Situatã în nordul continentului american, Canada e o tarã cu un trecut nobil si un viitor ascendent. Ca o putere mondialã ea are un cuvânt greu de spus în relatiile dintre popoare, însã are si ce arãta, dar mai ales cu ce ajuta alte tãri prietene.

Suprafata
Canada se situeaza pe locul doi mondial, cu ai sai 9 093 507 km2, fiind precedatã doar de Federatia Rusã.

Capitala
Ottawa, în provincia Ontario.

Provincii si teritorii
Canada numarã zece provincii si trei teritorii; fiecare posedã capitala sa proprie (numele careia figureazã între paranteze) :
Alberta (Edmonton); Colombia-Britanicã (Victoria); Insula-Printului-Eduard (Charlottetown); Manitoba (Winnipeg); Noul-Brunswick (Fredericton); Noua-Ecosia (Halifax); Ontario (Toronto); Quebec (Quebec); Saskatchewan (Regina); Pamântul-Nou (St.John's); Nunavut (Iqaluit); Teritoriile de Nord-Vest (Yellowknife) si Yukon (Whitehorse).

Geografia
Tteritoriul canadian ne uimeste prin diversitatea sa: câmpii fertile propice dezvoltãrii agriculturii, lanturi mari de munþi, lacuri si râuri. În Marele Nord, tundra arcticã succede pãdurilor.

Clima
Pe un teritoriu atât de mare, clima prezintã numeroase variatii. Calotele înghetate în permanentã, la nordul paralelei 70, contrasteazã net cu vegetatia luxuriantã a coastei de vest a Columbiei-Britanice. În regiunile cele mai des populate, Canada cunoaste patru anotimpuri distincte. Vara, temperaturile maxime ziua pot atinge 35 °C, în schimb iarna, minima e de - 25 °C în medie. Primãvara si toamna, temperaturile sunt mai blânde.

Parcuri nationale si locuri istorice
Canada întretine 39 parcuri nationale, ce acoperã aproape 2% a masei continentale a teritoriului. Parcul Banff, ce se gãseste în Alberta, pe versantul estic al munþilor Rocheuse, este cel mai vechi (inaugurat în 1885), în timp ce Tuktut Nogait, situat în Teritoriile de Nord-Vest, dateazã cu 1996. În numar de 850, locurile istorice nationale reamintesc despre persoane sau evenimente ce au marcat istoria tãrii. Canada numarã mai mult de 1 000 parcuri provinciale si aproape 50 parcuri teritoriale.

Lanturi de munti
Canada are un anumit numãr de lanturi muntoase. În Est gãsim muntii Torngat, Appalasii si Laurentizii; în Vest muntii Rocheuse, lantul Cotiere si muntii Mackenzi; în Nord muntele Saint-Elie si Pelly. Muntele Logan, situat in Yukon, e vârful cel mai înalt din Canada (5 959 metri).

Principalele lacuri
Lacurile numarã circa douã milioane, ce acopera 8% din masa continentalã a Canadei. Principalele lacuri sunt: Huron, Marele Lac al Ursului, lacul Superior, Marele Lac al Sclavilor, Winnipeg, Erie si lacul Ontario. (Aceste lacuri sunt enumerate în ordinea mãrimii, dupã suprafata totalã, câteva dintre ele fiind traversate de frontiera canadiano-americanã.) Marele Lac al Ursului, în Teritoriile de Nord-Vest, este cel mai vast dintre lacurile situate în întregime în Canada; suprafata sa fiind de 31 328 km2.

Principalele fluvii si râuri
Fluviul Sf-Laurent, lung de 3 058 km, e fluviul cel mai important al Canadei; el permite navelor de a se întoarce din oceanul Atlantic spre Marile Lacuri. Cel mai lung - Mackenzi, curge pe 4 241 km în Teritoriile de Nord Vest.  Alte fluvii mari sunt Yukon si Columbia (scaldã Statele Unite), fluviul Nelson, Churchill si Fraser, precum si marii afluenti ce sunt raul Saskatchewan, raul Pacii, Outaouais, Athabasca si Liard.

