Esti in pagina care prezinta citeva obiceiuri si traditii din satele Schela si Negrea.               Daca vrei sa vizitezi si alte pagini ale acestui site fa un dublu click pe unul dintre subiectele afisate deasupra acestui text derulant.              

1975. Botezul lui Ionel a Petrei	Cumetria Cind in viata unui cuplu de tineri casatoriti urmeaza sa apara un copil, ei cauta un alt cuplu de persoane casatorite, de obicei mai in virsta, care sa le fie cumetri. In felul acesta intre cele 2 cupluri se incheaga o relatie de rudenie. Traditia presupune ca numele copilului este ales de cumetri. Copilul, cind va creste, li se va adresa celor care l-au botezat cu apelativul de "nan" sau "nana".	Slujba de botez la biserica din Negrea	Botezul Tatal este cel care, de obicei, declara copilul la Primarie, la Starea Civila, in primele trei zile dupa ce sotia lui a nascut. Dupa 40 de zile de la nastere, preotul vine la tinara mama si citeste o slujba religioasa care are menirea de a o purifica dupa nastere, purificare care se transmite si pruncului. Cind copilul este destul de pregatit sa iasa afara, parintii, cumetrii, rudele, prietenii si copilul merg la biserica. Preotul face o slujba de botez, in timpul careia scufunda copilul intr-un vas cu apa numit cristelnita.
Luatul din mot Dupa un an, cumetrii sunt invitati acasa la copil, pentru o ceremonie care se cheama " luatul din mot". Cumatra (sau nana copilului) taie o suvita din parul copilului si o da mamei, spre pastrare. Apoi copilului i se aseaza inainte citeva lucruri cu valoare de simbol. Se spune ca viitorul acelui copil depinde de obiectul pe care l-a ales. Daca, de exemplu, el alege un creion, se spune ca va fi intelectual.	1965. Familia Lepadatu in rol de nasi	Nunta. Alegerea nasilor Inainte de casatorie, perechea care urmeaza sa se casatoreasca isi alege un alt cuplu care sa le fie nasi. Prin traditie, nasii ar trebui sa fie un fel de consilieri ai viitoarei familii si garanti in fata lui Dumnezeu ca acea familie va trai in armonie. Ceremonia nuntii presupune trei etape: logodna, cununia si petrecerea. Toamna si iarna, cind satenii au hambarele bogate si butoaile pline cu vin, cele trei etape se petrec in aceeasi zi.	1970.Nunta lui Sandu Sirbu din Negrea si Gica Lepadatu din Schela
Eugenia Iacob si Grigoras Cornelia gatind mireasa	Gatitul miresei In prima faza mirii, nasii, rudele si prietenii merg la Primarie, intr-o zi de sambata. Inainte de plecare, in casa miresei, pe muzica de acordeon, nasa gateste pe mireasa cu podoabele de nunta, in fata femeilor prezente la ritual. Acest obicei se numeste "gatitul miresei". Felul in care a fost gatita mireasa de catre nasa e menit sa-l surprinda in mod placut pe mire si pe alaiul lui. Mirele vine s-o ia pe mireasa de la casa parintilor ei insotit de lautari si de barbatii invitati la nunta.	1948. Nunta in Negrea. Pe fundal, casa acoperita cu stuf	Ceremonia laica Mirii, nasii si rudele apropiate, pleaca impreuna spre Primarie, in chiuituri si claxoane de masini, ca sa dea de veste localnicilor ca e o nunta-n sat. La Primarie are loc o scurta ceremonie oficiala, in timpul careia Primarul poarta esarfa tricolora. Cei doi miri isi exprima vointa de a se casatori si semneaza in registrul Starii Civile. Primarul ii declara oficial casatoriti si le inmaneaza certificatul de casatorie. Nasii sunt cei care semneaza ca martori in registrul Starii Civile.
