Municipiul Slobozia se gaseste in partea de sud-est a Romaniei, la cca. 120Km est de Bucuresti, capitala tarii si cca.150Km. vest de Constanta, important port  la Marea Neagra.
Clima zonei este temperat-continentala, usor excesiva.
Suprafata totala a municipiului este de 13.287 ha, din care 10.436 ha in extravilan si 1168 ha in intravilan. In forma administrativa actuala, municipiul Slobozia se compune din orasul Slobozia si cartierele Bora si Slobozia Noua.
Populatia municipiului la ultimul recensamant (1992) a fost de 56.053 locuitori. Activitatea preponderenta in zona este agricultura si prelucrarea produselor agricole.
La ville de Slobozia est située dans le Judet Ialomita, sur la rive gauche du Danube, au carrefour des routes Bucarest – Constanta et Calarasi – Buzau.

            Informatii generale:

            Numar de locuitori : 52 677

            Caracteristici economice:

57 unitati industriale, productie : textile, agro-alimentare, mobile si ingrataminte chimice; chimiques
Agricultura : 9597 ha de pamanturi agricole (productie cerealiera, maraichage si viticultura)

Reteaua scolara : 2 stabilimente de invatamant superior; 6 licee; 5 scoli primare; 2 scoli specializate; 15 gradinite.
Activitatea societatii civile: 2 ONG-uri pentru tineri; 2 ONG-uri pentru etnia de tigani; un ONG pentru copii; Asociatia culturala romano- italiana; Asociatia culturala romano- franceza
Turism: capacitatea de primire este de aproximativ 400 de persoane
Sport : echipa de footbal este in divizia C.


In Slobozia functioneaza un spital, doua policlinici, dispensare si cabinete medicale. Pentru copii si tineri exista gradinite si scoli, patru licee , precum si sali de sport si stadion. Pentru cei ce doresc sa se destinda si sa se informeze le stau la dispozitie Muzeul Judetean, cu spatii expozitionale de etnografie, arta, arheologie, istorie, Biblioteca judetena, Muzeul Agriculturii, Casa de Cultura a Sindicatelor. Anual se organizeaza festivaluri si concursuri de muzica si  teatru.Slobozia are toate calitatile de a fi in circuitul turistic, beneficiaza de vecinatatea statiunii Amara, de pozitia sa pe drumul european E60 spre litoralul Marii Negre. Hotelurile si restaurantele, popasurile turistice de pe sosea, au sporit gradul de activitate pentru turism.
Site Internet : www.geocities.com/dark2sun4me/Slobozia.html

Începuturi si evolutie in timp

Cercetarile arheologice au dus la descoperiri ce confirma existenta unor asezari umane in perimetrul actual al orasului inca din perioada neolitica (cca 300 i.Hr.), ca si prezenta neintrerupta a comunitatilor locale in acest teritoriu pana in epoca feudala, cand  localitatea incepe sa capete importanta.
Asezarea Sloboziei in aceasta parte a Baraganului s-a datorat unor motive comerciale. Aici, pe malurile Ialomitei, se intalneau doua drumuri comerciale importante: primul venea din Europa centrala, ajungand la Brasov, Bucuresti, apoi Orasul de Floci (vestit targ medieval distrus complet in jurul anului 1780) si, in fine, Constanta; al doilea lega Orientul Apropiat de Tara Romaneasca prin Constantinopole, Silistra, Calarasi, Orasul de Floci, Braila, Galati.
Primul document care aminteste de existenta satului Vaideei (Slobozia de azi) este hrisovul emis de Radu Mihnea, in martie 1614, in care postelnicul Ianache Caragea mentiona ca "Silistea satului Vaideei din judetul Ialomita tot si cu tot hotarul, oricat imprejmuieste vechiul hotar... suszisa siliste s-a aflat domneasca, a fost pustie, fara oameni inca din zilele raposatului Mihai voevod din primii ani ai domniei lui pana in zilele domniei mele, la cel de-al treilea an al domniei in Tara Romanesca, fac impreuna atata vreme 20 de ani". Iar mai departe in hristov se precizeaza ca "am dat domnia mea si slobozie pentru trei ani, care vrea sa vina si sa traiasca in aceasta siliste..."
Documentul ne arata ca in aceste locuri existase o asezare mai veche, cunoscuta sub denumirea de Vaideei, ce fusese pustiita de razboi cu 20 de ani inainte, in timpul domniei lui Mihai Viteazul, deci in 1594, acesta fiind anul primei atestari documentare a localitatii; iar "slobozie", dupa cum a explicat si calatorul carturar Paul de Alep, care a vizitat Slobozia in 1658, insemna un teritoriu liber, unde cine se aseaza e scutit de anumite obligatii fiscale.
Cel care si-a legat, insa, numele definitiv de istoria localitatii a fost voievodul Matei Basarab. (Domnul Tarii Romanesti 1632-1654).
Desi documentele sunt confuze, se pare ca pe vechiul amplasament si pastrand constructia initiala a manastirii ridicate de Ianache Caragea la cativa ani dupa ce devenise stapanul satului, Matei Basarab a inaltat, in jurul anului 1634, manastirea cu hramul Sfintii Voievozi, inconjurand-o cu un puternic zid de incinta si adaugand probabil, cladirile manastiresti. Aceste privilegii au fost reconfirmate de alti voievozi: Leon Tomsa (in 1630), Matei Basarab (1635 si 1636), Grigore Ghica (1672), Serban Cantacuzino (1679 si 1682), Constantin Brancoveanu (in 1688). In toate aceste hrisoave de slobozire denumirea Vaideei a fost inlocuita, mai intai cu apelativul Slobozia lui Ianache, iar din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea i se va spune, mai simplu Slobozia.
Din vechea ctitorie se mai pastreaza turnul clopotnitei - partea inferioara - si zidul inconjurator, manastirea fiind reparata si refacuta de egumenul Gavril in 1836, iar ulterior, in mai multe randuri.
In secolele XVII-XVIII manastirea primeste ca daruri domnesti terenuri, mosii, paduri, ocine, vii, viata locuitorilor din zona desfasurandu-se, practic, pana in a doua jumatate a veacului, in jurul lacasului sfant.



Matei Basarab,
Domnul Tarii Romanesti 1632-1654