Desi nu s-a facut o cercetare sistematica a teritoriului comunei Calatele din punct de vedere arheologic, totusi, in urma unor sapaturi, si mai mult in mod accidental, in vatra localitatilor care o compun s-au descoperit importante vestigii ale prezentei umane in acest spatiu inca din neolitic (perioada a istoriei comunei primitive situata intre mezolitic si epoca metalelor, cuprinsa intre anii 6500 si 2700 i.e.n.).
Astfel, pe teritoriul satului Calata, pe dealul numit Varful Glimeii s-a descoperit o asezare neolitica apartinand fazei a doua a culturii Tisa (cand se accentueaza sedentalismul si incepe prelucrarea cuprului pentru unelte mici si podoabe). Au fost identificate sase bordeie de forma circulara, reduse ca dimensiune, cu ceramica si unelte litice.
Tot pe teritoriul satului Calata s-au descoperit intamplator si doua topoare neolitice de cuartit, unul slefuit si unul in forma de ciocan, cu ceafa plata.
Pe teritoriul satului Valeni s-au descoperit fragmente ceramice cu crestaturi si dungi apartinand culturii Cotofeni (din perioada de tranzitie de la neoliticul tarziu la epoca timpurie a bronzului, 1900-1700 i.e.n., purtatorii acestei culturi fiind triburile indo-europene). In 1831 s-au descoperit trei inele de bucle din aur (aflate azi la muzeul din Viena). O alta bucla similara se afla din 1898 in muzeul din Budapesta. Aceste obiecte apartin epocii bronzului (1700-1150 i.e.n.).
Tot culturii Cotofeni, fazei de tranzitie spre epoca bronzului, ii apartin si doua topoare descoperite pe teritoriul satului Valeni, unul de amfibolit, gasit in 1876, si unul de piatra, gasit in 1879.
In peretele din partea de sud a bisericii reformate din Valeni se afla zidit un relief funerar din epoca romana, reprezentand doua figuri feminine, relief de provenienta necunoscuta. Cercetarile din 1906 au dus la concluzia ca in Valeni ar fi fost o asezare romana. Foarte probabil ca zona sa fi fost a dacilor liberi.