Lectia 1: Vectori - Cunostinte de baza si Operatii
Viteza relativa si problema barcii pe riu
In unele cazuri obiectele se misca intr-un mediu care se misca la rindul lui
fata de un observator. De exemplu un avion se misca intr-o masa de aer (vint) in
miscare fata de sol pe care se afla observatorul. Un alt exemplu, o barca cu
motor se misca in mijlocul unui riu, apa miscindu-se la rindul ei fata de
maluri. In exemple ca acestea modulul vitezei obiectului (fie avion sau
barca cu motor)raportat la obesrvatorul de pe sol nu este acelasi cu cel citit
pe vitezometrele de la bordul vehiculelor respective. Se poate spune ca
vitezometrul pe barca cu motor arata 20 Km/ora si totusi viteza barci relativ la
observatorul de pe mal este 25 Km/ora. Miscarea este relativa la observator.
Observatorul de pe pamint, deseori numit (sau fara nume) "observatorul
stationar" ar masura o viteza diferita de a unei persoane din barca. Viteza
masurata a barcii totdeauna trebuie sa se refere la un observator.
Pentru a ilustra acest principiu considera un avion zburind in
mijlocul unui vint din spate. Un vint din spate impinge avionul din spate
crescind astfel viteza rezultanta. Daca avionul calatoreste la viteza de 100
Km/ora in raport cu aerul (relativ la aer) si viteza vintului este de 25 Km/ora
atunci care este viteza avionului raportata la un observator (relativ la un
observator) care se afla pe pamint? Viteza rezultanta avionului (aceasta
este, contributia vitezei vintului si a vitezei datorita motorului) este suma
vectoriala a vitezei avionului si a vintului. Viteza rezultanta este foarte usor
de aflat daca vintul impinge avionul din spate. Asa cum este aratat in diagrama
de mai jos , avionul zboara cu 125 Km/ora care este viteza rezultanta, relativ
la sol.
Daca avionul infrunta un avint din fata viteza rezultanta va fi
mai mica decit 100 km/ora. Pentru ca vintul impinge avionul din fata acesta va
micsora viteza rezultanta a avionului. Presupunem ca avionul calatorind cu o
viteza fata de aer de 100 km/ora intilneste un vint din fata cu o viteza de 25
km/ora. In acest caz viteza rzultanta este de 75 km/ora relativ la un observator
de pe pamint. Aceasta este descrisa in diagrama urmatoare.
Acum consideram un avion calatorind cu o viteza de 100 km/ora
spre Sud si care infrunta pe o parte un vint de 25 km/ora dinspre Vest.
Care ar fi viteza rezultanta a avionului acum? Aceasta problema poate fi
solutionata in aceeasi maniera ca cea precedenta. Viteza rezultanta a avionului
este o suma vectoriala a doua viteze individuale. Pentru a afla viteza
rezultanta, viteza avionului relativa la aer trebuie adunata cu viteza vintului.
Aceasta este aceeasi procedura cu cele utilizate anterior pentru situatiile vint
din fata si vint din spate, numai ca acum rezultanta nu este asa de usor de
calculat. Pentru ca cei doi vectori sa fie adunati, viteza avionului spre sud si
viteza vintului spre Vest care fac un unghi drept, poate fi folosita
teorema lui Pitagora Aceasta este ilustrata in diagrama de mai jos.
In aceasta situatie a vintului dintr-o parte vectorul spre Sud poate fi adunat
cu vectorul spre Vest folosind uzuala
metoda a adunarii vectoriale. Modulul vitezei rezultante este
determinat folosind teorema lui Pitagora. Pasii algebrici sint urmatorii:
10 625
km2/ora2 = R2
Radical √(10 625
km2/ora2)= R
103.1 km/ora =
R
Directia vitezei rezultante poate fi determinata folosind
functiile rigonometrice. Pentru ca viteza avionului si viteza vintului formeaza
un unghi drept cind le-am adunat impreuna prin metoda poligonala unghiul dintre
rezultanta si vectorul spre Sud poate fi determinat fie prin sinus, cosinus fie
prin tangenta, cotangenta. Functia tangenta poate fi folosita ca mai jos:
tan θ =
(opus/alaturata)
tan θ =
(25/100)
θ = arctan
(25/100)
θ = 14.0
grade
Daca viteza rezultanta a avionului face un unghi de 14 grade cu directia Sud
θ, in diagrama de deasupra, atunci directia
rezultantei este 270-14=256 grade. Ca la orice vector directia
este masurata in sens invers rotiri acelor de ceasornic.
