Esti in pagina care prezinta un scurt istoric al comunei Schela si al satelor sale componente               Schela si Negrea. Daca vrei sa vizitezi si alte pagini ale acestui site fa un dublu click pe unul dintre subiectele afisate deasupra acestui text derulant.              

Pîrîiul Lozova traverseaza ambele sate ale comunei	PRIMELE CASE Satele Schela si Negrea au fost atestate documentar aproape concomitent, la sfirsitul secolului 19. Desi vetrele satelor sunt invecinate (cam la 7 km. una de alta), ele s-au ridicat pe mosii care in 1860 apartineau unor localitati diferite. Schela s-a ridicat in partea de nord a fostului teritoriu al comunei Branistea. Negrea s-a ridicat pe fostul teritoriu al comunei Tulucesti, in extremitatea lui sud-vestica.	Fîntîna veche in satul Negrea	Geamparalele, un dans tipic dobrogean care se perpetueaza din generatie in generatie la Schela
SATUL SCHELA In 1889 Parlamentul Romaniei a emis o lege care prevedea infiintarea de noi sate pe domeniile care apartineau statului. Una dintre mosiile statului era situata pe raza comunei Branistea, pe locul actual al satului Schela. Pentru infiintarea unei comunitati acolo, Prefectura judetului si Primaria Branistea au organizat o selectie in urma careia au fost impropritarite 782 de familii nevoiase din "plasa" Siretului. In 1894, primele familii si-au luat in primire loturile lor in Schela.	Tarani din Schela la cîmp	SATUL NEGREA Intai s-a infiintat satul Negrea. Primele case s-au construit probabil pe la 1860 pe cele 2 maluri ale pîrîului Lozova, intre dealurile Bohotinului si Ibrianului (cuvint cu rezonanta turca, derivat, probabil, din numele Ibrahim). In 1887, asezarea din Negrea a fost inregistrata oficial in scriptele vremii sub denumirea de Costache Negri, dupa numele unui scriitor galatean. Localitatea a purtat acest nume vreme de 45 ani. Pina in 1908 satul a fost afiliat comunelor Tulucesti si Smirdan.	Strada in Negrea ramasa neschimbata in timp
In 1896 asezarea a fost inregistrata in documentele vremii ca sat si a primit numele de Lascar Catargiu, in cinstea unui politician. Schela a purtat acest nume vreme de 78 ani. In primii 14 ani satul a fost afiliat la comuna Branistea. In iunie 1908, satul, care avea deja peste 200 de familii, s-a transformat in comuna si si-a infiintat propria lui Primarie. Noua comuna a luat sub tutela ei si satul Negrea, in perioada 1908-1926. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, comuna Lascar Catargiu s-a dezvoltat mai rapid decit Negrea.	Sonda (schela) de la care isi trage numele Schela	In 1908 satul Negrea a trecut sub administratia comunei Schela. Desi criteriile administrative ale vremii stabileau ca satul Negrea putea fi comuna, satul a ramas afiliat comunei Schela pina in 1926. In 1926 a devenit comuna si si-a infiintat propria administratie. Dar numele localitatii crea adesea confuzie in rindul oamenilor din zona, caci, la numai 25 km departare de comuna Costache Negri se afla satul Minjina, pe care oamenii locului il stiau drept mosia scriitorului Costache Negri. In mod curent, satului Minjina i se mai spunea si "satul lui Costache Negri".	Strada in Negrea vara
Diriguitorii regimului comunist au hotarit sa schimbe denumirea comunei. Lascar Catargiu fusese Presedintele Partidului Conservator si devenise un personaj istoric dezavuat de regim. In 1964 comuna a primit denumirea actuala: Schela. O contributie decisiva la dezvoltarea comunei Schela a avut-o asezarea ei favorabila, pe artera rutiera centrala a judetului Galati. Satenii din Schela au avut posibilitatea sa lucreze in orasul Galati, facand naveta. Populatia activa nu a migrat spre oras in aceeasi masura in care a facut-o cea din Negrea.	Combatanti din Schela si Negrea in cel de-al doilea razboi mondial	Practic, cind o persoana zicea ca este din Costache Negri, nu stiai exact daca e din Negrea sau din Minjina. Atunci administratia judeteana, ca sa evite confuziile, a hotarit ca satul Minjina e cel indreptatit sa poarte numele scriitorului Costache Negri. In 1932, Negrea a primit numele pe care-l poarta in prezent. In perioada interbelica comuna a prosperat. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, dezvoltarea localitatii Negrea a stagnat. Regimul comunist a confiscat terenurile si animalele agricultorilor prosperi din sat.	Iarna in Negrea
Exploatarea petroliera aflata pe teritoriul Schelei a contribuit si ea la mentinerea unei stabilitati a fortei de munca in sat. In plus,in perioada comunista, localitatea Schela a avut parte de una dintre cele mai eficiente administrari ale resurselor agricole si animaliere. Satul Schela a fost, in perioada 1980 -1990, unul dintre polii agriculturii judetului Galati.	Troita in Negrea	Drumul care initial trecea prin Negrea si care unea Galatiul de Slobozia Conachi a fost deviat la circa 5 Km de Negrea. Satul a ramas, practic, izolat, din punct de vedere al accesului rutier. Departarea fata de artera rutiera judeteana, nationalizarea terenurilor agricole, precum si migratia fortei de munca spre Galati au condus spre un regres demografic continuu la Negrea.	Copii din Schela in port popular

                                                                                                                                                                      realizatori