Fuse orare
Canada numãrã sase fuse orare. Cel mai de est e cel al Pamântului-Nou, care acuzã un decalaj de 3 ore 30 min în raport cu timpul universal coordonat (TUC). Alte fuse orare sunt cele ale Atlanticului, de Est, de Centru si Rocheuse, în sfârsit, fusul orar cel mai de vest - cel al Pacificului; ce acuzã un decalaj de 8 ore in raport cu TUC.

Regimul politic

Canada este o monarhie constitutionalã fiind si un stat federal cu un regim de guvernãmant democratic. Parlamentul Canadei, din Ottawa, cuprinde Camera comunelor, cu membri alesi, si Senatul, unde membrii sunt numiti. Alegerea deputatilor are loc fiecare patru ani.

Carta drepturilor si libertãtilor
Constitutia întãreste Carta canadianã a drepturilor si libertãtilor, în care sunt enuntate unele libertãti si anumite drepturi fundamentale pe care nici Parlamentul, nici asambleele legislative provinciale nu le pot modifica singure. Este vorba de drepturile la egalitate, la libertatea circulatiei si a locului de trai, drepturi recunoscute prin lege, de asemeni libertãti ca cea de expresie, de asociere si libertatea reuniunilor pasnice.

Emblema nationalã

Frunza de artar rosu este asociatã Canadei de mult timp. În 1868, ea figura pe armurile din Ontario si Quebec si, în timpul celor douã Razboaie mondiale, pe însemnele de regiment. De la adoptarea drapelului national în 1965, frunza de artar devine simbolul national cel mai important al Canadei.

Drapelul canadian

Mai multe persoane au participat la conceperea drapelului canadian. Datorãm frunza de artar stilizatã Dlui. Jacques Saint-Cyr, proportiile acesteia Dlui. George Bist, si culoarea aleasã Dr Gunter Wyszechi. Decizia finalã în ceea ce priveste toate aspectele noului drapel a fost luatã de un comitet parlamentar din 15 membri, caruia i-a fost oficial atribuit conceperea drapelului. La 15 februarie 1965 el devine oficial drapelul national al Canadei. Aceasta zi este acum recunoscutã ca Ziua drapelului Canadei.

Imnul national
În 1880, Calixa Lavallee a compus muzica O Canada si judecãtorul Adolphe-Basile Routhier a scris cuvintele. În 1908, Robert Stanley Weir face traducerea, de unde se inspirã cuvintele actuale engleze ale imnului. La unu iulie 1980, se împlineste un secol de la cântarea sa pentru prima datã, cand O Canada a fost proclamat imn national.

Ziua CANADEI
Unu iulie este Ziua nationala a Canadei.

Moneda
Dolarul canadian este divizat în 100 centi.

Populatia totalã
În 2000, populatia Canadei fusese mai mult de 30,7 milioane locuitori.

Principalele orase
Aglomeratiile canadiene cele mai importante sunt Toronto (4,68 ml), Montreal (3,43 ml), Vancouver (2,01 ml) si Ottawa-Hull, regiunea capitalei nationale (1,06 ml).

Repartitia populatiei
Cea mai mare parte a Canadienilor, fie 77% din populatie, trãiesc în mediu urban.

Familia medie
În 1998, familia medie cuprindea 3,1 persoane, din care 1,2 copii.

Nivelul de viatã
Canada ocupã al saselea rang în lume în ceea ce priveste nivelul de viatã (acesta fiind mãsurat în functie de produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor). Doar Statele Unite, Elvetia, Luxemburg, Germania si Japonia au un nivel de viatã mai înalt. Canada se claseazã si mai bine printre alte natiuni dacã se tine cont nu doar de PIB, dar si de alti factori, ca speranta de viatã si educatie, care contribuie la "calitatea vietii".

