Urmas a doi fosti domnitori ai Ţarilor Romanesti (Şerban Cantacuzino (1678-1688), partizan al politicii anti-otomane si Ştefan Cantacuzino (1714-1715) – ucis de turci împreuna cu tatal sau), capitanul aviator (r.) Constanin M. Cantacuzino este socotit de istorici ca fiind unul dintre cei mai mari „asi” ai aviatiei celui de-al II-lea razboi mondial. A fost clasat pe locul  I ca pilot roman si pe locul al VI-lea în plan international, printre pilotii celor 22 de state beligerante, participante la cel de-al II-lea razboi mondial. Astazi, în conacul care era resedinta de vara a Printului „Bazu” îsi desfasoara activitatea Gradinita cu program normal din comuna Jilavele.
Distanta dintre comuna Jilavele si resedinta de judet – Slobozia – este de 70 km. De asemenea, comuna Jilavele se afla aproximativ la aceeasi distanta fata de alte trei orase mari: Bucuresti – capitala tarii, Ploiesti si Buzau – resedinte de judet ale judetelor învecinate. Cel mai apropiat oras de comuna Jilavele este municipiul Urziceni (10 km) . Legatura dintre satul Slatioarele si comuna de centru – Jilavele, se face printr-o sosea nou asfaltata (2004- prin Programul SAPARD), iar toate drumurile din satul Slatioarele sunt pietruite.
Cu exceptia a doua societati comerciale (morarit, respectiv mase plastice), restul agentilor economici din localitate au ca profil desfacerea produselor (comert, bar).
În decursul anilor numarul locuitorilor a variat de la perioada la perioada ajungand la 01.07.1970 la 5224 de persoane, fiind cifra record atestata. În prezent, în comuna Jilavele exista 3690 de locuitori. Dintre acestia, conform recensamantului, unul este german. În realitate, chiar daca nu s-au declarat aproximativ 10 % din locuitorii comunei sunt rromi.
Ramasi fara loc de munca în mediul urban, migratia dinspre urban spre rural este un flux dominant de adulti tineri.
Ocupatia de baza a populatiei adulte este agricultura – cresterea animalelor si cultivarea cerealelor.
Privitor la originea geografica a populatiei din comunitate, se constata un dinamism modest, avand conform statisticilor, aproape 70 % localnici si restul proveniti în diferite perioade si conjuncturi istorice din localitati învecinate: Salciile, Boldesti, Gradistea, Ciorani, Fulga, Draganesti din judetul Prahova, din Ciocarlia si Cotorca – judetul Ialomita sau din Glodeanu Sarat, Pietroasele, Clondiru de Sus si de Jos din judetul Buzau.

Cele mai vechi descoperiri care atesta prezenta populatiei pe aceste meleaguri dateaza din perioada neolitica (5500 – 1800 î.e.n.). Continuitatea existentei omului în acest teritoriu este certificata si de descoperirile ce evidentiaza vestigii din epoca bronzului, epoca fierului si continuand cu canitele de tip carpic, un opait si o canita fragmentara romana din secolul II-III e.n.
Prima atestare documentara a comunei dateaza din 30 iunie 1543, într-un hrisov al domnitorului Ţarii Romanesti Radu Paisie.
Documentul de atestare documentara a localitatii Jilavele este din anul 1543 (7051). În ziua de 30 iunie, la Manastirea Mislea, Radu Paisie, domnitorul Ţarii Romanesti, da un hrisov unde se gasesc localitatile Orboiesti (Adancata de azi) si Slatioara (Jilavele de azi). Textul documentului este urmatorul:
„Cartea Radului voievod, feciorul marelui si preabunului Radului Voevod, cinstitilor boierilor domniei lui Jupan Stroe spatar si Jupan Tuduru vistiar, Jupan Dragomir marele  spatar si cu feciorii lui, cati dumnezeu le va da, ca sa stie a lor ocina satul Orbuestii, însa ocina de catra Slatioara, ce-au fost împresurata de parintii Borcii si de fratii lui cu 12 boiari.
