EDD – KRAFTEDUCOM, ROUMANIE

Ialomita

Dridu

Unde se afla comuna Dridu?

Dridu, format din catunele Dridu-Movila, Sarindaru de Jos, Sarindaru de Sus, este una din cele mai vechi localitati din judetul Ialomita. Pana in 1945, satul Dridu s-a numit Dridu-Sarindarele. Pana in 1950 a facut parte din plasa Fierbinti, judetul Ilfov, intre anii 1950 si 1952 din raionul Urziceni, regiunea Ialomita, intre 1952 si 1956 din raionul Urziceni, regiunea Ploiesti, intre 1956 si 1968 din raionul Urziceni, regiunea Bucuresti, intre 1968 si 1981 din judetul Ilfov si din 1981 pana in prezent, din judetul Ialomita.
Comuna Dridu este situata pe Valea Ialomitei (barata intre 1981 si 1987 pentru a se crea acumularea omonima). Se compune din satele Dridu, Dridu Snagov (1 km spre N) si Moldoveni (7 km spre N-E). Are ca vecini Brazii, Adancata si Jilavele (N-V si V), Fierbinti - Targ (V), Armasesti si Cosereni (E) si Movilita (S). Suprafata teritoriului administrativ este de 8309 ha.
Din punct de vedere geografic se afla in Campia Snagovului, iar in coltul de N-E, in Campia Draganesti - Adancata. Vegetatia de silvo-stepa si apele freatice de 3-16 m (o situatie buna fata de alte asezari din Ialomita, aflate in Campia Baraganului), au creat conditii dezvoltarii inca din cele mai vechi timpuri.

Invatamantul in comuna Dridu cuprinde:4 scoli generale (sc. cu clasele I-IV in satul Dridu-Snagov; sc.cu clasele I-IV in satul Dridu; sc. cu clasele I-VIII in satul Dridu; sc. cu clasele I-IV in satul Moldoveni) În curtea scolii cu clasele I-VIII din Dridu, se afla monumentul dedicat invatatorului Ion Zaharescu (1850-1884), construit in 1892 prin liste de subscriptii din partea consatenilor, a colegilor si a altor binevoitori.
Principalele institutii de interes comunitar sunt: Consiliul Local; 4 scoli generale (sc. cu clasele I-IV in satul Dridu-Snagov; sc.cu clasele I-IV in satul Dridu; sc. cu clasele I-VIII in satul Dridu; sc. cu clasele I-IV in satul Moldoveni); dispensar uman, dispensar veterinar; politia; posta; centrala telefonica; camine culturale; biblioteca comunala; 4 biserici si o manastire; CEC; trezoreria; moara; 8 societati agricole; baraj "Lac de acumulare Dridu" pe raul ialomita; ferma particulara; gara

