Lectia 3: Forte in plan sau in spatiul cu 2-Dimensiuni
Planul inclinat
Un obiect aflat pe o suprafata adeseori va aluneca in jos. Frecventa cu care
aluneca obiectele depinde de panta suprafetei plane, cu cit este mai mare panta
cu atit mai repede creste posibilitatea de alunecare. In fizica suprafata cu
panta se numeste plan inclinat. Obiectele accelereaza pe planul inclinat pentru
ca exista o forta neechilibrata. Pentru a intelege aceasta miscare este
important sa analizam fortele care actioneaza asupra unui obiect pe planul
inclinat. Diagrama din dreapta descrie fortele care actioneaza o lada pe planul
inclinat, se presupune fara frecare. Cum se arata in diagrama exista cel
putin doua forte-forta normala si forta gravitationala.
Forta gravitationala mai cunoscuta ca
Greutatea actioneaza in jos si forta
care actioneaza in sus perpendicular pe suprafata forta normala (in fapt, normal
inseamna
"perpendicular").
Prima particularitate a problemelor de plan inclinat este ca
normala (denumirea prescurtata a fortei) nu este indreptata in directia in care
ne-am fi asteptat si cum a fost prezentata pina acum in directie
verticala, opusa direct gravitatiei. S-a intimplat ca suprafetele pe care se
aflau obiectele sa se confunde cu planurile orizontale (luciul apei ca
reprezentare practica). Adevarul despre fortele normale, conforma definitiei,
este ca totdeauna sint perpendiculare pe suprafetele pe care actioneaza fara sa
conteze pozitia suprafetei.
Calculul fortei efective aspra obiectului pe plan inclinat este
mai complicat decit in cazul cind asezat pe orizontala adunarea vectorilor este
mai simpla, find situati pe aceeasi directie. Pentru a ramine in aceasta
simplitate a adunarii vectoriale se descompun vectorii forta dupa directiile
dorite. In mod obisnuit orice forta in unghi cu
orizontala se descompune in componentele sale verticale si orizontale.
Aceasta obisnuinta nu mai este valabila pentru planul inclinat, dimpotriva forte
verticale se descompun dupa directiile perpendiculare si paralele la suprafata
planului inclinat. In general se urmareste descompunerea in componente dupa
directiile dorite, si e un caz particular daca acestea sint necesare pentru
verticala si orizontala sau sint perpendiculare ca in cazul planului inclinat.
Referinta este suprafata pe care actioneaza si de aceea forta gravitationala a
obiectului pe plan inclinat (Fgrav) se descompune intr-o componenta
perpendiculara pe suprafata planului inclinat si una paralela cu aceasta.
Aceasta e a doua particularitate a problemelor cu plan inclinat, proiectiile
fortei gravitationale care sint aratate mai jos si o inlocuiesc.
Componenta perpendiculara a fortei
gravitationale este opusa fortei normale care o echilibreaza. Componenta
paralela a fortei nu este echilibrata si provoaca acceleratie. Principiul este
reprezentat in graficul de mai jos:
Calcul componentelor greutatii este o chestiune simpla de
folosire a ecuatiilor:
In absenta frecarii si a altor forte (de tensiune, aplicate,
etc.), acceleratia obiectului este valoarea componentei paralele
impartita la masa lui (m*g*sin de unghi)/m si rezulta simplificarea:
(in absenta
frecarii)
In
prezenta frecarii sau/si altor forte situatia apare mai complicata.
Sa luam diagrama din dreapta. Componentele perpendiculare pe plan sint
echilibrate. Paralel cu planul forta de frecare trebuie luata in
consideratie pentru calculul fortei efective. Ca in toate problemele cu
forta efectiva, forta efectiva este
vectorul suma al tuturor fortelor. Componentele perpendiculare adunate
rezulta 0 N. Adunarea componentelor paralele are ca rezultat 5 N. Forta
efectiva de 5 N,
are directia cu sensul spre podea pentru ca componenta
garavitationala este mai mare ca frecarea.
Problema anterioara si celelalte cu plan inclinat pot fi facute
sa semene cu cele pentru suprafete orizontale si forte in unghi cu care sintem
obisnuiti. Trucul este sa inclini capul, sau sa invirti hirtia si ai in
reprezentare obisnuita diagrama. Parafrazind un cunoscut proverb putem spune
"capul inclinat ignoranta nu-l atinge" si vedeti mai jos:
Odata greutatea proiectata in componente problema arata mai familiar. Greutatea
este acum o forta in unghi cu suprafata planului inclinat.
Ca
un exemplu sa luam situatia descrisa cu diagrama din dreapta. Diagrama corpului
liber arata fortele care actioneaza asupra unei lazi de 100-kg care aluneca pe
un plan inclinat la 30�. Coeficientul de frecare
μ=0.3. Calculeaza forta efectiva si acceleratia lazii.