Efectul vintului asupra avionului este similar cu efectul
curentului riului asupra barcii cu motor. Daca o barca cu motor era cu virful
drept sa traverseze riul (aceasta inseamna ca tintea cu prova direct cealalalta
parte) nu ar ajunge malul direct din punctul de start. Riul influenteaza
miscarea barcii cu motor si o poarta in aval. Barca cu motor parcurge cu 4
m/s direct transversal riul, totusi rezultanta va fi mai mare de 4 m/s si
unghiul in aval. In timp ce vitezometrul barcii poate arata 4 m/s viteza
acesteea in raport cu un observator de pe mal va fi mai mare.
Viteza rezultanta a barcii cu motor poate fi
determinata in aceeasi maniera ca si viteza avionului, si este suma vectoriala a
barcii si apei riului. Pentru ca virful barcii se indreapta perpendicular
pe riu si directia de curgere este in jos cei doi vectori formeaza un unghi
drept. Astfel, teorema lui Pitagora poate fi
folosita sa determini viteza rezultanta. Presupunem ca riul se misca cu viteza
de 3 m/s spre Nord si barca cu 4 m/s spre Est. Care ar fi viteza rezultanta a
barcii cu motor (viteza relativ la un observator de pe mal)? Modulul poate fi
aflat dupa cum urmeaza:
(4.0 m/s)2 +
(3.0 m/s)2 = R2
16 m2/s2 +
9 m2/s2 = R2
25 m2/s2 =
R2
Radicalul √ (25
m2/s2) = R
5.0 m/s =
R
Directia
rezultantei este unghiul de rotatie θ
in sens invers acelor de ceasornic pe care il face cu directia Est. Acest unghi
poate fi determinat cu functia triginometrica urmatoare:
tan θ =
(opusa/alaturata)
tan θ = (3/4)
θ = arctan (3/4)
θ
= 36.9
grade
Date viteza barci spre Est 4 m/s, viteza apei riului 3 m/s spre Nord, viteza
rezultanta a barcii va fi de 5 m/s la 36.9 grade.
Asemenea problemelor barcii cu motor sint trei raspunsuri de dat:
Care este viteza rezultanta?
Daca latimea riului este X m atunci cit timp este necesar
barcii sa traverseze riul din mal in mal?
Ce distanta in josul riului face barca sa ajunga pe malul
opus?
Primei din intrebari s-a raspuns mai sus: modulul cu teorema lui Pitagira si
directia cu funtie trigonometrica. Celei de a doua si a treia intrebari se
raspunde prin ecuatia vitezei medii (si multa
logica).
Viteza medie =
distanta/timp
Considera urmatorul exemplu:
Examplul 1 O barca cu motor traverseaza cu 4 m/s spre Est infruntind un curent de riu
curgind cu 3 m/s spre Nord.
Care este viteza rezultanta a barcii?
Daca latimea riului este 80 m/s cit timp trebuie sa
traverseze din mal in mal?
Ce distanta parcurge in jos sa ajunga pe malul opus?
