Anterior am mentionat ca exista o relatie de
schimb intre energie si lucru mecanic. Daca lucrul mecanic este efectuat de
forte externe, se va schimba energia
mecanica totala a obiectului. Daca doar fortele
interne efectueaza lucru mecanic se soune ca energia mecanica se conserva,
ramine constanta. In aceasta parte a lectiei 2 ne ocupam de relatia cantitativa
intre energie si lucru mecanic.
Aceasta relatie este:
Emec i �Lextern = Emec f
Ecuatia arata ca energia mecanica totala initiala Emec i (la
inceputul actiunii unei forte externe) si lucrul
mecanic efectuat �Lextern
insumate sunt egale cu energia mecanica finala
Emec f. Demonstratia este simpla si este in final
tot consecinta legii a 2-a a lui Newton
F = ma. Definirea energiei cinetice ne-a condus
la ecuatia:
mvf2/2 - mvi2/2
= F*d. Definitia energiei potentiale
oricare ar fi ne-a condus la o relatie de forma
�L = Uf -
Ui. Considerate simultan cele doua ecuatii ne arata ca putem avea un
lucru mecanic �Lextern = �Lc � Lp efectuat de o forta externa cu
doua componente: una pentru energia potentiala Lc si alta pentru energia
cinetica Lp. Cele doua ecuatii se scriu acum asa
mvf2/2 - mvi2/2
= �Lc si �Lp = Uf - Ui.
Adunam si obtinem aranjind in aceeasi parte dupa indicii "i" si "f" ecuatia:
mvi2/2 +
Ui
� Lextern =
mvf2/2 +
Uf
Eci + Ui � Lextern =
Ecf +Uf
Cu definitia energiei mecanice avem relatia de mai sus.
Semnificatiile sunt clare: Eci energia cinetica initiala inainte de actiunea
fortei externe, Ui energia potentiala initiala etc.
Ecuatia de mai sus este teorema conversiei energie mecanica-lucru
mecanic. De aici acest capitol se ocupa numai cu aceasta teorema. Teorema reprezinta baza intelegerii aspectelor teoretice si practice pentru studiul
lucrului mecanic si energiei mecanice a obiectelor. Cea mai mare parte a
aspectelor miscarii obiectelor se intelege prin folosirea teoremei conversiei
energie-lucru mecanic.
Aplicatii ale teoremei: Un halterofil aplica o forta de 100 N unei bare cu greutati s-o ridice pe inaltimea de 0.25 metri cu
viteza constanta. Energia mecanica initiala a barei este 150 Jouli. Se
cere energia finala. Pentru rezolvare trebuie sa calculam
lucrul mecanic efectuat de forta externa a halterofilului asupra barei de
greutati.
Emec f = Emec i + Lmec = 100 + 25 = 125 J
Calculator pentru determinarea fortei de frinare sau de impact in caz de
accident pentru o distanta si viteza date pentru un automobil de masa data.
Forta de frinare sau de deformare a automobilului intr-un accident in functie de distanta
Exista distanta d=0.3 m deja introdusa dar se pot schimba toate datele.
Clic in afara casutelor sa initiati calculul!
Observatii:
-In cazul unor accidente exista de cele mai multe ori si o frinare.
Distanta d este adesea urma de frinare lasata prin frecarea
cauciucului de asfalt si se masoara de politie cel mai usor.
-Formula se poate folosi si pentru a determina forta care se
exercita asupra corpului unui pasager in automobil cu sau fara
centura de siguranta, d fiind intinderea centurii ~0.15 m sau ~0.06
m distanta de ciocnire cu parbrizul a capului, m masa corpului si v
viteza, aceeasi cu a automobilului.
Teorema se aplica unor probleme complexe cu toate formele de
energie mecanica implicate. Totdeauna se separa actiunea fiecarei forme si
in acest fel rezolvarea este mai simpla. Se recomanda evitarea utilizarii
formulelor fara a intelege semnificatia a ceea ce reprezinta din realitatea
fenomenului fizic. Daca pari un bun matematician esti tentat sa folosesti
ecuatiile pentru a afla necunoscutele. Asa se fac cele mai mari greseli
inlocuindu-se valori si marimi fizice in mod gresit desi matematic nu s-a
facut greseli rezultatul nu este cel asteptat. Ai in vedere urmatoarele
intrebari intr-o problema de acest fel:
-Ce forme de energie sint prezente initial si final?
-Cit din fiecare forma de energie se afla initial si final?
-Lucrul mecanic este efectuat de forte externe sau interne?
-Sint identificate fortele si formulele lor? etc.
Foloseste aceste sfaturi sa rezolvi urmatoarele probleme, raspunsul este in
meniul saritor.
Problema 1 Un automobil de 1000 kg care ruleaza cu 25 m/s frineaza la stop
suferind o forta de frecare de 8000 N. Determina distancta de
frinare.
Problema 2 Un tren de carucioare de montagne-russe de
6000 kg incetineste de la viteza de 20 m/s la viteza de 5 m/s pe o
distanta de 20 metri. Determina forta de frinare necesara.
Problema 3
Un carucior de cumparaturi in supermarket aflat la 2.0 m pe o rampa ruleaza pina
la baza acesteea unde se loveste de un opritor. Datorita impactului o cutie
metalica de 0.25 kg zboara orizontal din carucior si loveste un automobil in
parcare cu o forta de 500 N. Cit de adinc este semnul facut pe automobil (sau: pe
ce distanta actioneaza forta asupra cutiei metalice in timpul ciocnirii)?
Toate problemele anterioare au comun
efectuarea unui lucru mecanic negativ care conduce la pierdere de energie
mecanica a obiectului. Unghiul fortei este 180� si
astfel avem "lucru mecanic negativ" cu
pierdere de energie. Teorema in acest caz este mv2/2 -Fd = 0 de
unde avem d = mv2/2F. Daca m si F sint constante distanta de frinare
este direct proportionala cu patratul vitezei: d = k*v2.
O crestere de doua ori a vitezei conduce la o crestere de 4 ori
a distantei de frinare. Atentie soferi! Verifica relatia completind spatiile
goale in tabelul de mai jos! Vezi problemele practice de la
sfirsitul acestei pagini.
Viteza
(m/s)
Distanta de frinare (m)
0 m/s
0
5 m/s
4 m
10 m/s
15 m/s
20 m/s
25 m/s
Aplicatiile teoremei au inclus numai forte externe care efectueaza lucru mecanic.
Situatiile fara forte externe sin tratate in urmatoarea parte a lectiei 2.