Lectia 3 : Descrierea miscarii cu grafice Pozitie-Timp p-t
Intelegerea formei graficului p-t
Studiul cinematicii liniare a fost legat de o multitudine de mijloace prin care
obiectele in miscare pot fi reprezentate. Asemenea mijloace includ cuvinte,
desene, diagrame, ecuatii si grafice. Lectia 3 se axeaza pe utulizarea
graficelor pozitie-timp sa descrie miscarea. Caracteristicile specifice ale
miscarilor obiectelor sint demonstrate de forme si de panta liniilor din
graficele pozitie-timp. Prima parte a lectiei implica studiul relatiei dintre
miscarea obiectului si forma graficului ei p-t.
Pentru inceput, sa consideram un automobil care se
misca cu viteza constanta spre dreapta (+) cu modulul 10 m/s.
Daca
este ridicat graficul pozitie-timp rezultatul arata ca in dreapta. Observa
ca miscarea cu viteza constanta, pozitiva este o dreapta si are panta pozitiva,
adica face un unghi in sensul trigonometric invers acelor de ceasornic, cu axa
timpului, mai mic de 90�-in cadranul I delimitat de
cele doua axe.
Acum sa consideram un automobil
miscindu-se cu viteza variabila, cu o rata de schimbare egal crescatoare in
fiecare secunda, sensul vitezei spre dreapta (+)
deci un caz cu acceleratie.
Daca datele pozitie-timp sint puse in grafic rezultatul este ca in dreapta.
Observa ca miscarea cu viteza variabila pozitiva este o curba liniara
asemanatoare unei parabole ca in matematica si daca tinem cont de definitia
pantei din matematica pentru curbe ca fiind tangenta in punctul care ne
intereseaza, avem o panta pozitiva in fiecare secunda de la inceputul miscarii.
Alura graficelor pozitie-timp pentru cele doua tipuri de miscari:
cu viteza constanta pozitiva si cu viteza variabila pozitiva (acceleratie
constanta pozitiva) sint descrise mai jos.
Viteza constanta pozitiva
Viteza variabila pozitiva cu acceleratie constanta pozitiva
Semnificatiile formei pantei in graficul p�t
Formele si alura graficelor pozitie timp pentru
aceste doua miscari de baza viteza constanta si viteza
variabila cu acceleratie constanta au o strinsa legatura cu
parametrii miscarii, permitind ca la o singura privire sa apreciem
diferentele dintre miscari si alte caracteristici importante.
Corespondenta dintre panta si miscare, faptul ca releva o importanta
informatie despre miscare privind viteza, din graficul p-t este data si de
ecuatiile miscarii, mai precis de reprezentarea lor grafica. Deseori se spune
parafrazind un proverb "Spune-mi ce panta are sa-ti spun ce miscare este !".
Orice caracteristici are miscarea, panta le scoate in evidenta (si vice versa).
Daca viteza e constanta panta este constanta (o dreapta cu un unghi constant cu
orizontala) si daca viteza este variabila panta este variabila (unghiuri
diferite cu orizontala in orice punct al miscarii), la fel si sensurile
vitezelor sint reflectate de panta. Viteza e pozitiva atunci unghiul pantei este
pozitiv s.a.m.d. Semnificatiile pantei sint legate de orice miscare imaginabila.
Exemplul 1
Considera graficele de mai jos ca exemple de
corespondenta intre panta si viteza in reprezentarea p-t.
Graficul din stinga-jos reprezinta un obiect care se misca cu viteza pozitiva
(are panta pozitiva) mica (are panta mica) si constanta in modul (are unghiul cu
orizontala timpului constant-de fapt e o singura panta).
Graficul din dreapta-jos are caracteristici similare cu exceptia pantei care
este mai mare (unghiul cu orizontala este mai mare) si deci viteza in modul este
mai mare decit a miscarii reprezentate in stinga.
Incet,
Spre dreapta(+),
Constanta
Repede, Spre dreapta(+),
Constanta
Exemplul 2 Considera graficele de mai jos o alta exemplificare a legaturii
pantei cu miscarea.
Graficul din stinga-jos reprezinta un obiect care se misca cu viteza negativa
(are panta negativa - cu unghiul > 90� in cadranul
II, sau face un unghi ascutit cu orizontala in sensul acelor de ceasornic),
mica (are panta mica) si constanta (o singura panta-unghi constant).
Graficul din dreapta-jos are caracteristici similare cu execeptia modulului
care si de data asta este mai mare (pentru ca panta este mai mare-in sensul
acelor de ceasornic).
Deci obiectul cu graficul corespondent in dreapta se misca mai repede.
Incet, Spre stinga(),
Constanta
Repede, Spre stinga(),
Constanta
Exemplul 3
O ultima exemplificare a semnificatiei pantei in grafice p-t este
data pentru graficele de mai jos. Amindoua arata linii curbe. Liniile curbe au
pante variabile (daca curba se aproximeaza prin arce de cerc ne putem imagina ca
centrul si diametrul acestor arce de cerc se schimba si odata cu acestea si
tangenta in punctul din mijlocul arcului respectiv, tangenta care este chiar
panta) deci reprezinta miscari accelerate. Evident tangenta-panta este in
exteriorul arcului de cerc, respectiv curbei (adica sa nu intersecteze curba in
alt punct fata de punctul de tangenta).
In graficul din stinga-jos, incepind de la axa pozitiei, panta devine din ce in
ce mai mare (are in prima parte a curbei un unghi mic-panta 1 si apoi creste-panta
2) deci
viteza creste, sensul este negativ (toate pantele sint negative) si
acceleratia este negativa deci in sensul negativ
al miscarii, spre stinga, desi viteza creste.
Graficul din dreapta-jos descrie de asemenea miscarea unui obiect cu viteza
negativa (toate pantele sint negative). Obiectul incepe miscarea cu viteza mare (panta
initiala-panta 1 este mare) si se termina cu viteza mai mica (panta
2-intermediara, arata un unghi cu orizontala mai mic). In acest caz avem
acceleratie pozitiva opusa sensului vitezei
si miscarii dar de fapt o decceleratie pentru ca viteza scade in modul.
Spre stinga(),
Viteza variabila,
Creste in modul
Spre stinga(),
Viteza variabila,
Scade in modul
Semnificatiile pantei sint foarte folositoare in obtinerea informatiilor dintr-o
privire despre miscarea obiectelor descrise cu grafic pozitie-timp. Daca ai
exersat de citeva ori corespondenta grafic-miscare devine aproape naturala
prezentarea concluziilor privind miscarea reprezentata.
Incearca sa aplici ce ai retinut din cunostintele
despre graficul p-t
Prezinta miscarile din graficele de mai jos privind sensurile marimilor (+) sau
(-), tipul de miscare, caracterizarea valorii vitezelor-crescatoare sau
descrescatoare.