Esti in pagina care prezinta sarbatorile traditionale in Schela si Negrea.               Daca vrei sa vizitezi si alte pagini ale acestui site fa un dublu click pe unul dintre subiectele afisate deasupra acestui text derulant.              

Sarbatorirea zilelor onomastice Mai mult de 30% din locuitorii comunei Schela poarta numele sfintilor importanti din calendarul ortodox: Vasile, Ion, Gheorghe, Constantin, Elena, Maria, Petru, Pavel, Ilie, Dumitru, Nicolae, Mihail. Cei care se numesc Maria, Mariana, Maricica, Marian, Maricel, Marin si Marinica isi sarbatoresc onomastica in doua rinduri: o data pe 15 august si a doua oara pe 8 septembrie. De ziua onomastica, rudele si prietenii merg in vizita la cel aniversat fara sa fie nevoie de invitatie. In general, in aceste zile taranii nu merg la cimp. Zilele onomastice se sarbatoresc foarte rar in afara casei, la restaurant. Cei care lucreaza in alte sectoare decit in agricultura si au un sarbatorit printre colegi, lucreaza cam pina la mijlocul zilei. Pentru acestia, petrecerea incepe la prinz. Colegii sarbatoritului string bani si ii cumpara acestuia un cadou. El, la rindu-i, le face cinste cu vin si cu mincare. Pauza de prinz, transformata in petrecere, se prelungeste pina la sfirsitul zilei de lucru. Seara urmeaza alt chef acasa, in familie.		Munteanu Sandel si Munteanu Nicu sarbatorind Sf. Gheorghe la cimp	Citeva zile onomastice Sf. Vasile - 2 ianuarie Sf. Ion - 7 ianuarie Sf. Gheorghe - 23 aprilie Sf.Constantin si Elena - 23 mai Sf.Petru si Pavel - 29 iunie Sf. Ilie - 20 iulie Sf. Maria - 15 august Sf. Maria - 8 septembrie Sf. Paraschiva - 14 octombrie Sf. Dumitru - 26 octombrie Sf. Mihail si Gavril-8 noiembrie Sf. Andrei - 30 noiembrie Sf. Nicolae - 6 decembrie
Sarbatori laice si ortodoxe importante la romani 1, 2 Ianuarie - Anul Nou 6 Ianuarie - Boboteaza 24 Ianuarie - Ziua Unirii 1 Martie - Martisorul 8 Martie - Ziua Femeii 1 Aprilie - Ziua Pacalelilor 27, 28 Aprilie - Pastele 1 Mai - Ziua Muncii 1 Iunie - Ziua Copilului 5 Iunie - Inaltarea, Ziua Eroilor 30 Noiembrie - Sf. Andrei ocrotitorul Romaniei 25, 26 decembrie - Craciunul	Marin Doru Gabriel, nelipsit la petreceri	Semanatul Pe 1 ianuarie se sarbatoreste Sfintul Vasile. Cei care se numesc Vasile sau Vasilica isi sarbatoresc ziua si primesc musafiri. In aceeasi zi, copii din sat merg pe la gospodariile oamenilor "cu semanatul" . Ei arunca in casele acestora boabe de orez sau de griu pentru ca proprietarii sa aiba belsug in anul respectiv. Drept multumire, oamenii ofera nuci, cozonaci, covrigi sau bani copiilor care i-au semanat.	Baieti mergand cu semanatul
Calul, animal sarbatorit de Boboteaza in Schela	Boboteaza Pe 6 ianuarie se celebreaza "Boboteaza". Preotii sfintesc fintanile. Satenii iau cite o cana cu apa sfintita, denumita "aghiazma" si o duc acasa. Stropesc caminul, pentru a alunga spiritele rele, bolile si tot ce e nefast. De Boboteaza, in comuna Schela exista o traditie tipic dobrogeana: caii tineri (noateni) sunt stropiti cu apa sfintita, dupa care se organizeaza o intrecere cu cai.	Martisor	Martisorul De 1 Martie se sarbatoreste Martisorul, sau venirea primaverii. Barbatii daruiesc femeilor pe care le pretuiesc cite o mica brosa legata cu o ata specifica, colorata in alb si rosu. Aceasta brosa se numeste martisor. Fetele poarta primite pe reverul hainelor o parte din aceste podoabe pina pe 8 Martie cu mindrie. Exista credinta ca o fata este apreciata de baieti proportional cu numarul de martisoare primite.