Ceremonia religioasa De obicei la Primaria din Schela vin doar rudele apropiate. (Mai ales atunci cind nuntasii sunt din satul Negrea si ar trebui sa mearga pe jos 7 km. doar pentru o ceremonie care dureaza 15 minute). Grosul invitatilor merge la biserica si ii asteapta pe miri pentru ceremonia religioasa. La biserica, preotul satului tine o slujba in timpul careia citeste pilde din Biblie si da sfaturi mirilor asupra felului in care sa-si dureze casnicia. Nasii joaca un rol important in aceasta ceremonie. Ei stau alaturi de miri in fata altarului, in calitate de parinti spirituali ai viitoarei casnicii.	Preotul satului Schela oficiind o nunta	Pregatirea petrecerii Dupa ceremonia religioasa, nuntasii se intorc acasa. Se pregatesc pentru petrecerea care va avea loc toata noaptea ce urmeaza. Se stie dinainte cu aproximatie numarul participantilor, caci de obicei mirii fac invitatiile prin viu grai. Mirii desemneaza 2 tineri necasatoriti, fata si baiat, carora li se zice domnisoara si cavaler de onoare(care insa nu au acelasi rol ca la nuntile catolice). Cei doi tineri vor fi cei care vor sta la intrarea localului in care se va tine petrecerea si vor pune nuntasilor care sosesc mici flori albe pe reverul hainelor.	1960. Proaspata familie Iacob venind de la biserica
Cernat Gheorghe, in rol de socru mare, intampinand nuntasii	Petrecerea Ultima etapa, petrecerea propriu-zisa, incepe seara si se desfasoara toata noaptea, fie in curtea unuia dintre miri, fie intr-un local special amenajat din sat: Caminul cultural din Negrea sau Casa Casatoriilor din Schela. Desi cheltuielile sunt suportate de familiile mirilor, care se numesc socri mari (ai mirelui) si socri mici (ai miresei), nasii sunt un fel de administratori ai petrecerii si au grija ca toti mesenii sa se simta bine, pentru ca, la sfirsit, ei sunt cei care vor face o colecta pentru perechea care tocmai se casatoreste.	Grup de nuntasi la masa	Mancaruri traditionale la nunta La petrecere se sevesc citeva mîncaruri traditionale românesti: * antre-ul (de la care nu lipsesc telemeaua, chiftelutele si maslinele) * sarmalutele (in foi de varza sau de vita) * friptura ( de porc sau de gaina). De obicei se bea rachiu din vin si vin rosu, de butuc. A intrat deja in traditie cafeaua si, la sfirsit, tortul miresei.
Dansul miresei Mesenii mananca si danseaza pe muzica populara, cite doi sau mai multe persoane, in cerc, intr-un dans care se cheama hora. Pina prin anii 1960 era obiceiul ca mireasa sa danseze singura o melodie in mijlocul dansatorilor ("dansul miresei"). Cu timpul, traditia s-a modificat. Acum mireasa danseaza intai cu mirele, in centrul cercului dansatorilor, apoi e invitata, pe rind, de ceilalti barbati. "Dansul miresei" este, de fapt, o succesiune de dansuri.	Mireasa in mijlocul horei, in batatura	Furatul miresei Un alt obicei de nunta la Schela este "furatul miresii". In timpul petrecerii de nunta, un barbat tinar rapeste mireasa si o ascunde intr-o camera situata in incinta localului unde se desfasoara nunta. Mirele trebuie s-o gaseasca sau s-o rascumpere, oferind un premiu.(de obicei un bidon de vin sau o damingeana de rachiu) Traditia e menita sa reliefeze faptul ca mirele n-ar trebui s-o piarda din ochi nici o clipa pe sotia lui.	Rusin Iulian inapoind mireasa mirelui
Florica Stroia jucand "gaina" in fata nasului	Jucatul gainii In timp ce friptura e pe terminate si nuntasii sunt asezati, o persoana (de obicei o femeie) executa un dans traditional printre mese. Ea tine deasupra capului o gaina rumenita. Acest dans se numeste "jucatu' gainii". Acea gaina e un dar simbolic pe care mirii il fac nasilor. Nasii fac si ei, la rindul lor, un dar public mirilor, de asta data in bani. Este semnalul de inceput al etapei in care "se striga darul".	Socru mic si nasul strangand darul intr-o caldare	Strigatul darului Nasul trece pe la mese cu o caciula de astrahan sau cu o galeata. In ea colecteaza bani de la nuntasi. De obicei el anunta audienta cu cit contribuie fiecare familie invitata la ajutorarea proaspatului cuplu. Nuntasii ofera mai mult sau mai putin, in functie de gradul de rudenie. Niciodata darul mesenilor nu este mai mic decit consumatia (estimata intre 30-40 euro, cind nunta se desfasoara acasa la unul dintre miri).