Grija de sãnãtate si prestatiile de securitate socialã
Cu exceptia serviciilor dentare, grija de sanãtate e gratuitã la locurile de serviciu. De asemenea, persoanele în vârstã mai mare de 65 ani si beneficiarii de ajutor social pot obtine fãrã platã cea mai mare parte a medicamentelor, eliberate prin ordonantã. Canada ofera de asemenea un avantaj de prestatii de securitate socialã, printre care pensia de bãtrânete, alocatiile familiale, asigurãrile de lucru si ajutorul social.

Autohtonii
În 1996, aproape 3 la 100 din Canadieni si Canadiene apartineau cel putin unuia din trei grupe autohtone recunoscute în Legea constitutionalã din 1982 (Amerindienii nord-americani, Metsºii si Iuitii). Aceste grupe sunt rãspândite asfel : circa 69% sunt Amerindieni nord-americani, 26% Metisi si 5% Iuiti.

Religia
Conform recensãmântului din 1991, mai mult de patru cincimi de Canadieni sunt crestini (catolici, într-o proportie de 46%, si protestanti, circa 36%). Alte religii sunt iudaismul, islamul, hinduismul, sikismul si budismul. Aproape 12,5% din populatie, nu are nici o afiliere religioasã.

Limbi oficiale
Canada are douã limbi oficiale : engleza (limba maternã a 59% dintre Canadieni) si franceza ( materna a 23% din populaþie). Multi Canadieni (18%) au o limba maternã diferitã de englezã si francezã: chineza, italiana, germana, poloneza, spaniola, portugheza, punjabi, ukraineana, araba, olandeza, tagalog, greaca, vietnameza, cri, inuktitut sau altele.
Legea despre limbile oficiale prevede mãsuri speciale vizând revitalizarea grupurilor lingvistice minoritare francofone si anglofone, si ajutarea lor la dezvoltare. Institutiile federale ale Canadei au grijã de egalitatea ambelor limbi oficiale - oferind servicii bilingve.

Originea etnicã
În 1996, circa 19% din populatie îsi spunea de ascendenta exclusiv "canadianã", 17% de ascendenta exclusiv britanicã si 9% de ascendentã exclusiv francezã. Circa 28% Canadieni declarã a fi de o altã origine ca cea britanicã, francezã sau canadianã.

Învãtãmânt

Variind de la o provincie la alta, sistemul de educatie cuprinde de la opt ani de scoalã primarã, patru sau cinci ani de scoalã secundarã si trei sau patru ani de învãtãmânt superior. Recensãmântul din 1996 a relevat cã printre populatia canadianã în varstã de 15 ani si mai mult, aproape 23% au terminat cu succes studiile lor secundare, aproape 9 la 100 detin un bacalaureat si aproximativ 6 la 100 au obtinut un grad superior.

Sporturi
Natatia, hockey pe gheatã, schiul de fond si alpin, baschetul, tenisul si golful sunt printre sporturile cele mai populare la Canadieni.

Hockey pe gheatã si crosul sunt sporturile nationale ale Canadei.

Resurse naturale principale
Gazul natural, petrolul, aurul, carbonul, cuprul, minereul de fier, nichelul, potasiul, uraniul, zincul, pãdurile si apele sunt principalele resurse naturale ale Canadei.

Principalele industrii
Principalele industrii canadiene sunt: constructia de automobile, fabricarea hârtiei, prelucrarea fierului si fabricarea otelului, fabricarea masinilor si a echipamentului, minele, extractia combustibilului, ramura forestierã si agricultura.

Principalele exporturi
Canada exportã mai ales vehicule si piese de automobile, masinãrii si echipament, produse de înaltã tehnologie, petrol, gaz natural, metale, cât si produse forestiere si agricole.

vezi - partea II - Femeile în Canada