Giurgeni
Oameni si locuri |
 Imediat ce treci de drumul spre satul Hagieni, acum aproape disparut, si padurea Chirana vei fi întampinat de o veche asezare a Câmpiei Baraganului, altadata, loc înfloritor de comert - Giurgeni. În zare, vezi turla înclinata a batrânei biserici si zidurile schitului de calugari din Hagieni.
În drumul de la Bucuresti la Constanta, merita sa te opresti la Giurgeni. Giurgeanul te întâmpina cu peste si cu legenda locurilor lui. Are multe comori istorice, înca neexplorate, dar are si multe de spus. Daca îti ia banii pe peste, este normal – aceasta este o modalitate alternativa de a-si câstiga viata, iar tu, calatorule, vei fi fericit sa-i pretuiesti marfa si sa-i asculti istoriile lui. Şi nu uita sa-i ceri reteta borsului de peste – este delicios! |
| |
Traditii si perspective manufacturiere |
Din vechime, locuitori comunei Giurgeni au fost agricultori liberi, sau au lucrat pe mosii boieresti. Mosia comunei a fost stapanita de mosieri ca: Ionel Popeia, Eberle, fratii Caliova, Eforia Spitalelor Civile, care au detinut 6000 de Ha.
In decursul istoriei, taranii, locuitori ai comunei, au fost improprietariti in 1864, 1888, 1907, (izlazul comunal), 1923, 1933, (vetre de casa din izlazul comunal), 1945, si in 1991-1992.
Viata locuitorilor nu a fost ferita de convulsiile istoriei neamului. Ei au participat la Razboiul de Independenta -13 sateni, unul murind pe campul de lupta, la Rascoala din 1907, la Primul Razboi Mondial, de intregire a neamului din 1916-1918, plecand pe front 162 de locuitori, din care 20 au murit. In Al Doilea Razboi Mondial s-au jertfit 38 de locuitori ai comunei, in perimetrul acesteia, intre 24 si 28 August 1944, militarii romani dezarmand trupele germane, imobilizandu-se vasele de transport ale acestora pe Dunare. În perioada stalinista, dupa deportarile masive în Baragan, la Rachitoasa, se remarca influente reciproce dintre giurgenari si deostii din Rachitoasa: au fost aduse vacile de lapte baltate si caprele, paturile sunt altfel asezate în camera etc.
Actual, comuna Giurgeni are un numar de 392 de familii, cu 1694 de suflete, in urmatoarea componenta: 10% copii, 25% adolescenti, 15 % tineri, 40% varstnici, 10% batrani.
In ultimii ani, datorita caderii economice, a desfiintarii C.A.P. si a I.A.S. din comuna, precum si a lipsei de economici in zona, populatia activa trece printr-o perioada de mare si grea criza, datorita somajului in masa.
Pescuit
Instrumentele de pescuit folosite de catre barbatii din Giurgeni sunt foarte variate: cosorbul (cos de pus peste), hodorogul, prostovalul, cârliontul (un fel de polonic pentru pescuit), napatca (un fel de polonic invers pentru pescuit), halaul etc.
Ţesutul
Instrumente de tesut folosite de catre femeile satului sunt: vatale, vârtelnita, mosoare, suveica etc.
Alte mestesuguri: albinarit primitiv, în salbaticie
Potentialul turistic al Dunarii
De soseaua Bucuresti – Constanta care traverseaza comuna Giurgeni se leaga speranta locuitorilor de a exploata potentialul turistic al Dunarii, potentialul de traditii si de istorie a locurilor.
In anul 1970 s-a inaugurat Podul Soarelui, cum a fost denumit de Geo Bogza, panglica de beton ce leaga cele doua maluri ale batranului fluviu Dunarea. Suprafata comunei este de 2989 Ha, dein care 60 ha intravilan.
