EDD – KRAFTEDUCOM, ROUMANIE

| Ro | Fr

Proiect  EDD KRAFTEDUCOM



Marculesti


Oameni şi locuri

Comuna Marculesti este inconjurata de o padure de campie, cu flori si fauna  specifica: caprioare, lupi, pasari etc.
                       
O ulita a satului      

Calatorule in timp real, daca ti se intampla sa treci prin jurul pranzului prin Marculesti, orice marculestean te pofteste cu toata inima la masa lui.
Nu uiti painea calda si branza uscata de oaie, pe care, o primesti, cum s-ar zice, „in traista”, acasa, ca semn al ospetiei marculestene!
 
Tradiţii şi perspective manufacturiere


Marculesti este sat traditional, profilat pe agricultura. În Marculesti, a functionat mult timp o cooperativa de tesut obiecte populare de imbracaminte si de decoratiuni, dar, in 1990, uneltele de tesut au fost predate la primria de la Cosambesti. Actual, activitatea economica a comunei nu functioneaza in sistem asociativ, deoarece localnicii spun ca nu stiu cum sa se asocieze, nu au suport logistic pentru asociere.
           
Tesutul
Materiile prime utilizate sunt: lana, borangic. Cultivarea viermilor de matase se facea acasa si la scoala.

Directoarea scolii si grupul de tesatoare,  Nita Cristea si o parte dintre colege                                                              
 

Stergare  de nunta

 
În  Marculesti, locuieste  una  din  cele mai  cunoscute  testoare ale  judetului  Ialomita: Nita Cristea,a  carei  munca  de zeci  de ani ii  este  apreciata  de  diplome si  trofee  obtinute  la diferite festivaluri  judetene , interjudetene si  nationale. Peste  22 de femei  au  fost  initiate de de  d-na  Cristea  in  arta  tesutului  si  a cusutului.

Alte mestesuguri: croitorie, potcovarie, impletirea cosurilor

Coptul painii in cuptor         
         

 
Viata culturala

 Sarbatori traditionale
      Sarbatorile traditionale aveau loc in comunitatea profesionala.
Sarbatoarea Mosilor este importanta, dar a capatat un aspect urban (se impart farfurii, nu strachini si oale ca altadata)

Spatiul cultural al comunei:      
  • Biserica
  • Cminul cultural are activitate redusa: sedinte, nunti, cununii civile
  • Monumentul Eroilor din cel de-al doilea razboi mondial
            Personalitti:
  • Nicolae Nitu –ambasador;
  • Zagoveanu - general de armata
  • Elena Secosan - etnolog
Interpretul Adrian  Mcianu, un  cunoscut artist  ialomitean,  a  hotrat  sa  rmana  in  localitatea  de nastere, . Acesta abordeaza  un  vast repertoriu din  zona  Munteniei. De la  batranii satului, artistul a  cules o serie de cantece,  cum  ar  fi: Caii mei de la caruta, Nu  stiu  Doamne  de unde  mai  sunt,  Baiat  ca Gheorghe   mai  rar. Dup  ani  1990, Adrian  Macianu devine  solistul ansamblului  folcloric Doina  Baraganului , participand,   impreuna  cu acesta, la  toate  spectacolele  si  actiunile organizate de Centrul de Creatie  Ion  Perlea.
 
Bucataria de la Marculesti

Mrculestenii folosesc, cu prioritate, produse naturale preparate in casa si din grdina proprie:   bors de putina  (vezi reteta)paine de cuptor,  leustean, varza acra, foi de vita, branza uscata, jumari, malai, fin, bulgur etc.
Mancarurile obisnuite sunt: sarmale (varza, foi de vita), pilaf, ciulama, tocana, bulgur, ardei umpluti, ostropel etc.
Cu diverse ocazii sociale (claca, activitate la camp), gospodinele pregtesc turtoi de malai, scovergi, puricei, gogosi etc.
Deserturile sunt simple: orez cu lapte, gogosi, placinte de dovleac, placinte cu branza etc.

 
Biserica comunei
Biserica  este monument  istoric si a fost  cldita din temelie si s-a  infrumusetat cu  toata  osardia  si cheltuiala Domnului Mare  vestier si cavaler a mai  multor Ordine Împrtesti Filip  Lenci, in  zilele  domnului Gheorghe  Bibescu, in  anul 1844, luna  septembrie, zi  in  care  a fost  si  tarnosit.
 
Ansamblul conacului Bolomey Construit in anul 1898 de familia Ghetu, a fost vandut in 1932 lui Constantin Bolomey, a carui mosie cuprindea conacul cu atenanse, o biserica de mici dimensiuni, zona de padure, parc dentrologic, livada, orezarie, crescatorie de animale, caramidarie, teren agricol. Cladirea este masiva, de caramida, cu forma in plan apropiata de patrat, care prezinta doua decroseuri la fatada principla si cea posterioara. Conacul a fost inclus in Programul de restaurari al Ministerului Culturii in anul 1997. S-au inceput lucrarile de restaurare, iar functia propusa ii va conferi protectia, conservarea si punerea in valoare prin introducerea in circuitul cultural.



 


Home |

Hosted by www.Geocities.ws

1