Municipiul Slobozia

Cultele religioase se bucura de libertate deplina. Exista mai multe biserici si catedrale ale diferitelor culte.Un eveniment important s-a derulat in 1993: infiintarea la cererea clerului si credinciosilor, a Episcopiei Sloboziei si Calarasilor, cu sediul la Slobozia, ca o recunoastere a rolului jucat de-a lungul secolelor de Manastirea Sfintii Voievozi in pastrarea traditiilor crestin-ortodoxe.
           
Centrul Cultural Ionel Perlea
           
In 1990, a fost inaugurat Centrul Cultural purtand numele celebrului dirijor si compozitor Ionel Perlea, fiu al Ialomitei. Acest edificiu cuprinde sali de expozitie si spectacole, librarii, institutii culturale. In anul 1999 Centrul Cultural Ionel Perlea a intrat in circuitul UNESCO.

            

Manastirea Sf. Voievozi

Pe vechiul amplasament al manastirii Postelnicului Ianache Caragea, cladita în jurul anului 1614, s-a ridicat un zid de incinta catre anul 1634, pe vremea voievodului Matei Basarab (1632-1654), când întregul ansamblu “avea aspectul unei cetati, cu ziduri puternice, care erau imposibil de escaladat” (Documente, Hurmuzaki). Dupa cutremurul din 1838, avariile bisericii au fost refacute de egumenul Gavril din Smirna, în timpul domniei lui Gheorghe Dimitrie Bibescu (1842-1848). Clopotnita de zid a fost ridicata de acelasi staret Gavril, la 1836. Zidul înalt de aproximativ 5,00 m si lat de 1,35 m era prevazut cu centuri de lemn. Contrafortii sunt atât din faza initiala, cât si adaosuri la interventiile ulterioare.Biserica este construita din caramida asemanatoare cu aceea existenta în zidul înconjurator. Turla principala are un schelet de lemn, protejata la exterior cu tabla; alte doua turle, mai mici, de caramida, se înalta deasupra pronaosului. Începând din anul 1940, acoperisul este în întregime, de tabla. Pictura murala dateaza din 1842. Reparatii exterioare la biserica, spalarea picturii (1910-1933), lucrari de consolidare la zidul înconjurator (1942). Sunt aprobate lucrari de interventii urgente (1970), urmate de lucrari de consolidare la turnul clopotnitei (1977-1979). Dupa 1990 se fac lucrari de consolidare a bisericii si se restaureaza pictura, activitati de amploare finalizate în 1997. Sub pastorirea I.P.S. Nifon Mihaita, episcop al Sloboziei si Calarasilor (1994-1999) si a I.P.S. Damaschin Coravu, biserica devine, pâna la 25 martie 2004, Catedrala Episcopala.

Muzeul Judetean Ialomita

Cea mai mare parte dintre obiectele apartinând acestei colectii sunt expuse astazi la Muzeul Judetean în cadrul expozitiei tematice  Evolutia  comunitatilor  umane  în  bazinul  lalomitei,  Omul şi Râul.
Artefactele ce apartin culturilor neo-eneolitice (mil. V-IV a Chr.), ofera prilejul cunoaşterii creatiei materiale şi spirituale a comunitatilor umane sedentare, legate organic de marile centre de civilizatie din Peninsula Balcanica şi Orientul Apropiat.
Din epoca metalelor citam în mod deosebit depozitul de bronzuri de la Dridu-Metereze (Hallstatt sec. X-IX a. Chr.). Prin numarul mare de piese (352) şi diversitatea lor (seceri, vârfuri de lance, topoare, obiecte de podoaba, de harnaşament) se încadreaza în categoria marilor valori antice descoperite în Romania. A existat şi exista o preocupare deosebita pentru largirea patrimoniului arheologie prin desfaşurarea unor activitati de cercetare ştiintifica şi restaurare pe şantierele arheologice de la: Borduşani-Popina (preistorie), Saveni - La Movile (preistorie), Bucu-Popina (protoistorie), Platoneşti-terasa (protoistorie), Platoneşti - tumul (populatii alogene pe teritoriul tarii noastre), Stelnica-Grâdiştea Mare (perioada getica),  Platoneşti-necropola şi Vladeni-Popina Blagodeasca (cultura Dridu), Giurgeni -Oraşul de Floci (civilizatie medievala, locul de naştere al marelui Mihai Voievod Viteazul). Reprezentative pentru cultura şi civilizatia geto-dacica din câmpie, sunt colectiile de obiecte des-coperite în davae-ledin apropierea unor cursuri de apa (Ialomita, Borcea). Printre aceste valori amintim - rhyton  din lut  şi  vatra  cu  decor  solar  de  la  Piscul Crasani, olaria lucrata cu mâna şi la roata de la Stelnica-Gradiştea Mare sau Popina-Borduşani.
Colectiile de epoca medievala (sec. VIII-XVIII), provenite din aşezari (Dridu, Târgul de Floci) şi necropole (Platoneşti), pun în valoare atât cultura materiala a acestor secole, cât şi diferitele evenimente istorice petrecute.
Muzeul detine şi o colectie dc numismatica cu piese republicane şi imperiale romane, bizantine, turceşti, bulgareşti, austro-ungare şi româneşti din bronz, sau argint.
                                                      