Solutia la prima intrebare a fost deja aratata in discutia
anterioara. Viteza rezultanta a barcii este 5 m/s la 36.9 grade. Vom incepe
cu a doua intrebare:
Latimea riului 80 metri este distanta din mal in mal masurata perpendicular pe
acestea. Timpul de traversare se scoate din formula vitezei medii:
timp = distanta/viteza medie
Distanta este 80 m si poate fi
inlocuit numaratorul. Dar la numitor? Ce valoare ar trebui folosita pentru
viteza medie? Ar fi 3 m/s viteza apei, 4 m/s a barcii fata de apa, sau 5 m/s
viteza rezultanta? Cu care viteza medie traveseaza barca latimea de 80 m a
riului? Majoritatea elevilor vor sa foloseasca viteza rezultanta in ecuatie
pentru ca este intr-adevar de fapt viteza barcii in raport cu malul. Totusi 5 m/s
este viteza cu care merge pe diagonala riului. Si distanta in diagonala peste
riu nu este cunoscuta. Daca se cunoaste distanta
C din diagrama de mai jos, atunci
viteza medie C poate fi folosita sa calculezi timpul de traversare
pe malul opus. In mod similar daca se cunoaste distanta
B in diagrama de mai jos atunci
viteza medie
B ar putea fi folosita sa calculezi
timpul de traversare a riului. In final daca se cunoaste
distanta
A in diagrama de mai jos,
atunci viteza medie
A ar putea fi folosita
sa calculezi timpul de traversare.
In problema noastra, 80 m
corespunde distantei A, si asa viteza medie de 4 m/s (viteza medie
in directie perpendiculara pe riu ) ar trebui inlocuita in ecuatie sa determinam
timpul de traversare.
timp = (80 m)/(4 m/s) =
20 s
Se cere deci 20 s sa traversezi riul. In timpul celor 20 s de traversare barca
de asemenea deriva in josul riului. Partea c a problemei cere
"Ce distanta in jos parcurge barca prin traversare?" Aceeasi ecuatie poate fi
folosita sa calculezi aceasta distanta in josul riului. Inca odata se pune
problema care din cele trei viteze medii trebuie pusa in ecuatie sa calculam
distanta in josul riului sau altfel spus in aval? Pe desen corespunde distanta
B. Viteza medie corespunzatoare distantei B parcursa de barca numai
sub efectul curentului de apa este 3
m/s. Substituim valoarea in ecuatie:
distanta =viteza medie *
timp = (3 m/s) * (20 s)
distanta = 60
m
Barca este purtata 60 metri timp de 20
secunde in aval, in acelasi timp traverseaza si riul. Observatie:
Timpul este acelasi pentru distante si viteze.
Calculul matematic al problemei anterioare nu este mai complicat
decit operatiile aritmetice. Dificultatea este in conceptul de fizica si consta
in legatura intre numere si realitatea fizica, altfel spus ce numar pun in
ecuatie sa corespunda marimii descrise. Aceasta decizie decurge dintr-o
intelegere (din pacate uneori neintelegere) a notiunilor miscarii complexe care
are loc. Miscarea barcii cu motor pe riu poate fi impartita in doua parti
simultane; o miscare cu directie perpendiculara pe riu si una in aval de a
lungul riului (in josul riului ca sens si cu aceeasi directie). Aceste doua
parti sau componente se petrec simultan in aceeasi durata de timp 20 s. Decizia
care valoare a vitezei sau distantei trebuie intrebuintata in ecuatie se ia cu
ajutorul diagramei de deasupra. Motorul barcii o impinge
transversal peste riu Distanta A sim orice calcul care implica distanta A
trebuie sa implice si Viteza A, relativ la apa. In mod similar curentul apei
impinge barca dealungul riului pe Distanta B si ce o implica implica si Viteza B
a curentului de apa. Impreuna cele doua componente A si B dau miscarea
rezultanta a barcii. Deplasarea transversala A si cea longitudinala B dau
deplasarea rezultanta C. La fel viteza A transversala si viteza B longitudinala,
in josul riului dau viteza rezultanta C. Astfel orice calcul care implica
deplasarea C va implica si viteza medie C. In ambele cazuri se utilizeaza
teorema lui Pitagora pentru calculul lui C.
