarui tip de problema, abordarea se va deosebi
pentru ca in fapt problemele difera prin termenii conditiile initiale. Cele doua
tipuri sint:
Un
proiectil este lansat orizontal dintr-o pozitie inalta si urmeaza o traiectorie
parabolica spre pamint; necunoscutele pot fi viteza initiala, inaltimea
pozitiei, timpul de zbor, distanta parcursa pe orizontala.
Exemple a acestui tip de problema:
O bila de biliard paraseste inaltimea 0.60 a unei mese cu
o viteza initiala de 2.4
m/s. Afla timpul necesar bilei sa cada la pamint si distanta
orizontala intre marginea mesei si locul de aterizare al
bilei.
O minge de fotbal este aruncata la inaltimea de
22.0-metri si aterizeaza la distanta de 35.0
metri de la locul lansarii. Determina viteza initiala a
mingiei de fotbal.
Un
proiectil este lansat la un unghi cu orizontala si urca in virf in timp ce se
misca si pe orizontala apoi cade din virf cu o miscare simetrica cu cea la
urcare. Necunoscutele miscarii pot fi timpul de zbor, gama orizontala de marimi,
inaltimea la virf. Nota: de obicei sint necunoscute marimile mai greu
masurabile, acesta fiind de fapt si ratiunea aplicarii fizicii in practica.
Exemple ale acestui tip de probleme sint:
O minge de fotbal este lovita cu viteza initiala de 25 m/s la
un unghi de 45 grade cu orizontala. Determina timpul de
zbor, distanta parcursa pe orizontala, inaltimea la care
ajunge.
Un saritor in lungime paraseste pamintul cu viteza initiala de 12 m/s
la un unghi cu orizontala de 28 grade. Determina timpul de
zbor, lungimea sariturii si inaltimea sariturii.
Ultimul tip de probleme vor fi subiectul
urmatoare parti a Lectiei 2. In aceasta parte a
Lectiei 2, ne vom concentra pe primul tip de probleme- citeodata asociate cu
problemele de proiectil lansat orizontal. Trei ecuatii cinematice comune care
vor fi utilizate pentru ambele tipuri de probleme:
Ecuatiile de deasupra se aplica pentru miscarea liniara (altfel spus in spatiul
cu o dimensiune) dar proiectilul se misca intr-un plan (altfel spus spatiul cu 2
dimensiuni) ait pe verticala cit si pe orizontala in acelasi timp. Deoarece
aceste doua componente ale miscarii sint independente una fata de cealalalta 2
seturi de ecuatii sint necesare pentru descrierea miscarilor, un set pentru
orizontala si unul pentru verticala. Astfel, cele trei ecuatii de deasupra sint
transformate in doua seturi a cite trei. Pentru
componentele orizontale ale miscari cele trei ecuatii indexate cu "x" sint:
Din aceste trei ecuatii, ce din virf este ce mai des utilizata. O aplicatie a
teoriei proiectilului ar duce la concluzia ca unii termeni cu ax in el ar fi anulati din ecuatie
pentru ca
ax = 0
m/s/s.
Pentru componentele verticale ale miscarii,
cele trei ecuatii sint:
In in fiecare din ecuatiile de deasupra, acceleratia
verticala a proiectilului este cunoscuta a fi -10
m/s/s (acceleratia gravitationala unde semnul"-" arata sensul
spre pamint daca referinta y este in sus). Mai mult pentru cazul particular
al primului tip de probleme (probleme de proiectil lansat
orizontal),
viy = 0 m/s; astfel uni termeni ai ecuatiilor cu
viy in ei vor fi anulati.
Cele doua seturi de deasupra a cite trei ecuatii cinematice vor fi folosite sa
rezolvam problema proiectilului.
Pentru a ilustra utilitatea deplina a ecuatiilor de deasupra in
aflarea solutiilor privind problemele miscarii proiectiluluisa le aplicam la
urmatoarea:
Exemplu
O minge de biliard paraseste masa de inaltime 0.60-metri cu
o viteza orizontala de 2.4 m/s. Afla timpul necesar
pentru bila sa cada la pamint si distanta orizontala de
la marginea mesei pina la locul atingerii podelei.
