O resursa naturala o constituie agricultura, profilul activitatii agricole fiind complex: cerealier si zootehnic, legumicol si viticol. Municipiul Fetesti detine o suprafata de circa 8000 ha, din care mai mult de 80 % este arabil. Alta resursa naturala este cea piscicola, datoralta vecinatatii cu Dunarea, bratul Borcea si Balta Ialomitei, fauna piscicola naturala identica Deltei Dunarii.
Mestesuguri traditionale: cojocarie, potcovarie, pescarie, albinarit organizat
Mestesugurile sunt adaptate nevoilor cotidiene si locale ale fetestenilor. La pescuit, localnicii folosesc minciogul si cloncul.

Turism de tranzit

           
Dezvoltarea economica a orasului a fost lenta si s-a bazat pe resursele economice ale zonei si pe pozitia sa de principal nod feroviar. Astfel, patru  ramuri principale de activitate, industrie alimentara, agricultura, textila si transporturile asigura majoritatea din numarul total de locuri de munca din municipiu.
Functiunea de nod feroviar si important centru urban situat pe autostrada creeaza posibilitati de dezvoltare a activitatiilor existente (specifice caii ferate), cat si a unor dotari specifice turismului de tranzit (alimentatie publica, hoteluri, service auto), unitati de intretinere a retelei rutiere si feroviare.
Transporturile pe uscat, schimburile de marfuri au cunoscut în lume un salt spectaculos odata cu constructia de cai ferate. în consecinta a fost necesara si la noi existenta acestora si, mai ales, a uneia care sa lege teritoriul tarii cu Marea Neagra si, ca atare, ea a fost construita în a doua jumatate a secolului al XlX-lea.Trecerea acestei cai ferate peste Valea Dunarii s-a facut între Fetesti si Cernavoda, situatie care a determinat saltul calitativ al Fetestiului ca asezare umana, salt determinat de mai multi factori: calitatea de nod feroviar si necesitatea acordarii asistentei tehnice mate­rialului rulant, asezarea noastra fiind avantajata de distantele ce o separa de Bucuresti - Constanta - Buzau. La Fetesti au aparut o gara de triaj si un depou de locomotive. Bifurcatia feroviara nu e suficienta prin ea însasi sa determine aparitia unui oras, dar favorizeaza construirea triajelor. Trebuie avuta în vedere, în cazul acesta, si circulatia intensa spre si dinspre mare în conditilc existentei pe podurile vechi a unui singur fir de cale ferata. Garile de triaj au o mare importanta pentru circulatia marfurilor. Locomotivele cu abur nu puteau parcurge distante mari fara sa fie alimentate cu apa si carbuni, fara sa fie înlocuit personalul obosit. Situatia cea mai buna era schimbarea locomotivei. Asa se explica aparitia depoului. Este cat se poate de limpede faptul ca orasul „a fost facut" de gara si depoul sau.
A fost pusa în valoare, în acest fel, pozitia deosebit de avantajoasa a acestei localitati fata de Valea Carasu, aflata în Podisul Dobrogei, vale cu orientare transversala, cale de acces deosebit de lesnicioasa spre mare.
De altfel, în lungul acestei vai fusese construita înca din 1860 o cale ferata, cu scopul de a scurta drumul dintre Dunare si Marea Neagra pe care circulau vapoarele armatorilor englezi.
Daca în secai XlX-lea caile ferate au avut un rol major în transporturile terestre, în secolul al XX-lea acest rol revine cailor rutiere, mai ales autostrazilor. O asemenea autostrada, de fapt un segment al unei viitoare autostrazi transeuropene, a fost construita în ultima parte a secolului al XX-lea între asezarile dublete Fetesti-Cernavoda, evidentiindu-se înca odata pozitia extrem de avantajoasa a orasului între capitala tarii, Bucuresti si marele port de la Marea Neagra, Constanta. In acest fel, pozitia de contact geografic se combina cu cea de intersectie. La Fetesti, se intersecteaza doua cai ferate, una care leaga portul Constanta de sudul si vestul tarii si alta care face legatura cu centrul si estul tarii.
De asemenea, aici se intersecteaza soseaua nationala 3B (Calarasi - Giurgeni) cu autostrada Fetesti-Cernavoda, cu soseaua nationala 3A (Lehliu - Fetesti) si cu DJ.212 (Fetesti - Ţandarei).
Dezvoltarea vietii de relatie a determinat cresterea importantei acestei pozitii de intersectie, orasul avand o tot mai însemnata ancorare în spatiul geografic. Modernizarea în viitorul apropiat a magistralei feroviare, construirea autostrazii ce va lega portul Constanta de Europa Centrala arata cresterea rolului transportului si schimbului în societatea moderna. Dupa drumul de fier si autostrada va veni randul Dunarii care, pusa în valoare si la Fetesti, va impulsiona viata economica si sociala a acestuia. Se cuvine sa mentionam rolul deloc neglijabil în viata orasului a aeroportului militar din apropiere (Baraganu), Cea mai mare parte a personalului angajat a locuit la Fetesti ceea ce a însemnat cresterea numarului de locuinte, a locurilor din gradinite si scoli precum si dezvoltarea altor servicii ca transportul local, comertul, ocrotirea sanatatii si altele. Existenta în apropiere si în continuare a acestui aeroport va avea un rol benefic pentru oras.