Observa informatiile cunoscute inainte de ciocnire. Acestea ne permit sa cunoastem momentul total, prin momentele individuale, inainte de ciocnire si deci prin teorema momentul total dupa. Momentele individuale dupa ciocnire sunt "60*v" pentru persoana si "15*v" pentru minge. Dar insumate aceste momente individuale determina momentul total dupa ciocnire pe care il cunoastem. Scriem ecuatia pentru aceasta egalitate si o rezolvam: 60*v + 15*v =
300
Viteza persoanei cu mingea este v=4 km/ora. Un algoritm pentru rezolvarea unor asemenea probleme are urmatorii pasi:
1. Cu datele din problema se completeaza un tabel similar celui din prima
problema rezolvata, scriind momentele individuale. Acum sa vedem aplicarea algoritmului pentru o problema similara implicind conservarea momentului. Bunica (m=80 kg) alearga pe patine cu viteza de 6 m/s. Brusc isi intilneste nepotul (m=40 kg) in repaoas pe drumul sau si il ia in brate pentru a nu-l accidenta, vezi desenul de mai jos. Presupune situatia un sistem izolat si determina viteza bunicii si nepotului care se deplaseaza impreuna dupa "ciocnire".Bunica avea un moment inainte de intilnire din care pierde o parte in favoarea nepotului, care cistiga aceasta parte, si se deplaseaza impreuna cu aceeasi viteza necunoscuta "v".
Pentru ca intilnirea bunica-nepot se petrece intr-un sistem izolat , momentul total este conservat. Pasul 1 se completeaza tabelul:
Pasul 2 se scrie ecuatia momentului total dupa ciocnire: ptotaldupa = 80*v + 40*v = ptotalinainte Pasul 3 se rezolva ecuatia: 80*v + 40*v = 480 120*v = 480 v = 4 m/s Viteza impreuna dupa intilnire este v = 4 m/s. Cele doua ciocniri de deasupra sint exemple de ciocniri neelastice. Tehnic vorbind o ciocnire neelastica este o ciocnire in care energia cinetica a sistemului de obiecte nu se conserva o parte transformindu-se in alte forme de energie care nu sint mecanice. Subiectul va fi tratat mai tirziu in alta parte a Fizicii elementare. Pentru simplificare vom considera orice ciocnire in care obiectele se unesc dupa o ciocnire neelastica. Acum vom considera o ciocnire in care obiectele sar, deci nu ramin impreuna. Aceasta se spune ca este o ciocnire elastica. Un camion de 3000-kg se misca cu o viteza de 20 m/s si loveste un automobile de 1000-kg parcat. Impactul provoaca celor 1000-kg ale automobilului o miscare de 30 m/s. Presupunind ca momentul se conserva determinati viteza camionului dupa ciocnire. Camionul pierde din moment transmitind moment automobilului prin ciocnire si incetineste miscarea in timp automobilul incepe miscarea.
Pasul 1 se completeaza tabelul:
Pasul 2 se scrie ecuatia momentului total dupa ciocnire: ptotaldupa = 3000*v + 30 000 = ptotalinainte 3000*v = 30 000 v = 10.0 m/s Viteza camionului dupa ciocnire este v = 10.0 m/s. Observatie: Camionul care cedeaza moment are viteza mai mica dupa ciocnire.
Calculatorul pentru ciocniri Impulsul total al corpurilor se conserva, indiferent daca ciocnirea este elastica sau inelastica. Miscarea centrului de greutate comun (indicat de punctul galben) nu este influentat de procesul de ciocnire. Se poate alege simularea unei ciocniri elastice sau inelastice folosind butonul radio corespunzator din partea dreapta. Butonul "Reset" duce vagoanele in pozitia lor initiala; animatia incepe cu un click pe butonul "Start". Daca se alege optiunea "Miscare incetinita", miscarea va fi de zece ori mai lenta. Se pot scrie valorile masei si vitezei initiale in casetele de text. Valorile pozitive ale vitezelor inseamna miscarea spre dreapta iar cele negative inseamna miscarea spre stanga. In functie de butonul radio ales, calculatorul va reprezenta vitezele, impulsurile sau energiile cinetice ale vagoanelor. In afara problemelor anterioare avem probleme suplimentare (insotite de solutii) Evitati tratarea matematica in dauna celei fizice, de intelegere a fenomenului fizic de ciocnire a obiectelor.
| |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||