Solutia acestei probleme incepe declarind valorile informatiilor cunoscute in
termenii simbolurilor ecuatiilor cinematice (altfel spus identificarea marimilor
si miscarii) - x, y, vix,
viy, ax, ay, si
t. In acest caz, informatiile urmatoare sint fie
date sau se regasesc in enuntul problemei. :
Informatii despre orizontala
Informatii despre verticala
x = ???
vix = 2.4 m/s
ax = 0 m/s/s, t
y = -0.60 m
viy = 0 m/s
ay = -10 m/s/s, t
Asa cum este indicat in tabel (si cerute in enunt) necunoscutele sint deplasarea
x pe orizontala si timpul t de zbor in care parcurge aceasta distanta. Solutia
problemei cere o strategie adecvata in utilizarea ecuatiilor
cinematice si cu informatiile cunoscute sa aflam cu mai putin efort marimile
necunoscute. Aproape totdeuna o astfel de strategie cere ca
ecuatiile verticale sa fie folosite pentru determinarea timpului de zbor al
proiectilului si apoi ca ecuatiile orizontale sa fie
folosite sa afli alte cantitati necunoscute (sau vice versa - prima oara folosim
cele orizontale si apoi cele verticale- in functie de date). O listare atenta a
marimilor cunoscute, ca in tabel, ofera indiciul pentru strategie. De exemplu, tabelul
de deasupra releva ca sint mai multe informatii cunoscute despre verticala decit
despre orizontala. Astfel ar fi rezonabil sa fie folosita ecuatia verticala cu
valorile despre miscarea verticala pentru a afla timpul t sii apoi o ecuatie
orizontala pentru a afla distanta "x". Prima ecuatie
verticala (y = viy*t
+0.5*ay*t2) va permite determinarea timpului.
Odata ecuatia potrivita aleasa, problema fizica se transforma intr-o problema de
algebra. Prin substituirea valorilor cunoscute ecuatia devine:
-0.60 m = (0
m/s)*t +
0.5*(-10
m/s/s)*t2
Pentru ca primul termen din dreapta se reduce la "0", ecuatia poate fi
simplificata la:
-0.60 m = (-5.0
m/s/s)*t2
Daca ambele parti ale ecuatiei sint divizibile cu -5.0
m/s/s, ecuatia devine
0.12 s2 =
t2
Efectuind radical din ambele parti avem timpul de zbor: .
t = 0.35 s (rotunjit din 0.3464 s)
Odata timpul determinat, o ecuatie orizontala poate fi
folosita sa determini deplasarea orizontala a bilei de biliard. Reamintim
informatii date, vix = 2.4 m/s si
ax = 0 m/s/s. Prima ecuatie orizontala (x
= vix*t + 0.5*ax*t2) poate fi
folosita sa aflam distanta "x". Cu ecuatia selectata, problema fizica devine
inca odata problema algebrica. Prin substituirea valorilor cunoscute ecuatia ia
forma:
x = (2.4 m/s)*(0.3464 s) + 0.5*(0
m/s/s)*(0.3464 s)2
Pentru ca termenul al doilea al pertii drepte se reduce la "0" simplificind
avem:
x = (2.4 m/s)*(0.3464
s)
Astfel,
x = 0.83
m (rotunjit din 0.8313 m)
Raspunsul la problema data este ca bila este in aer timp
de 0.35 secunde si aterizeaza la distanta pe orizontala de la marginea mesei de 0.83 m.
Citeste cu grija problema si lista informatiilor cunoscute si
necunoscute in termenii simbolurilor ecuatiilor cinematicii.
Din consideratie pentru conventii, fa un tabel cu informatii desore
miscarea pe orizontala pe de o parte si pentru miscarea pe verticala
pe de alta parte.
Identifica marimile necunoscute pe care
problema cere sa le aflii.
Alege dupa cum sint suficiente date fie o ecuatie verticala fie o
ecuatie orizontala sa afli timpul de zbor al proiectilului.
Cu timpul aflat (acelasi pt ambele directii), foloseste o alta
ecuatie, de obicei de la cealalalta directie de la punctul 3 sa
afli necunoscta ceruta.
O atentionare este necesara: Singurul sprijin pe 4-5 pasi de procedura sa
rezolvi probleme de fizica este o abordare periculoasa. Problemele de fizica
sint in mod obisnuit chiar-probleme! Dar problemele pot fi deseori simplificate
adoptind proceduri ca cele de mai inainte. Oricum, nu toate problemele pot fi
rezolvate cu procedura anterioara. In timp ce pasii 1-2 anteriori sint critici
pentru succesul tau in problemele de proiectil lansat orizontal, exista
totdeauna probleme care nu se potrivesc "matritei". Rezolvarea problemelor nu
este ca gatitul si chestiunea principala nu este de a gasi retete si le folosi.
Mai degraba, rezolvarea cere lectura atenta a enuntului, o insusire ferma a
teoriei fizice, analiza si critica in gindire si o multime de exercitii
riguroase.
Problem-solving is not like cooking; it is not a mere
matter of following a recipe. Nicidata sa nu renunti la intelegerea
teoriei si a gindirii critice din abordarea problemelor de fizica cu gindul ca
aplici o procedura pe care o gasesti undeva si gata.
Verifica-ti asimilarea cunostintelor
O minge de fotbal este lovita in unghi ajungind la 22.0-metri inaltime si
aterizeaza la distanta de 35.0 metri de la locul lovirii. Determina viteza
initiala pe orizontala.