Iar cand au fost atunce, în zilele Radului Voievod, Jupan Dragul stolnicul si Jupanul Stroe spatar si Tuduru vistiar si Dragomir spatar au luat dinaintei Radului Voievod 24 de boiari, de au cautat acei 24 de boiari, de-au umblat prin hotarele cele batrane prin Iazer drept ca pre acolo au fost, pre tarmure, hotarele ale batrane.
Drept aceia si domnia lui au dat cea au pus hotara prin Iazer, pre unde au umblat cei 24 de boieri, ca sa le fie ocina ohabnica lor si feciorilor, nepotilor, stranepatilor în veacu.
Boierilor divanului marturie: Jupan Staie fost vornic si Jupan Coada marele dvornic si Jupan Tatul marele logofat si Udriste vistiar Gracin paharnic si Badea comis si Albu stolnic si Stanciu postelnic. Şi Oprea au scris cartea în manastire la Mislea, iunie 30 zile valeat 7051 (1543).”
Desi primul sat atestat documentar din comunitate este Slatioarele, într-un document de la sfarsitul secolului al XVII-lea este aratat ca „satul Slatioarele cele vechi ce se cheama Jilava ot sud Prahova”, pentru ca atunci facea parte din judetul Prahova.
În Monografia comunei Jilavele sunt stipulate o serie de documente ce consfintesc cu certitudine existenta si continuitatea comunei precum si vecinatatile acesteia. Primele stiri  despre numarul populatiei din Jilavele le avem din anul 1831, cand în cele 230 de familii existau 1150 de locuitori.
Jilavele devine comuna rurala în anul 1864 cand si învatamantul primar (clasele I-IV) devine gratuit si obligatoriu.
Locuitorii acestei comunitati s-au implicat activ în toate evenimentele istorice (razboaie, revolutii). Marturie sunt monumentele ridicate de comunitate în memoria acestora. Peste 210 eroi au numele cioplite în piatra edificiilor amintite.
Fiind situata la marginea de nord-vest a judetului Ialomita ca extremitate a cunoscutului Baragan din Campia Romana, fiind brazdata de paraul Sarata si avand un rol cu potential agricol relativ bun, ocupatia de baza a locuitorilor din Jilavele este agricultura.
Concomitent, în cadrul localitatii s-au dezvoltat si mestesugurile, în special, cele ce aveau legatura cu agricultura si cu dezvoltarea infrastructurii locale (feroneria, dulgheria, tesaturile, rotaria etc.).

Anterior, la 15 iulie 1781, Alexandru Voevod (Ipsilante) da voie Vornicesei Venetia Vacarescu sa faca în fiecare vineri targ la Jilavele, care este drumul Focsanilor, unde sa aduca toti cei dimprejur cele trebuincioase si a se vinde orice marfa, afara de vin si rachiu pe care sa-l vanda Vorniceasa.
Primul local de scoala a existat în curtea bisericii, o încapere mica, avand un acoperis patrat. Primul local propriu de scoala model Spiru Haret s-a construit în anul 1906. În 1935 i s-a adaugat cea de-a doua latura. În 1961 s-a construit un al doilea local de scoala avand 4 sali de clasa, cancelarie de scoala si un mic laborator, iar în 1965 s-a terminat al treilea local cu etaj avand 8 sali de clasa, cancelarie, biblioteca si laborator. Prima sala de clasa din Slatioarele s-a realizat în 1903, iar în 1937 i s-a adaugat cea de-a doua. De mentionat ca, existenta relativ apropiata a asezarilor urbane (Bucuresti, Ploiesti, Urziceni) si existenta mijloacelor de transport au facut ca la Jilavele sa existe aproape continuu colective de cadre didactice bine pregatite