În aceasta idee, edilii comunei, dupa 1989, s-au implicat în dezvoltarea infrastructurii rutiere: au fost asfaltat aproximativ 3 Km de drum communal, ce face legatura intre principalele institutii - primarie, scoala generala, camin cultural, biserica, cimitir, dispensar uman; au fost pietruite in intregime toate strazile comunei, si s-au amenajat aproape 2 km. de trotuare, alimentare cu apa potabila (bazin si retea de alimentare), inlocuirea stalpilor si retelei electrice cu infiintarea iluminatului public, inlocuirea centralei telefonice manuale cu una semiautomata, apoi cu una automata din 16 August 1999; a fost reparata Primaria, Caminul Cultural, Scoala generala. A fost construit si sfintit Monumentul Eroilor Neamului, la data de 29 Martie 1997, montandu-se si efigia lui Mihai Viteazul.
Campusul arheologic la "Orasul de Floci
In anul 2000, continua sapaturile arheologice la "Orasul de Floci", sprijinul financiar fiind asigurat de Muzeul National de Istorie. Lucrarile au fost conduse de arheologii dr. Anca Paunescu, dr. Dana Mihai, de la Muzeul National, si Elena Rentea, muzeograf la Oficiul Judetean pentru Patrimoniul Cultural National.
Potential de agro-turistic specific |
| |
Viata culturala |
Lirica populara
 În lirica populara din Giurgeni te impresioneaza placut naturalul si simplitatea vietii. Din lirica populara, aflam la Giurgeni multa jale. tristete, dar si umor, dragoste si petrecere. Aceste motive sunt generate de realitati sociale si familiale reale, cum ar fi: însuratoarea si maritisul fortat, înstrainarea mediului natal, dorul de parinti, deprieteni, de oamenii dragi. Lirica populara din Giurgeni arata, la fel ca si în alte zone ale judetului, mult mai vie, fiindca îsi gaseste mai usor ritmul vertiginos al vietii si, mai ales, fiindca pastreaza înca ecoul mostenit din nepieritoarele doine specifice culturii poporului român.
 
 
Cultura vie
Caminul cultural este un spatiu cultural recunoscut de giurgenari.
Orchestra de mandoline a Şcolii din Giurgeni îti ofera oricând un concert impresionant prin naturalete si implicare! |
| |
Bucataria de la Giurgeni |
Giurgenarii folosesc, cu prioritate, produse naturale, bazate pe peste, preparate în casa si din gradina proprie: unt în putinei, preparate din peste etc.
Mâncarurile obisnuite sunt: fasole, bot de mamaliga, ciorba facuta cu bors, bors de peste, icre preparate, tocanita de peste cu mamaliga, mamaliga din orz etc.
Cu diverse ocazii sociale (claca, activitate la câmp), gospodinele pregatesc turtoi, porumb fiert etc.
Giurgenarul are traditia sfintirii pâinii, folosind înca, dar destul de rar, pistornicul care este un tipar din ceramica sau din lemn pentru sfintirea pâinii sau a prescurii în ceremonialul religios.
|
|
|
|
Bors de peste |
Somn prajit |
|
| |
|
Casa specifica arhitecturii rurale din Câmpia Baraganului
|
Calatorule, daca ajungi prin aceste locuri, vei vedea, la rascruce de drumuri, o casa care este specifica arhitecturii rurale din Câmpia Baraganului: casa cu dublu tract, construita în tehnica ecologica a paiantei. Daca zabovesti câteva clipe, vei avea sansa sa vezi si berze - prezenta acestora îti semanleaza zona verde ecologica si apa Dunarii care te vor întâmpina ceva mai încolo.
|
| |
Biserica cu hramul Sfintii Imparati intocmai cu Apostolii, Constantin si maica sa Elena |
Pisanie:
 "Acest sfant lacas din comuna Giurgeni, Jud. Ialomita, s-a construit intre ani 1925-1930, din paianta cu barne de stejar, pe soclul de beton al vechii biserici, care a fost tot din barne, si a carui forma s-a modificat adaugindu-i-se sanii si dandu-i-se forma de cruce.