Babele Intre 1 si 9 martie este perioada "Babelor". "Babele" sunt, in credinta populara, vrajitoare care au puterea de a influenta starea vremii intr-o anumita zi din aceasta perioada. Fiecare "baba" are puteri magice intr-o singura zi. Oamenii isi aleg cu anticipatie una dintre zilele acestei perioade, hotarand ca aceea va fi "baba" lui. Se spune ca asa cum e vremea in ziua aleasa, asa va fi starea de suflet a celui care a ales-o pina la "babele" din anul urmator.	Grup de copii din Schela in port popular	Ziua Femeii Pe 8 martie se sarbatoreste Ziua femeii. E o zi in care barbatii daruiesc flori si fac mici cadouri femeilor. Se presupune ca in aceasta zi barbatii trebuie sa se poarte foarte frumos cu femeile. Este singura zi din an in care normele de conduita morala din mediul rural sunt exceptate de catre femei. Ele pot chefui fara barbatii lor, fara ca "gura satului" sa le condamne. In ultimii ani, in Schela s-au organizat spectacole de Ziua Femeii.	Petrecere de 8 Martie la Caminul Cultural
Mucenici-covrigi traditionali gatiti in casa de 9 Martie	40 de mucenici Pe 9 martie e ziua celor 40 de mucenici. Femeile gatesc colacei in forma cifrei opt, pe care-i ung cu miere si miez de nuca farimata. Apoi merg la rudele mai sarace si ofera acesti colacei si alte produse pe care le numesc "impartituri", in memoria unei persoane decedate. Este ziua in care de obicei barbatii se imbata pulbere, invocand obiceiul crestinesc al celor 40 de pahare de vin baute in cinstirea celor 40 de mucenici.	Lica Sirbu, Mimi si Culai Apostol, in Negrea, de Florii, in 1945	Floriile Pe 20 aprilie se sarbatoresc "Floriile". In copaci si pe tulpinile florilor din gradina se agata ate alb-rosii, asemanatoare celor de la martisoare, pentru a demonstra dragostea fata de plante. Este ziua in care se maninca peste adus special cu aceasta ocazie de la Galati. In regiune, in aceasta zi se gateste in special scrumbie la gratar. Sunt aniversate persoanele care au nume de flori: Florin,Florina, Viorica, Brindusa etc.
Pastele Cu 40 zile inainte de aceasta sarbatoare, foarte multi oameni in Schela si Negrea (in special femeile) postesc- adica tin o dieta vegetariana. Cu citeva zile inainte de Paste sacrifica un miel (sau cumpara carne de miel) din care pregatesc drob ,friptura si ciorba. In plus, vopsesc in rosu 20-30 de oua de gaina si coc cozonac. In ajun, in ceea ce se cheama "Noaptea de Inviere" aproape toti locuitorii celor doua sate merg la biserica. Unele femei aduc cu ele cocosi care, de obicei, cinta la miezul noptii. Preotii tin slujbe " de Inviere" si aprind, simbolic, o lumanare. Credinciosii din jurul preotilor isi aprind lumanarile lor de la acea lumanare, permitand, la rindul lor, celor din spate sa-si aprinda lumanarile de la ei. Tot acest ritual se numeste " a da lumina din lumina". A doua zi, in prima zi de Paste, femeile se duc la biserica cu cosulete in care au pus, simbolic, o parte in bucatele gatite cu prilejul acestei sarbatori (oua rosii, cozonac) si o sticla cu vin. Preotul tine o slujba speciala de binecuvantare a bucatelor si de dezlegare pentru a minca "de dulce" (carne si produse animaliere). Alimentele cu care au venit femeile la biserica se impart, de obicei, oamenilor sarmani din comuna. In prima zi de Paste, copii merg la masa la parintii lor. In a doua zi de Paste finii merg in vizita la nasii lor.			Masa de Paste cu oua rosii
Mereuta Elena si Stoian Luminita cintand la o serbare scolara	Sinzienele sau Dragaica Sinzienele sunt, in credinta populara, spiridusi ai noptii care pot influenta viitoarele casatorii. De 24 iunie, in Noaptea Sinzienelor, fetele nemaritate pun intr-un pahar cu apa o floare de scaiete (ciuline) careia i-au tuns in prealabil puful. Se spune ca sansele ei sa se marite cu barbatul la care jinduieste sunt in functie de cit de repede se regenereaza puful florii de scaiete pe care o tine in paharul din camera ei. Daca puful creste repede, se va logodi curind cu alesul inimii ei.	Ziua comunei Pe 14 octombrie se sarbatoreste Ziua comunei Schela.Preotul satului	celebreaza o slujba in cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva, patron spiritual al comunei Schela. Veterani de razboi merg in scoli si povestesc copiilor despre trecutul comunei. La Caminul Cultural, Primarul vorbeste despre proiectele de viitor ale comunei. Urmeaza un spectacol sustinut de artisti invitati, de elevii scolilor generale si de formatia de dansuri populare a comunei. Spectacolul include si decernarea titlului anual pentru cea mai frumoasa tinara din Schela. Se bea bere si se mananca mici.