Incepe problema cu calculul greutatii si a componentelor ei pe
planul inclinat. Greutatea este G=Fgrav=mg= 1000 N si componentele
sint F║paralel = 500 N (1000 N*sin 30)
si
F┴-perpendicular=866 N (1000 N*cos30).
Acum forta normala poate fi determinata 866 N (sa echilibreze
componenta perpendiculara a vectorului greutate). Forta de frictiune se
calculeaza din forta normala si coeficientul de frecare. Ffrict = 260 N (Ffrict =
μ*Fnorm=0.3*866N).
Forta efectiva este vectorul suma al tuturor fortelor. Forta efectiva este
240 N (500 N- 260 N). Acceleratia este 2.4 m/s/s
(Fnet/m=240 N/100 kg).
Cele doua diagrame de mai jos descriu un carucior pe
doua pante diferite ale unei cai de rulare intr-un parc de distractii. Folosete
regula de descompunere a fortei vector sa afli forta efectiva si acceleratia
pentru fiecare situatie. Clic pe sageata meniului saritor sa verifici
rezultatul.
Efectele pantei planului inclinat asupra acceleratiei
caruciorului (sau orice alt obiect) se pot observa din exercitiul anterior. Cind
unghiul creste acceleratia creste. Explicatia se refera la componentele obtinute
prin descompunerea vectoriala. Unghiul creste, creste componenta paralela si
componenta perpendiculara scade. Componenta paralela provoaca acceleratia pe
planul inclinat deci creste si aceasta. Diagramele de mai jos arata acest lucru
pentru trei unghiuri diferite.
Caderea caruciorului provoaca emotii diferite in functie de cit de abrupta este
panta si amatorii de senzatii tari stiu asta. Nu acceleratia provoaca aceste
senzatii desi este crescuta progresiv de constructorul caii de rulare a
caruciorului.
La inceputul deplasarii sint unghiuri mai mici si apoi foarte mari, asa de mari
incit provoaca senzatia de cadere in gol si a pierderii de greutate. Aceasta
senzatie de pierdere a greutatii este realizata prin reducerea componentei
normale si marirea modulului (valorii numerice) a componentei paralele. Este
important sa ne dam seama ca senzatia de pierdere a greutatii este data de
micsorarea valorii componentei normale. In mod obisnuit simtim greutatea proprie
stind pe un scaun la masa (un om de greutate medie are cam 700N). Cind sintem in
carucior simtim mai putin in functie de unghiul planului inclinat si putem
ajunge de exemplu pentru un 60� sa avem doar
jumatate din greutate (350 N in cazul de mai sus). Confuzia dintre masa si
greutate face pe fraieri sa spuna in cazul de fata ca nu mai au 70 kg ci 35. NU
viteza provoaca senzatia ci componenta normala mica.
Consolidati-va
cunostintele
Urmatoarele intrebari sint destinate aprofundarii teoriei planului inclinat si
algebrei necesare. Cind ai un rezultat verifica-l in meniul saritor. .
1. Doi elevi joaca hochei pe strada. Un puc ratacit merge fara frecare orizontal
si urca apoi o panta a strazii. Care din urmatoarele benzi perforate reprezinta
corect miscarea pucului? Reamintim semnificatia punctelor pe banda: rare-viteza
mare, dese-viteza mica.
Explicati raspunsul !
2. Un elev, desi nu are voie, joaca fotbal pe sosea. Loveste mingea
pe o panta in sus -alegem in sus pozitiv sensul de referinta- si aceasta revine la el. Care din garficele viteza-timp de mai
jos reprezinta corect miscarea mingiei?
Explicati raspunsul !
3. O minge de golf se rostogoleste pe o suprafata plana
de iarba si intilneste o panta pe care cade. Avem forta de frecare implicata in
miscare. Care din cele trei benzi perforate reprezinta corect miscarea mingiei
de golf?
Explicati raspunsurile gresite !
4.
O bila de popice este aruncata pe o alee orizontala si continua
miscarea cazind pe o panta. Exista frecare conform desenului din dreapta. Care
din graficele (A, B, C, sau D) reprezinta corect miscarea?.
5. Trei elevi in laborator discuta problema de
plan inclinat din diagrama de mai jos.
Ei isi spun parerea despre valoarea
fortei normale. Primul sustine ca este 250 N al doilea ca este 433 N si ultimul 500 N.
Toate raspunsurile par rezonabile dar numai unul este corect. Care sint
raspunsurile gresite si explicati de ce?
6.
Un cauciuc de 2-kg se rostogoleste pe o panta cu unghiul de 30°.
Frecarea nu va opri miscarea niciodata
iar diagrama este in dreapta. Calculeaza modulele componentelor greutatii.
In final arata care din graficele de mai jos reprezinta corect miscarea
caruciorului.
Explicati de ce?
7. In fiecare din urmatoarele diagrame o cutie de 100-kg
aluneca in jos cu frecare la viteza constanta de
0.2 m/s. Analizeaza fiecare diagrama , calculeaza si completeaza
spatiile goale din dreptul fortelor.