Scoala
vinului pe masã
Traditia ne spune cã vinurile se clasificã
dupã culoarea lor: albe, roze si rosii. Dar se mai
întâlnesc vinuri verzi (Portugalia), vinuri
galbene (Franta) etc.
Distingem vinuri
în functie de calitate: de consum curent si
de calitate superioarã. Vinurile tinere si
obisnuite formeaza grupa celor de consum curent.
Deosebirea constã în realizarea vinurilor tinere
în anul de recoltã, iar a celor obisnuite-
dupã 1 ianuarie a anului urmator recoltei. Vinurile
de calitate superioarã includ: vinuri maturizate
de cel putin 6 luni si vinuri de colectie, învechite
în sticle nu mai putin de 2,5 ani. În functie
de tehnologia aplicatã, avem vinuri naturale si
vinuri speciale, obtinute prin utilizarea unor procedee
deosebite.
Pe pietele lumii
îsi pot pãstra denumirile lor istorice doar
vinurile din teritoriul dat. Asadar, vinul "sampanie"se
numeste numai spumantul clasic natural francez din regiunea
Champagne, bãuturile tari din struguri produse în
Cogniac, Franta se numesc "coniac". La
noi s-au produs titluri de alternativã pentru vinurile
speciale:
· vin pelicular:
Ialoveni, pentru Heres;
· vin incalzit: Prometeu, pentru Portwain;
· vin tratat termic cu acces de oxigen: Luceafar,
pentru Madeira;
· vinuri rosii si roze de desert: Pastoral,
pentru Cahor;
· vinuri aromatizate: Mireasma codrului,
pentru Vermut;
· vinuri naturale albe seci, roze si rosii
- respectiv Traian si Decebal, iar cele demiseci
si demidulci - Burebista.
Temperatura vinurilor
servite depinde de tipul si vârsta fiecaruia, dar
si de natura bucatelor. Se stie cã spumantele
si vinurile de desert, înainte de a fi servite,
se racesc bine, pe când cele rosii de calitate
superioara si de colectie se servesc la temperatura
încãperilor. Stim cu totii cã vinurile
aromatizate "Buchetul Moldovei", "Toamna",
"Roua diminetii" se servesc cu gheatã.
Deci, se recomandã ca vinurile tinere albe si
roze de masa de calitate superioara sa fie servite având
o temperaturã de 7-13 grade. Pentru vinurile rosii
tinere trebuie sã fie o temperaturã de
11-15. Temperaturile joase de 4-8 grade vor fi respectate
pentru vinuri dulci, de desert, lichioruri, pentru
spumantele clasice si naturale albe.
Este binevenitã
rãcirea sau rãcorirea vinurilor în frigider
cu 2-3 ore (vara) sau 1-2 ore (iarna) înainte de a
fi servite. În nici un caz nu se tine mult timp la
rece.
Deschiderea sticlelor
se face cu un tirbuson, iar sticla trebuie sã fie
usor înclinatã si nu orientatã spre
meseni. Paharele trebuie sã fie curate, fãrã
miros, de formã corespunzãtoare. La o masã
obisnuitã se serveste un singur vin, cu douã
vinuri - o masã de recreatie. La mesele de mari serbãri,
nunti, jubilee vinurile se servesc în deplina concordanta
cu ordinea bucatelor.
Astfel:
Salate din legume, mixte, rãcituri din peste,
pasãre, porc se servesc cu vinuri albe seci, pestele
gras si pasãrea grasã - cu vinuri albe tari.
Supele si alte preparate lichide e de dorit sa fie
consumate farã bãuturi. Fãrã
vin se serveste pestele prãjit cu sos de usturoi.
Preparate din carne, de regulã, se
servesc cu vinuri rosii, iar cele din porc si berbec- cu
vinuri tari, extractive.
Brânza de oi - cu vin rosu, cea de vaci
- cu vin alb.
Vinurile demiseci si demidulci - cu preparate
din varzã, fasole, mazãre, nãut, bostãnei.
Pentru bucatele din morcov, sfeclã rosie, pregãtite
cu uleiuri rafinate, se administreazã vinuri albe.
Slãnina, santisonul - cu vin alb. Icrele
de peste se servesc la începutul mesei: cele rosii
cu vin alb, iar cele negre - cu rosu.
