ALTARUL
Absida altarului, loc al misterelor cultului restin, este impodobita cu picturi care evoca momentul asezarii tainei altarului. Insemnatatea locului unde se gaseste altarul, consta mai ales in faptul ca aici preotul savarseste liturghia adica jertafa painii si a vinului.
Se remarca in mod deosebit, Impartasania apostolilor cu caracter pur ideal si, in acelasi timp liturgic, spunem aceasta intrucat tema este un reflex al ritualului savarsit in altar de preot.
In partea stanga a peretelui absidei se adaposteste Imparteala painii cu inscriptia HO METADOSIS XC. Este redat un altar in forma de masa cu o teapta larga, acopreita cu o stofa cu margini nebrodata. Pe masa se gasesc Evanghelia si Crucea, discosul plin cu paine. Iisus Hristos intinde cu mana dreapta o paine lui Sf. Petru iar cu stanga ia alta paine din discos. Sf. Petru primeste painea, asa cum o primeste diaconul in timpul liturghiei, adica cu palma dreapta asezata pe cea stanga.
In scena Impartirii vinului figureaza sase apostoli cu nimburi, Hristos da sa bea din ulcior elui dintai dintre apostoli iar ingerul in stiharion alb cu ripida sta de veghe. In aceasta tema Hristos apare ca marele arhiereu. Pe peretele hemeciclului in registrul de jos de pe suprafata verticala a peretelui, sunt zugravite 16 chipuri de ierarhi, invesmantati in sacos si omofor. Ierarhii sunt cu capetele descoperite inconjurate de obisnuitul nimb luminos.
In nisa proscomidiarului, care serveste pentru asezarea darurilor aduse, este reprezentata Coborarea de pe cruce asa cum apare si in proscomodiarul manastirii Xenphon de la Sf. Munte.
NAOSUL
Din punct de vedere stilistic, pictura naosului este cea mai reprezentativa; tendinta spre amplificarea formelor din pictura murala a bisericilor anterioare atinge apogeul.
Pe bolta cilindrica dinspre altar, desupra iconostasului este reprezentat intr-un nimb romboidal Cel batran de zile.
In turla cea mare de deasupra naosului, pe calota ei sferica, este zugravit Pantocratorul.
Pantocratorul, creatorul invataturii crestine, inceputul si sfarsitul universului, intruparea cuvantului, mantuitorul omenirii si capul nevazut al bisericii pamantene, nu putea ocupa un loc mai potrivit decat pe bolta turlei care incununeaza intreaga alcatuire a unui lacas de cult ortodox, care reprezinta, de ce nu si bolta cerului.
Turla se gaseste deasupra centrului naosului. Razele de lumina care patrund prin ferestrele turlei completeaza imaginea, chipul lui Hristos. Cel mai aproape de Pantocrator sunt reprezentati serafimii cu sase aripi, respectiv patru aripi. Mai jos de serafimi se gasesc in rand ingeri avand in miini toiege si scuturi rotunde cu hierograma X.
Liturghia divina cuprinde : Intrarea cea Mare cu ingerii ce poarta in procesiune atributele euharistice: discul; potirul; trestia; sulita; aerul; si Intrarea Mica cu ingerii ce poarta Evanghelia si celelalte carti liturgice.
Intrarea Mare simbolizeaza intrarea lui Hristos in Ierusalim in timop ce Intrarea Mica simbolizeaza raspandiea invataturii crestine in lume.
In "Biserica Sf. Gheorhe" Buna Vestire este redata pe peretii tamburului de sub turla; prezentand-o pe Maica Domnului sezand pe tron; dincolo de ea doua slujnice desfac perdeaua iar alaturi, pe un jilt, de partea dreapta a privitorului sade o femeie, fara nimb, cu furca in mana torcand. In fata Maicii Domnului apare Gavril ce aduce vestirea. Aceasta tema apare intr-o forma destul de aparte. In nici una dintre frescele ce reprezinta Buna Vestire nu sunt redate femeile ce intind draperia in spatele jiltului Maicii Domnului si nici Erminia nu cunoaste o astfel de reprezentare conceputa ca la biserica "Sf. Gheorghe" - Suceava.
Daca urmarim ilustratiile Acatistului in Erminie, intalnim la cel de-al doilea condac, la cuvintele - dynamis tu Hypsistu -(puterea celui care a fagaduit), o scena in care Mauca Domnului sade pe tron iar de ambele parti doi ingeri desfac o draperie mare, in vreme ce, in acelasi timp coboara de sus din stralucirea norilor Duhu Sfant. Putem intelege ca pictorii au transpus motive din acatist in Buna Vestire, concepand in asa fel ca in locul ingerilor, a pus slujnice sa desfaca draperia mistica a cununiei.
In semicalota absidei de nord este prezentata una dintre cele mai reusite scene din pictura medievala moldoveneasa Rastignirea, creandu-se o compozitie care se impune spontan privirii si accentueaza in felul acesta insemnatatea sarbatorii care se celebeaza in Vinerea Mare.
Crucea pe care se afla rastignit Iisus domina centrul amplei compozitii. Iisus Hristos este infatisat intre doi talhari; la picioarele crucii sta pe lang Maria si Sf. Longin, inarmat si cu coiful pe cap. Pe partea stanga se vede sub bratul crucii, un chip regal cu nimb in jurul gatului, prinzand intr-un potir sangele din partea dreapta a Mantuitorului; alaturi de acest chip se vede un inger. Deasupra grupului este inscriptia: Novi Zacon (Noul Testament).
La piciorul crucii talharului celui rau sta Moise, cu nimb in jurul capului, tinand in mana un sul dezvelit pe care se vede un citat grecesc neterminat(?) o varianta a textului biblic: "Viata ta va fi ca spanzurata inaintea ochilor tai").
Ceva mai jos de Rastignire, se afla tema Urcarea pe cruce. Scena cu o compozitie asemanatoare cu cea a pictorilor din biserica Kutlumus de Sf.Munte, il infatiseaza pe Hristos urcand pe crucea greaca fixata deja pe stanca in care se vad craniul si oasele lui Adam.
Langa cruce se afla doua scari pe care se afla doi calai; acestia il tin Mantuitor, care se spijina cu un picior pe soclul crucii iar cu celalalt pe cruce. Pe piciorul arcului dinspre altar, in stanga, este pictat Sf. Gheorghe, patronul bisericii, iar dedesubt Deisis cu inscriptia cu caractere grecesti iar pe piciorul arcului dinspre altar, in dreapta este pictat Sf. Ioan cel Nou, celalat patron al bisericii si dedesubt scena aducerii moastelor Sf. Ioan cel Nou de la Suceava "o pictura moderna". (CONTINUARE)
