|
||
|---|---|---|
| Giurgeni | ||
| Unde se afla Giurgeni? | ||
gieni, avand ca reper, "Putul lui Gaina". Populatia: 2272 locuitori in anul 1912, 2461 locuitori in anul 1930, 2609 locuitori in anul 1941, 2750 locuitori in anul 1948, 3431 locuitori in anul 1956, 3204 , grupe de varsta, in 1992 erau 411 locuitori cu varste intre 0 si 14 ani, 1031 locuitori cu varste cuprinse intre 15 si 59 ani si 248 locuitori cu varsta de 60 de ani sau peste. Daca in 1992, toti locutorii erau ortodocsi, in 1930 in afara acestora mai erau si un romano - catolic, 8 baptisti, un mozaic si 4 mahomedani. In 1992 toti locuitorii comunei erau romani, insa in 1930, in afara acestora erau si 3 rusi, 2 bulgari, un ceh, un evreu, 8 greci, 4 turci si 8 tigani. Numarul cladirilor a scazut de la 517 (1941) la 480 (1994). In 1995, sporul natural era nul (0,00%), iar cel migratoriu negativ (- 0,56%). 
Economia are caracter agrar (secundar piscicol). Fondul funciar este format din 6707 Ha terenuri agricole (6191 Ha arabil, 516 Ha pasuni), 3744 Ha neproductive, 2371 Ha paduri, 1684 Ha acoperite de ape, 206 Ha constructii si 124 ha drumuri. Terenurile arabile sunt cultivate cu floarea soarelui (1550 Ha), grau (1167 Ha), porumb (665 Ha). Sectorul zootehnic cuprinde 5173 pasari, 1956 ovine, 1166 bovine si 599 porcine. In comuna se afla o asociatie agricola, sectie de drumuri, canton silvic, ferma piscicola, unitatea "Orizicola"S.A. sucursala IEELIF, 2 gradinite de copii (4 cadre didactice), o scoala generala (14 cadre didactice), 5 sali de clasa, laboratoare si 2 ateliere, biblioteca publica, dispensar medical (2 cadre medii), 6 magazine nealimentare si 5 mixte. Reteaua de distributie a apei are 8 Km. Sunt 70 abonamente la radio, 226 la Tv, 92 la telefon. Transporturile se fac pe DN 2A Urziceni - Giurgeni- Constanta, cu pod peste Dunare, intre Giurgeni si Vadu Oii (1970), apoi pe DN 3B Gura Ialomitei - Fetesti si pe drumuri locale neasfaltate. Cel mai apropiat oras este Harsova (14 Km), iar pana la Slobozia sunt 47 Km. In Revolutia din Decembrie 1989, comuna Giurgeni si-a adus contributia la jertfa de sange prin moartea lui David Raducan, si a lui Stanciulescu P. Vasile. In anul revolutiei 1989, presedinte al Frontului Salvarii Nationale din comuna a fost ales domnul Dinu Valere, care la alegerile locale libere si democratice din anul 1992, a fost ales domnul Dinu Valere, pana in anul 1996, apoi, revine la primaria comunei Giurgeni.Începuturi si evolutie în timp |
|---|
Locul acesta, vad de trecere al oilor, de la munte la balta, toamna, si inapoi la munte, primavara, a fost locuit din cele mai vechii timpuri, chiar daca asezarile nu s-au constituit ca o forma economica pu
ternica, demna de mentionat. Numele comunei ar veni de la Grindul Giurgiului, din Ostrovul Constantin, unde unii locuitori ai comunei isi aveau stanele de oi, si in jurul carora s-au facut asezari umane;
Oierii din regiunea orasului Giurgiu s-au stabilit in apropiere de actuala vatra a comunei, durandu-se asezari stabile, si s-a format ,cu timpul un catun al Giurgiunarilor, apoi al Giurgenarilor, asezarea luand in acest mod numele de Giurgeni. De asemenea, este de presupus ca in apropierea puternicei asezari care era "Orasul de Floci", de la confluenta Ialomitei cu Dunarea, sa fi existat atat spre nord, cat si spre sud, asezari stabile, care au constituit hiterlandul unui oras atat de infloritor.
Orasul de Floci
Orasul de Floci este atestat documentar in anul 1431 in timpul domniei lui Dan al II-lea;
Incendiat in anul 1470 de incursiunea armata a lui Stefan Cel Mare impotriva domnului Radu cel Mare. Orasul de Floci a fost prima capitala a judetului Ialomita; Foarte important este faptul ca, fostul "Oras de Floci" pe vatra caruia s-a dezvoltat satul Piua Pietrei, care a facut parte din comuna Giurgeni pana in anul 1970, cand a fost desfiintat, este mentionat documentar in anul 1431. Acesta a atins maximum de dezvoltare economica si extindere teritoriala in secolul al XVI-lea, inceputul secolului al XVII-lea.
Aceasta asezare este considerate ca fiind geto-dacica, si se afla la aproximativ 1 Km. Nord -Est de limita comunei Giurgeni, la marginea terasei inundabile a Dunarii. In timpul lui Matei Basarab aici este cantonata o armata de 15000 soldati pentru stoparea invaziilor tatare si otomane. Din fostul "Oras de Floci", a mai rezistat timpului, doar o mica portiune din zidul Nordic al unei biserici ce dateaza de la inceputul secolului al XVII-lea, marturie a maretiei vremurilor apuse.