Obiceiuri de inmormantare Cind o persoana este pe moarte este chemat preotul, pentru ultima impartasanie. Apoi persoana decedata este spalata si imbracata cu cele mai bune haine pe care le-a avut. In Negrea, daca moare o fecioara, ea este imbracata in haine de mireasa. Persoana decedata este tinuta in sicriu, pe o masa, intr-una din incaperile locuintei sale, timp de 2 nopti.	Satence ajutand familia decedatului la pregatirile de inmormantare	Priveghiul Femeile din familie se ocupa cu pregatirile de inmormantare si cu gatitul mancarurilor care se vor servi la pomana. Barbatii din familie nu dorm noaptea si nu se barbieresc. In Negrea s-a conservat obiceiul ca barbatii sa poarte barba 2-3 luni dupa moartea unei persoane dragi. Ei stau noaptea " la priveghi", adica la capataiul mortului. Beau vin, rachiu sau vin fiert (daca e iarna) si deapana amintiri despre persoana decedata.	Familia decedatului la priveghi
Sicriul e purtat pe brate de rudele apropiate apoi e urcat intr-o caruta ornata cu covoare si flori	Bocitul In timpul zilei, satenii care au tinut la cel decedat vin si-si iau ramas bun. De asemenea, prezinta condoleante familiei. Aduc flori si aprind lumanari in liniste. In Negrea exista inca obiceiul " bocitoarelor". Acestea sunt femei in virsta care isi manifesta public durerea, prin strigate si tinguieli, pentru a semnala comunitatii ca persoana decedata este regretata de catre familie.	Rudele isi iau ramas bun de la decedat	Ultima slujba Toata lumea care participa la inmormantare este imbracata in negru sau poarta un semn negru. In a treia zi, pe la ora prinzului, se aduna toti cei care vor sa-l petreaca pe mort pe ultimul drum. Preotul satului face o slujba acasa la decedat. Pe urma sicriul e asezat intr-o caruta trasa de boi si procesiunea se indreapta spre biserica (acolo se tine o alta slujba) si apoi spre cimitir (ultima slujba).
La cimitir Cimitirele din Schela si Negrea sunt modeste, fara multa vegetatie. Ambele se afla pe coasta dealurilor care strajuie satele inspre rasarit. Cimitirele au putine cavouri. Sicriul se ingroapa direct in pamant si deasupra se aseaza o cruce de lemn. Ea e inlocuita ulterior cu una de piatra, pe care e gravat numele decedatului. Preotii nu tin slujbe de inmormantare persoanelor care se sinucid.	Cimitirul din Schela	Pomana Dupa inmormintare, familia celui decedat ii invita pe toti care au fost la cimitir la o masa data in cinstea mortului, masa care se numeste "pomana". De obicei, la pomeni se gateste pilaf ( orez fiert si carne de pui) si coliva (un desert traditional facut din boabe de griu fierte, nuci si zahar, totul ornat cu bomboane fondant). Costurile unei inmormintari modeste se ridica la aproximativ 300 de euro, in conditiile in care venitul mediu al unui locuitor din Schela este de 30 euro/ luna.	Femei din Schela la pomana

                                                                                                                                                                                                                             realizatori