Începuturi si evolutie in timp

Urmele de locuire urca in timpuri stravechi. Rezervatia arheologica de 5 ha vine sa protejeze o zona in care au fost identificate asezari din epoca fierului (mil.I i. Hr.), cultura veche romaneasca (sec VIII-XI) si cultura medievala (XIII-XIV). În satul Dridu-Snagov se afla urmele unei asezari din epoca Bronzului (mil. III i. Hr.) pe aproximativ 1 ha.
Dintre toate aceste culturi arheologice, doar cultura veche romaneasca a fost cercetata sistematic, in timpul sapaturilor arheologice desfasurate intre anii 1957-1962, condusa de Eugenia Zaharescu. A fost descoperita o asezare rurala de cca. 300 locuinte tip bordei cu inventarul aferent. Deoarece a fost prima asezare de acest tip din Campia Romana, cercetata exhausiv, numele satului Dridu a devenit numele culturii vechi romanesti "Cultura Dridu". Acestea au fost sintetizate in monografia Sapaturile de la Dridu. Contributii la arheologia si istoria perioadei de formare a poporului roman" de Eugenia Zaharescu, lucrare care este si astazi de referinta pentru studiul culturii vechi romanesti.
În documente, Dridu este mentionat inca din secolul al XV-lea. In 1464 octombrie 28, Radu cel (Frumos) Mare intarea averea manastirii Snagov din Bucuresti patru mori la "DRIDRIH". Dupa cum stim, morile satelor domnesti trebuiau pazite si reparate de sateni, lucru ce trebuie sa fi fost valabil si pentru Dridu. Documentul certifica practicarea agriculturii de catre satenii din Dridu si vecinatati. De altminteri, putine sate se puteau mandri cu un numar atat de mare de mori. La mijlocul secolului al XVI-lea, la Dridu a existat un targ. Aflam de acesta, cu totul intamplator. Prin 1553, Mircea Ciobanu intarea lui Stan armasul cu fratii, satul Dadulesti, in urma unei judecati. Necula din Cretesti si draghici din Spateni parase pe Stan armasul ca tatal acestuia. Radu Dediul, ar fi furat o iapa si, in consecinta, ar fi pierdut satul Dadulesti stapanit de fii lui, adica Stan armasul cu fratii. Cei trei frati insa si cu doisprezece boieri arata ca iapa fusese cumparata "din mijlocul Dridiului dinaintea a multi oameni buni". De unde deducem noi ca la Dridu se desfasura un targ saptamanal, binecunoscut, dovada ca nu mai era nevoie da alte precizari in hrisovul amintit si nici macar numele omului care a vandut animalul. În spijinul opiniei ca Dridu era un targ, vin si o serie de documente din prima jumatate a sec. al XVI-lea, hrisoave semnate de Vlad cel Tanar in 1511 si de Vladislav al III-lea in 1524, hrisoave care au fost intocmite la Dridu, ceea ce arata ca Dridu nu era o asezare mai mare. În 1612, Radu Mihnea intarea satul Dridu impreuna cu altele, manastirea Dealu, ca danie veche pe care Basarab o facuse manastirii. În consecinta, la inceputul sec. al XVII-lea existau doua sate Dridu, unul intarit manastirii Snagov si care este actualul Dridu-Snagov si altul intarit manastirii Dealu, probabil satul Dridu de astazi.
Între anii 1981-1987, construirea barajului a dus la dezafectarea unei parti a satului Dridu, intreg cartierul Vrabia fiind mutat. Cu acest prilej, biserica ridicata la 1777 la Dridu-Sarindar, a fost stramutata. Fragmente din fresca originala a bisericii se afla expusa in expozitia "Marturii de arta si cultura ortodoxa", deschisa la Muzeul judetean Ialomita. Actuala biserica a fost ridicata intre anii 1899-1902, cu hramul "Nasterea Maicii Domnului". În satul Dridu-Movila a existat o bisericuta de lemn construita de generalul Mavrocordat, bisericuta ce a ars. Satenii au ridicat alta intre anii 1909-1918, cu hramul "Sfantul Mare Mucenic Dimitrie", biserica care exista si astazi.
Dovada a vechimii satului stau si monumentele istorice din regiune. Primul, si de cea mai mare importanta, este biserica "Cuvioasa Paraschiva", cu nr. de inv. 23 B 044 - monument istoric, inclus la categoria A, de importanta nationala. Ctitorita de capitan Neagoe (Neagu), in timpul domniei lui Alexandru Ipsilante intre anii 1774-1782, biserica este de lemn, are forma de nava si la inceput a fost invelita cu sita. Actualmente se afla intr-o stare de conservare buna.
Al doilea obiectiv aflat pe lista monumentelor istorice se afla, de data aceasta la categoria C, o casa din Dridu-Snagov, construita in 1924. Casa este specifica arhitecturii rurale din Campia Baraganului (Casa cu dublu tract) si este construita in tehnica paiantei.
Satul Moldoveni a fost intemeiat de moldoveni (de unde si numele). În legatura cu aparitia asezarii si intemeierii ei, batranii satului spun ca in anul 1639, in urma luptei fratricide dintre Matei Basarab (Domnul Tarii Romanesti) si Vasile Lupu (Domnul Moldovei) a aparut aceasta localitate. Se stie ca lupta avut loc intre Nenisor si Ogojeni (astazi Armasesti si Malu Rosu), localitati vecine cu actuala asezare a Moldovei. Dupa batalie, in urma victoriei, Matei Basarab a strans pe prizonieri si raniti si i-a tinut o perioada cantonati in localitatea Colacu, o veche asezare situata la 3 km de actualul sat Moldoveni. Batranii spun ca din aceasta colonie, 16 barbati au fost eliberati si ajutati sa-si intemeieze o asezare noua, cu case ridicate din lemn si lut, in mijlocul padurilor pe grindurile ferite de inundatii unde este astazi satul Moldoveni. Acesti moldoveni au fost indemnati sa mearga la targul ce avea loc periodic la Jilavele, unde au reusit sa se insoare si sa-si intemeieze familii. Cea mai veche consemnare a localitatii Moldoveni se gaseste pe harta alcatuita de stolnicul Constantin Cantacuzino pe la anul 1700. Aici, la confluenta celor doua rauri Ialomita si Prahova mai in aval exista pe partea stanga consemnata o localitate, care desigur este satul Moldoveni. Daca acest document dateaza din 1700, evident ca satul este vechi si plasarea lui poate fi facuta in jurul anului 1640.
În anul 1790, satul este amintit intr-o Nota in privinta drumurilor si podurilor ce cad de la Focsani pana la Bucuresti, din care aflam decizia de a se face un pod statator la Moldoveni. Construirea unui asemenea obiectiv in zona este important pentru ca pana atunci poduri peste Ialomita mai existau doar la Slobozia, iar la Giurgieni, mult mai tarziu s-a construit un pod de vase. Din 1861 Moldoveni era comuna, compusa din doua sate: Moldoveni si Patru Frati. Rangul de comuna l-a detinut pana la 1968, cand a fost desfiintata si alipita comunei Dridu.
Satul Dridu nu a fost niciodata prea mare. La inceputul sec. XIX, avea 26 de familii. La inceputul sec XX, numarul populatiei urca de 3776 locuitori, pentru ca la inceputul celui de-al doilea razboi mondial sa se ridice doar la 4633 de locuitori. În prezent, dupa datele ultimului recensamant al populatiei numarul locuitorilor se ridica la 5293, cu urmatoarea structura pe sate: Satul Dridu - 3338 locuitori; Satul Moldoveni - 1453 locuitori; Satul Dridu-Snagov - 502 locuitori.

EDD – KRAFTEDUCOM, ROUMANIE

Proiect EDD KRAFTEDUCOM