Acum sa ilustram un punct important , sa incercam un al doilea
exemplu care este similar primului
exemplu al problemei. Fa o incercare sa raspunzi urmatoarelor
trei intrebari si apoi foloseste meniul saritor, clic pe sageata sa-ti verifici
raspunsurile.
Examplul
2 O barca cu motor traverseaza cu 4 m/s spre Est infruntind un curent de riu
curgind cu 7 m/s spre Nord.
Care este viteza rezultanta a barcii?
Daca latimea riului este 80 m/s cit timp trebuie sa
traverseze din mal in mal?
Ce distanta parcurge in jos sa ajunga pe malul opus?
Un important concept
decurge din analiza celor doua exemple ale problemei anterioare. In Exemplul 1,
timpul de traversare era 20 s pe 80 m cu viteza 4 m/s relativ la apa in
prezenta unui curent de apa cu 3 m/s. In Exemplul 2, curentul apei este mai mare - 7 m/s -
totusi timpul de traversare ramine neschimbat. Intr-adevar viteza curentului in
sine nu are nici-un efect asupra timpului necesar barcii sa traverseze riul.
Apa se misca in jos paralel cu malurile riului, deci prin nici-o cale curentul
de apa nu poate impinge barca sa traverseze riul. In timp ce viteza crescuta a
curentului de apa afecteaza viteza rezultanta a barcii care este mai mare fata
de un observator de pe mal- nu creste si viteza transversala peste riu. Timpul
de traversare este acelasi pentru ca desi viteza rezultanta e mai mare si
distanta rezultanta parcursa este mai mare. Viteza rezultanta crescuta schimba
doar directia si punctul in care ajunge barca (mai departat) pe malul opus in
josul riului. Se spune adesea ca "componentele perpendiculare ale miscarii sint
independente una fata de alta". .Aplicata la problema barcii pe riu asta
inseamna ca variabila transversala este independenta de cea longitudinala.
Deplasarea transversala este constanta, riul nu se lateste, si motorul impinge
la fel prin apa (caci la aceasta se refera elicea cu care impinge) deci viteza
de traversare perpendiculara este aceeasi fie ca apa se deplaseaza sau nu si
prin urmare timpul ramine constant. Conceptul fortelor perpendiculare va fi
analizat detaliat Urmatoarea parte a lectiei 1.
Verificati cunostintele:
1. Un avion poate zbura cu o viteza de 80 km/ora in raport cu
aerul. Determina viteza rezultanta a avionului (numai modulul) daca
intimpina un curent de aer astfel:
10 km/ora vint din fata.
10 km/ora vint din spate.
10 km/ora vint lateral
60 km/ora vint lateral .
2. O barca cu motor traveseaza un riu cu
5 m/s spre Est si intimpina un curent de apa deplasindu-se spre Nord
cu 2.5 m/s:
Care este viteza rezultanta a barcii cu motor?
Daca latimea riului este
80 metri de cit timp are nevoie sa parcurga aceasta distanta?
Ce distanta parcurge in aval pe malul opus?
3. O barca cu motor traveseaza un riu cu
5 m/s spre Est si intimpina un curent de apa deplasindu-se spre Sud
cu 2.5 m/s:
Care este viteza rezultanta a barcii cu motor?
Daca latimea riului este
80 metri de cit timp are nevoie sa parcurga aceasta distanta?
Ce distanta parcurge in aval pe malul opus?
4. O barca cu motor traveseaza un riu cu 6 m/s
spre Est si intimpina un curent de apa deplasindu-se spre Sud cu 3.8 m/s:
Care este viteza rezultanta a barcii cu motor?
Daca latimea riului este 120 metri de cit timp are nevoie sa
parcurga aceasta distanta?
Ce distanta parcurge in aval pe malul opus?
5. Daca viteza curentului de apa de la intrebarea
4 creste la 5 m/s, atunci:
Cit timp este necesar sa traverseze aceeasi 120 m latimea riului
?
Ce distanta in josul riului va parcurge barca in acest timp?