Ziua recoltei Intr-una din zilele de miercuri ale lunii septembrie se sarbatoreste Ziua Recoltei, in tirgul care se organizeaza saptamanal la Schela. Miercurea e zi de tirg si in satul Schela vin oameni din satele invecinate. Prin grija Primariei, comerciantii locali amenajeaza citeva tonete la care se vinde mincare si bautura pentru tirgoveti. Ansamblul de dansuri populare "Florile Lozovei" prezinta un spectacol in aer liber. Oamenii maninca mici, pastrama de oaie si beau tulburel (vin nefermentat complet).	Florariile - ornament tipic al caselor din Schela si Negrea	Sarbatorile Iernii Sfintul Nicolae Pe 6 Decembrie, de Sfintul Niculae, sunt sarbatoriti toti cei al caror nume de botez este Nicolae, Niculina, Nicoleta. In ajunul aceleiasi zile exista obiceiul ca membrii familiilor sa-si ofere reciproc daruri. Ei si le strecoara unul altuia in pantofi, in timpul noptii, fara a fi vazuti, asfel incit dimineata cei dragi sa fie surprinsi. Copii isi lustruiesc decuseara bocancii, sperind ca "Mos Nicolae" va trece in toiul noptii si le va umple ghetele cu dulciuri.	Familia Mezinu facand un om de zapada in curte
Barbati din Schela cintand colinde	Sarbatorile Craciunului. Colindele Ca si in perioada Pastelui, inainte de Craciun, multi oameni din Schela tin post. Cu citeva zile inainte de 25 decembrie femeile prepara turtele. Acestea sunt prajituri traditionale, facute din straturi de 15-20 foi subtiri de placinta asezate una peste alta, inmuiate in sirop dulce. Intre foile de placinta se presara nuca prajita si macinata. Aceste turte se numesc si "scutecele Domnului". Copiii umbla pe la casele oamenilor cu colinde, iar oamenii ii primesc pe prispa, ii asculta si ii rasplatesc cu nuci, covrigi sau bani. Parintii gatesc bradul de Craciun pentru copiii lor.	Frangulea Ionel in rol de Mos Craciun la Gradinita	Sarbatorile Craciunului. Mos Craciun Pe 24 decembrie femeile se duc in sat, la vecini, cu "impartituri". Ofera persoanelor mai sarace turte, mincare din prune uscate sau sarmale de post. In noaptea dintre 24-25 decembrie unul dintre barbatii din familie se costumeaza in Mos Craciun si aduce daruri copiilor. Adultii din familie isi ofera si ei, reciproc, daruri. Toate cadourile primite se aseaza, de obicei, sub coroana bradului de Craciun, pentru ca eventualii musafiri sa le vada.
Sarbatorile Craciunului. Ignatul De Craciun se taie porcul din gospodarie. Proprietarul cheama doi-trei prieteni care sa-l ajute. De regula unul dintre ei e specialist in injunghierea porcilor. Porcul e sacrificat, pârlit, spalat si transat in curte. Imediat dupa aceea proprietarul le multumeste prietenilor pentru ajutorul dat oferindu-le o masa care se cheama "pomana porcului". De obicei se gateste "tochitura"- muschi si organe de porc prajite in ulei. Zilele urmatoare sunt destinate pregatirii bucatelor traditionale de Anul Nou: cirnati, caltabosi, toba, lebervursti, racituri si sarmale in foi de varza.	Copii cantand Steaua	Anul Nou. Plugusorul In ultima zi din an, copiii merg in grup pe la casele oamenilor, cu "uratul". Ritualul are 2 componente distincte: Plugusorul si Capra. Plugusorul e o urare spusa in versuri, pe rind, de copii, insotita de clinchete de clopotei si plesnituri din bice. In cazul "plugusorului", clopotelul nu are o semnificatie religioasa, ci una arhaica. El nu mai reprezinta clopotul bisericii, ca la colinde, ci zurgãlãii care se puneau odinioara la gitul boilor care trageau plugul, unealta cu care se ara pamantul. Urarea Plugusorului e menita sa aduca roade imbelsugate, sanatate si noroc oamenilor in anul ce vine.	Copiii cantand Plugusoru
Voinoiu Florin jucand dansul Caprei de Anul Nou alaturi de un grup de uratori din Schela.	Anul nou. Capra Capra e un mic spectacol cu iz arhaic. Un actor recita textul ritmat. Altii il acompaniaza cu instrumente improvizate: toba si buhaiul. Alt actor danseaza, imitand capra. Ritualul e executat de copii mascati, costumati in culori foarte vii. Dansul Caprei e o parodie la adresa femeilor. Scenariul e simplu: in familie, Capra (femeia capricioasa) o face pe bolnava. Dar cind un tap trece prin preajma, pretinsa ei boala dispare ca prin minune. In ultimii ani, cu prilejul sarbatorilor de iarna, se organizeaza spectacole la Caminul Cultural din Schela in care sunt prezentate public aceste traditii.	Tolocica Cristina si Mereuta Elena dansand o hora linga Pomul de iarna	Anul Nou. Revelionul Satenii petrec Revelionul in casele lor, ale prietenilor sau rudelor. Putini sunt cei care merg la restaurant. Gazdele pregatesc o masa imbelsugata. Spre deosebire de alte sarbatori, de Revelion si invitatii contribuie cu mincare si bautura pentru petrecere. Revelionul este petrecerea cea mai asteptata din an, in timpul careia satenii chefuiesc cel mai tare. La miezul noptii se "impusca" anul care tocmai a trecut: copiii folosesc pocnitori si aprind artificii iar vinatorii trag cu pustile in aer. Cei tineri danseaza pina in zori. Familiile mai in virsta discuta, beau si mananca, dar nu se dau in laturi de la hore si dansuri populare.

                                                                                                                                                                                                                             realizatori