Trimis: Marţi Dec. 12, 2006 3:18 pm   

Titlul subiectului: Scrisoare deschisa in atentia Consiliului Baroului Bucuresti       

Baroul Bucuresti - Noul forum al Baroului Bucureşti 

 

ÎN ATENŢIA CONSILIULUI BAROUL BUCURESTI

Str. Dr. Râureanu nr. 3, Etaj 5, sector 5, 050047 Bucureşti.

Fax: +40-21-312.10.84

E-mail: [email protected]  

DE LA: Avocat Ionuţ Dobrinescu

 

 

12 decembrie 2007

 

 

Domnule Decan Cristian Iordănescu,

 

Mi-aţi cerut în şedinţa Consiliului Baroului Bucureşti din 24 octombrie 2006 să vă confirm declaraţiile mele în interviul din 9 octombrie pentru Jurnalul TVR. Cu ocazia interviului am răspuns unei întrebări a reporterului care dorea să ştie dacă pentru admiterea în profesia de avocat s-a practicat darea şi respectiv luarea „şpăgii”. V-am confirmat că eu am răspuns în sensul că personal nu am dat niciodată „şpagă” găsind acest lucru cu totul inacceptabil, însă am adăugat că am avut cunoştinţă de acest fenomen precum şi că am întâlnit cazuri de aservire a tinerilor avocaţi pe lângă maeştrii colaboratori. Am mai afirmat că practica „şpăgii” a fost sistematic şi dintotdeauna tratată în Baroul Bucureşti cel puţin ca un „tabu” şi că nu s-a luat nici o măsură pentru redarea demnităţii tinerilor avocaţi, nevoiţi să acceadă în profesie de prea multe ori făcând un grav compromis. Întrucât aţi apreciat că am adus prejudicii de imagine profesiei de avocat, m-aţi somat să vă dau nume despre cazurile concrete de care am avut cunoştinţă, afirmând că Consiliul nu poate risca să fie acuzat că tolerează actele de corupţie în profesie şi că trebuie să porniţi investigaţii şi acţiuni disciplinare împotriva persoanelor pe care ar urma să le nominalizez.

 

De mai bine de 2 luni de zile mă somaţi aproape săptămânal să comunic în scris Consiliului Baroului Bucureşti nume şi detalii cu privire la cazurile de corupţie despre care am afirmat că am cunoştinţă. Şi pentru şedinţa Consiliului de astăzi, 12.12.2006 mi-aţi adresat încă o dată, telefonic şi telegrafic aceeaşi solicitare.

 

Cu toate acestea, v-am spus încă din data de 24 octombrie că nu voi cădea în capcana de a nominaliza eu astfel de cazuri, urmând ca atât Consiliul Baroului cât şi eventualele persoane nominalizate să îmi ceară tot mie să probez acuzaţiile. V-am spus încă de atunci că procedând astfel alegeţi să ignoraţi în continuare nu numai realităţile din profesie, dar şi percepţia opiniei publice cu privire la corpul avocaţilor, făcând prea puţin ca imaginea negativă a avocaturii să se schimbe cu adevărat. Ceea ce faceţi în realitate este tocmai faptul grav pe care l-am semnalat în interviul de 30 de secunde din Jurnalul TVR din 9 octombrie: impuneţi legea tăcerii cu privire la acte reprobabile şi notorii în profesie, care nu au intrat nicicând în mod autentic în preocupările Consiliului, căutând să mă intimidaţi pentru că am îndrăznit să ating acest tabu! Ştiind bine că dovedirea actelor de corupţie şi venalitate este una dintre unul dintre cele mai dificile acte de probaţiune, vă asiguraţi astfel că un mare adevăr va fi şi pe viitor negat şi că orice tentativă de a lua act de realitate va fi sistematic descurajată sau la limită, precum în cazul meu, discreditată.

 

Vă repet că am avut cunoştinţă de situaţii în care stagiarii erau datori maeştrilor sume de bani pentru luarea sub îndrumare, o condiţie esenţială pentru accesul efectiv în profesie, de situaţii în care maeştrii nu şi-au plătit efectiv stagiarii şi de multe ori nici nu i-au ţinut efectiv sub îndrumare, deşi primeau de la aceştia facturi şi chitanţe pentru onorarii retrocedate fictiv cu care, bineînţeles „s-au scăzut” reducându-şi astfel baza impozabilă, de situaţii în care cabinetele de avocaţi ofereau oportunităţi de carieră în avocatură sau în mediile de clienţi copiilor unor magistraţi, căutând astfel să le capteze bunăvoinţa.

