In anul 1786 negustorul Hagi Ivanciu din Botosani daruieste un sicriu de lemn pentru pastrarea sfintelor moaste. Zece ani mai tarziu, sulgerul Toader si sotia sa Anghelusa din Mlenauti inlocuiesc iconostasul original. Deasupra usilor imparatesti este scris: " Aceasta catapeteasma a fost facuta de cinstita jupaneasa Anghelusa din Mlenauti, la anul 1796 sept 25 si fiind cu totul invechita acum s-au zugravit si poleit cu totul din nou de doamna Ana Bals si domnul Alexandru Ghica, si doamna Ana Botez prin silinta Prea cuviosului arhimandrit Darie Tarnovietchi in anul 1870 decembrie 12".
Iconostasul apartine stilului "baroc moldovenesc" lucrat cu multa maiestrie, de un profesionist dintr-un atelier central, remarcandu-se prin dimensiunile impresionante, somptuozitate ornamentala si cromatica.
Din pomelnicul de la 1805 aflam ca epicopul Dositei Herescu randuieste pe duhovnicul Mihail sa "faca alt sicriu nou sfintelor moaste, sa aduca clopote, vesminte si alte lucruri bune".
Dintr-un raport catre administratia tarii, datat la 25 noiembrie 1822 al arhimandritului Isaia Balosescu cunoscutul ucenic al scolii de la Putna si viitor episcop, aflam ca mitropolitul Veniamin Costachi este invitat in Bucovina". Astfel se explica faptul ca in anul 1829 mitropolitul Veniamin Costachi acopera biserica si clopotnita, padoseste biserica cu lespezi de piatra, toate aceste reparatii costand pentru vemea acea aproximativ 13,775 florini dintre care 6151 florini au fost donati de Mitrolopia Moldovei de la Iasi.. In anul 1841 Mitropolia Moldovei cu sediul la Iasi cerea inlesnirea unui schimb de mosii: este vorba de mosia Bsanci. Incepand cu anul 1898 arhitectul K. A. Romstorfer din insarcinarea Consistoriuui arhiepiscopic ortodox al Bucovinei initiaza o restaurare generala a bisericii "Sf. Gheorghe". Pictorul vienez Johann Viertelberger a lucrat la spalarea picturii interioare timp de aproape 3 ani intervenind cu penelul in refacera unor teme. In timpul celui de al doilea razboi mondial Mitropolia Bucovinei se muta la Curtea de Arges iar Fondul bisericesc se muta la Sanicolau Mare in Banat. La 23 iunie 1945 Mitrolpolia Bucovinei isi stabileste sediul la Suceava, la biserica "Sf. Gheorghe". avand ca mitropolit pe Emilian Antal (3 martie 1945 -1 octombrie 1948). Dupa demisia sa scaunul vladicesc de la Suceava este ocupat de arhiepiscopul Sebastian Rusan (1 oct. 1948 - 23 mai 1950).
ARHITECTURA BISERICII
Biserica "Sf. Gheorghe" din Suceava prin monumentalitatea si echilibrul formelor sale, prin valoarea artistica deosebita, reprezinta unul dintre cele mai importante monumente istorice si de arta religioasa inaltate pana la acea data in Tara Moldovei.
Cu privire la planul bisericii, observam comportamentarea clasica: exornates; pronaos; naos; altar. Lipseste gropnita, care ar fi trebuit sa fie asa ca la Neamt, intercalata intre pronaos si naos. In locul gropnitei exista o prelungire a naosului, catre apus, prelungire careia ii corespunde aceeasi articulatie la rasarit, intre turla si altar. Pronaosul bisricii este impartiti in doua travee. Peretele despartitor dintre pronaos si naos, a fost inlaturat in vremea egumenului Antonie Ilievici, "fiind indemnatori spre acstea dumnelor epitropii Constantin Ioanovici, stratrichter si Ioaniti Arhip.
Turla este octogonala, are patru ferestre si patru mici contraforturi. Este asezata pe un dublu soclu stelat cu opt varfuri. Altarul prezinta nisa diaconului la sud si nisa proscomidiarului la nord, preazute cu cate o fereastra mica. In hemiciclul altarului bisericii "Sf. Gheorghe" - Suceava se gaseste, ca si in cel de la "Sf. Nicolae"Radauti, o prispa semicirculara, fiind o dovada a sintronului rezervat autoritatilor bisericesti - vladici - amintind asadar de sintronurile rezervate inaltilor preoti ai vechilor bazilici crestine.
PICTURA
Frescele ce decoreaza astazi biserica "Sf. Gheorghe" ne ofera o marturie incontestabila despre impresionanta desfasurare de energii creatoare a mesterilor moldoveni, din vremea lui Petru Rares. Oriunde te uiti, pretutindeni apar chipuri si busturi de barbati cu fete grave si expresive, scene figurative larg prinse in compozitii, care nu sunt opera unei singure pesoane, ci mostenirea multor generatii. In anul 1893 episcopul Melchisedek in urma descifrarii pe peretele de sud al naosului a inscriptiei di spatele baldachinului sub care se afla racla cu moastele Sf. Ioan cel Nou concluziona ca pictura ar data din vremea lui Petru Schiopul.
A.Graba in 1935 arata ca pictura interioara cat si cea exterioara este din vremea lui Petru Rares, intre 1534-1535, in perioada construirii bisericii "Sf. Dumitru" din Suceava. Aceasta biserica se inscrie printre primele biserici pictate din dispozitia lui Petru Rares.
(CONTINUARE)