Colectia de istorie

Deosebit de valoroase sunt fondurile documentare apartinând unor personalitati originare din lalomita, sau a caror activitate este legata de aceste locuri.
Mihail Vulpescu - celebru muzician şi pasionat etnolog care a publicat pentru prima data în 1917 la Paris doinele româneşti în colectia „Doinas de Roumanie ”. Apostol   D. Culea   -  originar  din   Suditi, Ialomita, a   participat   la   organizarea învatamântului românesc modern în Basarabia dupa 1918 şi la organizarea şcolilor populare.
I.M.Dobrescu - personalitate de talie internationala a lumii ştiintifice, printre primii cercetatori ai chimiei solului.

Colectia arta şi cultura religioasa  Este constituita din icoane pe lemn din sec. XVIII-XIX, vase de cult, carte de cult şi veşminte preoteşti, la care se adauga fragmente restaurate din fresca originala din biserica de la Dridu-Sarindar, ridicata la 1777. Remarcabila prin diversitatea stilistica şi iconografica, colectia de icoane poarta pe lânga inspiratia bizantina, amprenta unor şcoli cunoscute şcoli de mânastire sau de şcoala ruseasca, dar şi de factura taraneasca. Colectia de Arta şi Cultura Religioasa Maia - Catargi o colectie unica, de mare valoare artistica şi memoriala, ce cuprinde icoane pe lemn, sticla, metal, carte religioasa şi carte de cult, veşminte preoteşti, vase de cult, piese

Colectie de o deosebita valoare. ce cuprinde foarte multe lucrari de pictura şi grafica, unele purtând semnatura unor nume de mare rezonanta în lumea artistica: Cojan, Labin, Darascu, Schweitzer-Cumpana, Sirato, H.H. Catargi, Piliuta, Ressu, Verona, Phoebus, Steriadi, Bakst, Stoenescu, Iser, Brauner, Baba.  

Icoane pe lemn, icoane pe sticla (Şcoala Transilvaneana, Şcoala de la Novgorod de sec.XVIII-XIX) sfeşnicc din bronz, alama argintata, cadelnite, crucifix. O vasta şi impresionanta colectie de tablouri ale pictorului Nicolae Tuzlaru: peisaje, naturi statice, portrete, majoritatea uleiuri pe carton, dar şi pe pânza, precum şi seria de tablouri pictate numai în culori de plante, tehnica personala a pictorului Nicolae Tuzlaru.

• Patrimoniul muzeului cuprinde o biserica de lemn, monument istoric şi de arhitectura (1737), care asigura toate serviciile religioase (Parohia "Buna Vestire"), peste 8400 de piese constituite în colectii de unelte, maşini agricole şi arheologie industriala, mijloace de transport, etnografie, memorialistica, ecleziastica etc.
• Arhiva ştiintifica şi documentara cuprinde diapozitive, clişee foto şi fotografii, înregistrari audio şi video din cercetarile de teren, documente cartografice şi de presa (peste 100.000 de unitati documentare);
• 8 800 de publicatii (carti, periodice, pliante) şi 400 de casete (audio şi video) şi discuri alcatuiesc fondul bibliotecii;
• M.N.A. este editorul Colectiei "Bibliotheca Romaniae Historiae Agriculturae" (seriile "Din Istoria Exploatatiilor Agricole", "Etnologie" şi "Patrimoniu").
  Programele "Casa Pâinii" sau "Noi-Voi" atrag, în fiecare an, zeci de mii de vizitatori;
• Parcul din jurul muzeului completeaza fericit un complex cultural cautat de turiştii români şi straini;
• Magazinul M.N.A., prin produsele sale de artizanat rural şi publicatii diverse se afla zilnic la dispozitia vizitatorilor;
• M.N.A. este afiliat la organisme internationale apartinând de UNESCO (Asociatia Internationala a Muzeelor de Agricultura, Asociatia Internationala de Etnologie şi Folclor, Organizatia Internationala de Arte Populare);
• Diplomele, medaliile şi trofeele primite în decursul anilor contureaza personalitatea unei institutii cultural-ştiintifice de anvergura;.
• Din decembrie 2002, prin Legea Muzeelor, Muzeul Agriculturii din România a devenit Muzeu National.
  
  | Albesti | Amara | Dridu | Fetesti | Giurgeni | Jilavele | Marculesti | Munteni Buzău |Ograda | Slobozia | Tandarei | Urziceni |