Aici, s-a nascut, in anul 1558, Mihai, ramas in istorie ca "Viteazul", fiul natural al lui Patrascu cel Bun, mama fiind Tudora, negustoreasa. Acesta a initiat peste secole ideea unirii tuturor romanilor sub un singur stat, neatarnat si puternic.
In cea ce priveste denumirea comunei, nu exista nici un document care sa precizeze provenienta denumirii, si nici timpul de cand se numeste asa. In anul 1836 a fost infiintata la Giurgeni una dintre primele scoli in limba romana din judetul Ialomita, fapt din care rezulta ca localitatea prin vechime, dezvoltare economica si numar de locuitori, era in atentia gospodarilor judetului. Sapaturile arheologice facute pana in ziua de astazi, au dat la iveala numeroase urme de locuiri successive incepand cu secolul al XVII-lea. Razboaiele ruso-turce (1769-1774) au dus la disparitia orasului, locuitorii stabilindu-se in alte localitati.
În timpul domniei lui Alexandru Ghica, (1834-1842), in Tara Romaneasca au fost infiintate scoli primare nu numai in resedintele de judet, ci si in comune, sub forma scolilor incepatoare, astfel ca in 1838, scoala particulara incepatoare din comuna, care avea invatator pe preotul satului, si functiona din 1836, este transformata in scoala incepatoare de stat, invatator fiind Gheorghe Avramescu. Localul scoli era inchiriat (o casa taraneasca), si a durat pana in 1849, cand, din porunca stapanirii turco-rusesti, si-a incetat activitatea. Materiile ce se predau in aceasta scoala erau notiuni de slove chirilice si primele notiuni de de aritmetica in limba romana. Scoala s-a redeschis in 1857, odata cu toate scolile din judet, avand acelasi invatator.
In anul 1864, odata cu intrarea in vigoare a legii invatamantului primar obligatoriu si general, in comuna Giurgeni a fost infiintata o scoala de acest fel. In anul 1916 invatatoare era Olga Vasilescu, iar cursurile erau urmate de 64 de elevi.
In anul 1917, in urma retragerii administratiei romane in Moldova, si a invadarii Munteniei de trupele germane, localul scoli a fost rechizitionat, in timpul ocupatiei fiind distrusa arhiva scoli, precum si mobilierul scolar.
In anul 1919, a fost transferat la scoala Giurgeni invatatorul Ion Zamfirescu, iar la recensamantul din 9 iulie, erau 150 de copii de varsta scolara, dar inscrisi la scoala numai 75, din care 56 au frecventat scoala, si au promovat 51. (recensamant 9 Iulie 1918).
La 28 februarie 1919, situatia scolara era urmatoarea: 186 elevi inscrisi, din care au frecventat regulat 83 elevi, era un singur invataor, si solicita infiintarea unui al doilea post.
Scoala a functionat in actualul sediu al Primariei si Postei, avand 2 invatatori, pana in 1924, cand se gaseau incadrati 3 invatatori Chivu Gheorghe director, Chivu Vasilica si Toma Olga.
In anul 1936 a luat fiinta cursul complementar, clasele V-VI-VII. Intre anii 1946-1948, au fost 4 invatatori cu 7 clase. In anul 1948 a avut loc reforma invatamantului, generalizandu-se invatamantul de 7 ani. Se simtea nevoia de un local nou, cel existent fiind neincaptor, astfel, in anul 1953 s-a cladit un local cu doua clase si o camera a "pionierilor", iar in 1955, acestora li s-a mi adaugat inca doua clase si o camera cu materiale. Incapand din 1953, scoala a fost incadrate cu personal didactic suficient si corespunzator; datorita numarului de copii, scoala a devenit curand neincapatoare, astfel incat, intre anii 1970-1971, s-au mai adaugat doua sali de clasa, laboaratoare de biologie si de fizice -chimie, scoala dispunand astazi de 8 sali de clasa, cancelarie pentru profesori, secretariat si cabinet al directorului. In anul scolar 1998-1999, au fost inscrisi 116 elevi din invatamantul primar, si 95 de elevi in invatamantul gimnazial. Din totalul de 211 elevi, 110 erau baieti si 101 erau fete.
Din totalul de 15 cadre didactice, 5 erau invtatori titulari, 3 profesori titulari, 1 profesor calificat, si 6 profesori suplinitori. De asemenea, in comuna Giurgeni exista o gradinita de copii, care, in anul scolar 1998-1999, a functionat cu un numar de 27 de copii, 15 la grupa pregatitoare si 12 la grupa mica. De educatia copiilor in cadrul gradinitei, s-au ocupat 2 educatoare, 1 titulara si 1 calificata.
In anul scolar 1999-2000, au fost inscrisi 205 copii, 95 din ciclul primar si 110 din ,ciclul gimnazial. Din totalul de 14 cadre didactice, 4 sunt invatatori titulari, 2 profesori titulari, 3 profesori calificati si 5 profesori suplinitori.