Pagina principala
Lucian Blaga
Mihai Eminescu
George Bacovia
Adrian Paunescu
Eugen Jebeleanu
Maitreyi Devi |
Daca
|
De poti fi calm cand toti se pierd cu fire
In jurul tau si spun ca-i vina ta;
De crezi in tine, chiar cand omenirea
Nu crede, dar sa-i crezi si ei cumva;
S-astepti, dar nu cu sufletul la gura;
Sa nu dezminti minciuni mintind, ci drept;
Sa nu raspunzi la ura tot cu ura,
Dar nici prea bun sa pari, nici
prea-ntelept.
De poti visa – si
nu-ti faci visul astru;
De poti gandi – dar nu-ti faci gandul
tel;
De-ntampini si
Triumful si Dezastrul
Tratand pe-acesti doi impostori la fel;
De rabzi sa vezi cum
spusa ta-i sucita
De pisicher, sa-l prinzi in lat pe prost;
Cand munca vietii
tale, naruita;
Cu scule obosite-o faci cea-a fost.
De poti sa strangi
agoniseala toata
Gramada si s-o joci pe-un singur zar,
Sa pierzi si iar
sa-ncepi ca-ntaia data,
I-ar
c-ai pierdut – nici un cuvant macar;
De poti sili nerv,
inima si vana
Sa te
slujeasca dupa ce-au apus,
Si piept sa tii cand
nu mai e stapana
Decat
Vointa, ce le striga: “Sus!”
De poti ramane tu
in marea gloata;
Cu regi tot tu, dar nu strain de ea;
Dusman, om drag, rani
sa nu te poata;
De toti sa-ti pese, dar de nimeni prea;
De poti prin clipa
cea neiertatoare
Sa treci si s-o intreci gonind mereu,
Al tau va fi pamantul
asta mare,
Dar mai mult: vei fi Om, baiatul meu! |
|