Toate aceste tare ţin de trecutul şi de prezentul profesiei noastre fac parte din largul repertoriu de acte venale de care sunt neîndoielnic capabili colegi avocaţi cu o moralitate precară, mai mult sau mai puţin pătrunşi de sentimentul impunităţii personale şi de încrederea în atotputernicia compromisului moral în profesie şi în viaţă. Vă mărturisesc totuşi că majoritatea faptelor concrete de care am eu cunoştinţă sau la care am asistat cu oroare datează din anii 1998-2002, o epocă în care nici nu m-a preocupat şi nici nu mi-a stat în putere să preconstitui probe şi să formulez denunţuri, spre a vă putea fi astăzi de folos. Despre acea epocă în care actele venale în profesie erau un adevărat sport naţional, ştiţi cu siguranţă la fel de multe lucruri ca şi mine, însă în timp ce eu mi-am propus să iau treptat atitudine luptând pentru propria demnitate, Consiliul Baroului, preocupat prea mult să conducă şi prea puţin să dea socoteală, se alienează tot mai mult, adoptând o linie de conduită ostilă, netransparentă şi diversionistă prin care se evită clarificarea problemelor fundamentale ale profesiei.

 

Aveţi toate motivele să fiţi deranjaţi de poziţiile exprimate de mine. Sunt unul şi acelaşi cu persoana care v-a pus în dificultate în Adunarea Generală a Baroului Bucureşti şi a Filialei Bucureşti a Casei de Asigurări a Avocaţilor la 11 martie anul curent, care a votat împotriva rezoluţiilor absurde ale Congresului Avocaţilor de la Mamaia la 29 iunie 2006, care a ridicat problema auditării fondurilor Baroului şi Casei de Asigurări a Avocaţilor, care a produs o serie de rapoarte independente, (singurele de altfel) cu privire la evenimentele consumate la adunările menţionate, care a întocmit Raportul SOJUST din 14 septembrie 2006 cu privire la profesia de avocat semnalând o serie de chestiuni de fond preocupante, tratate totuşi cu maximă indiferenţă de structurile profesionale, însă nu şi de presă şi asociaţiile non-guvernamentale, care a cerut afişarea Regulamentului pentru desfăşurarea adunărilor generale ale organelor Baroului în martie 2007, care a comentat prevederile absurde conţinute în Regulament în interiorul termenului statutar de 30 de zile cerând extinderea acestuia şi la alegerile pentru organele Filialei Bucureşti a Casei de Asigurări a Avocaţilor (şi care acum vă semnalează că aţi omis intenţionat să faceţi publică forma definitivă a acestui Regulament, sub pretextul surprinzător de inabil cum că Consiliul Baroului Bucureşti a constatat in şedinţa din 30 noiembrie 2006 ca nu s-au formulat contestaţii, in termenul prevăzut de Statutul profesiei de avocat), care în calitate de membru al Asociaţiei Societatea pentru Justiţie a determinat promovarea unor solicitări de accesare a unui set de informaţii de interes public pe baza Legii 544/2001 cu privire la activitatea Baroului, precum şi cereri de consultare a arhivelor CNSAS în temeiul art. 2 lit. i) din Legea nr. 187/1999, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică cu privire la avocaţii ce deţin demnităţi în Consiliile Baroului Bucureşti şi UNBR, care a ridicat în mod serios şi public problema clarificării crizei identitare în profesie şi a personalităţii juridice şi regimului aplicabil structurilor profesionale, Barouri şi Uniune.

 

Cu toate acestea, nu îmi puteţi reproşa că aş fi acţionat altfel decât în temeiul unor prevederi legale exprese, ţinând mai ales cont că în conformitate cu art. 2. din Legea 51/1995 în exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic.

 

În consecinţă, vă rog să nu mai insistaţi în solicitarea de a vă transmite eu informaţii detaliate cu privire la fapte şi persoane implicate în acte mai vechi sau mai noi de încălcare a principiilor profesiei de avocat. Îmi rezerv dreptul de a sesiza eu, din proprie iniţiativă, acele organe abilitate care pot constata sau, după caz, sancţiona astfel de fapte şi vă asigur de consecvenţa poziţiilor mele pe termen lung în problemele de fond, instituţionale, ale profesiei, cu excluderea oricăror conflicte sau polemici personale.

 

 

Av. Ionuţ Dobrinescu

 

ÎNAPOI LA PRIMA PAGINĂ