Despre vechea biserica, nu se cunosc date, dar se stie ca in 1916-1918, a fost distrusa in intregime de bulgari si de turci.
Arhitectul acestei lucrari a fost domnul Leon Nijancovschi Calarasi. Bisericaa fost construita cu cheltuiala credinciosilor , avand un comitet de constructie, care a lucrat datorita sarguintei si indemnul ieromonarhului Dumitru Dumitrascu, care era parohul bisericii.
Stilul arhitectonic este romanesc, avand o turla deschisa si un pridvor inchis. Pictura s-a facut in anul 1931 de pioctorul Tache Soroceanu din Bucuresti, preot fiind Ioan Popescu.
Sfintirea s-a facut la 5 iunie 1933 de catre episcopul Gherontie Nicolau al Constantei.
Biserica a fost electrificata in Noembrie 1964.
In 1969 s-a facut spalarea picturii si reconditionarea ei, de catre pictorul Costica Tudor din Bucuresti, str. Feldioara nr 7., prin staruinta preotului paroh Ioan Runcanu si a Protopopului de Fetesti, preot Stan Ioan, cu cheltuiala enoriasilor si indemnul consiliului Parohial, in zilele Prea Fericitului Parinte Patriarh, Justinian."
Istoria Parohiei Giurgeni, judetul Ialomita, se pierde in negura vremurilor. Stim ca fosta biserica, in care a slujit preotul Constache Dumitrescu de la parohia Piua Pietrei, si pe care a girat-o in perioada 1910-1930, a fost profanata si distrusa de turci si bulgari, in anii 1916-1918. Arzandu-se odoarele sfinte precum i intreaga biserica, nu a ramas nici un act sau Pisanie, care sa ne vorbeasca despre ea, nestiind nici macar anul construirii ei.
Actuala biserica, cu Hramul "Sfintii Imparati intocmai cu Apostolii, Constantin si maica sa Elena", a fost construita din paianta cu barne de stejar, pe soclul de beton al vechii biserici, care a fost tot din barne, si a carui forma s-a modificat adaugindu-i-se sanii.
Arhitectul, lucrarii a fost domnul Leon Nijancovschi Calarasi, care a facut act de angajament cu comitetul de constructie, in ziua de 23 August 1925, ca sa lucreze biserica, cu suma de 700.000 lei, in afara de picura. Din punct de vedere arhitectonic, biserica are forma de cruce treflata, cu abside boltite, cu deosebirea ca cele laterale au muchii, iar turla acoperita cu tabla, iar naosul si pronaosul au bolta comuna, neavand zid despartitor si nici coloane. |
| |
Muzeul de istorie locala al Primariei din Giurgeni |
Muzeul este amenajat în incinta Primariei, iar primarul este un ghid atent si documentat pentru toti cei care sunt dornici sa stie ceva despe Giurgeni. |
 |
 |
 |
Primarul comunei Giurgeni
si inspectorul Gheoghe Antonescu |
Ceramica veche |
| |
|
|
 |
|
|
Pistornic |
|
|
Muzeul de memorie locala al Scolii din Giurgeni |
Profesorul Chirita (în imagini, mai jos) este un pasionat al memoriei locale giurgene. Prin osârdia lui, a comunitatii locale, a copiilor, a profesorilor si a directiunii scolii a luat fiinta Muzeul de memorie locala al Şcolii din Giurgeni. |
 |
 |
 |
Costume populare |
Instrumente de tesut |
Ştergare si camasa pentru nas |
| |
|
|
 |
|
 |
Icoana veche, montata pe stergar |
Profesorul Chirita explica cum functioneaza masina de egrenat bumbac |
| |
|
|
|
|
|
Roata de tors lâna |
|
|
| |
|
|
|
|
| Fr
