BACK

NEXT

BACK

    Timp de doua decenii, dupa moartea Sfantului Stefan cel Mare, domniile lui Bogdan al III-lea si Stefanita Voda, au cunoscut un ritm mai lent de ridicare a bisericilor. Dn acesti ani mai dateaza opt ctitorii, din care una singura este voievodala, iar alte sapte - boieresti. Din cele sapte biserici astazi se pastreza doar patru: ctitoria postelnicului Cosma Sarpe zidita in 1519 la Valeni Neamt: biserica vistiernicului Bremia zidita la 1520 la Branisteni si biserica logofatului Gavriil Trotusan zidita in 1522 in Parhauti.
     Sub Bogdan al III-lea arhitectura ce luase nastere in veacul al XV-lea a dat la iveala unul dintre cele mai impresionanate monumente, biserica "Sfantul Gheorghe", unde sunt aplicate cu fidelitate si cu toate consecintele de rigoare principiile formulate de artistii marelui Stefan, desigur, la o scara mai mare.Pisania slavona (96cm/71cm) amplasata deasupra usii dintre exonartex si tinda aata ca zidirea bisericii"Sf Gheorghe" a fost inceputa de voievodul Bogdan al III-lea si terminata de Stefanita Voda.
     Nu putem stii cu certitudine care au fost cauzele care au determinat taraganarea construirii acestei biserici timp de opt ani. Bogdan al III-lea se stie ca reuseste, in timpul domniei sale, doar in doua luni sa termine biserica din Reuseni, pe care Sf. Stefan cel Mare nu mai apucase sa o termine.
    Biserica este asadar inceputa de Bogdan al III-lea, dar nu reuseste sa o vada sfintita. intrucat la 21 aprilie 1517, prin tanguirea clopotului celui mare da la Putna, se anunta ca voievodul era adus spre vesnica odihna alaturi de parintele sau, de la curtile domnesti de la Husi unde raposase dupa scurta dar grea suferinta. Tronul Moldovei avea sa fie ocupat de Stefanita, care, desi minor, a fost ales domnitor, trburile politice pana la majorat revenind a fi rezolvate de regenta boiereasca.
    Biserica este terminata,dupa cum se observa, in primul an cand Stefanita putea sa se intituleze "Dei gratia Dominus et Woiewoda regni Moldaviae".
    Scopl marturisit la inceputul zidirii acestei biserici era acela de a servi biserica "Mitropoliei Sucevei", intrucat biserica Mirauti se dovedea a fi neincapatoare mai ales in zilele de sarbatoare cand crestinii din toate colturile tarii veneau sa se inchine la moastele facatoare de minuni ale Sfantului Ioa cel Nou.
    Complexul de arhitectura medievala al fostei catedrale mitropolitane cuprinde, alaturi de biserica propriu-zisa si turnul clootnita si eclesiarnita mitropolitului Anastasie Crimca.
     Turnul copotnita a fost zidit in timpul domniei lui Peru Schiopul, asa cum reise din Cronica murala de la Suceava, pastreaza in forma sa originala un singur etaj zidit din piatra neregulata, prevazut cu coltari din piatra faltuita. Apoi apar benzi de cate trei randuri de caramizi. Alternarea aceasta o gasim si la turnul Manastirii "Galata"din Iasi.
     In cadrul cerecetarilor din anul 1939 s-au gasit pe latura de sud a etajului urmele usii prin care se putea parunde in clopotnita cu ajuorul unei scari portative de lemn.
      Mitropolitul Anastasie Crimca , zideste pe latura de NE a esedintei mitropolitane, o eclesiarnita, asemanatoare intrucatva cu biserica din cimitirul manastirii Dragomirna, ctitorita de acelasi inalt ierarh. aceasta avea menirea sa serveasca in timp de iarna savarsirea serviciului divin. Intre anii 1786-1789 in aceasta eclesiarnita a functionat prima scoala catehetica clericala din Suceava condusa de ieromonahul Daniil Vlahovici. Pe latura vestica, in partea superioara a peretelui au fost pictate in 1895 de catre Vladimir Mironescu patru scene ce infatisau martiriul Sf. Ioan cel Nou. Dupa anexarea patii de nord a Moldovei in 1775 la Imperiul Habsburgic s-a trecut si la organizaea vietii bisericesti. In anul 1775 in Bucovina se aflau 51 biserici, 14 manastiri, 11 schituri, 9 sihastrii; averile lor inventariate in 1782 din care apoi avea sa se constituie Fondul religios greco-oriental, 19 iunie 1783. Dintre manastiri s-au pastrat in perioada stapanirii habsburgice doa Puta, Sucevita si Dragomirna iar biserica "Sf. Gheorghe" a fost trecuta ca metoc al Dragomirneui. Celelalte manastiri au fost inchise iar manastirile ramase in activitate aveau cate 25 calugari.
     In timpul arhipastoririi mitropolitului Iacob Putneanul biserica "Sf. Gheorghe" cunoaste o perioada de refacere, avand in vedere faptul ca acest ierarh "s-au aplecat cu as sa cheltuiala si au acoperit-o tencuind si tocmind turnul de s-au stricat deasupra".
     In cu anul 1783, an in care moastele Sf. Ioan cel Nou au fost readuse in Suceava de la Zolkiev unde fusesera duse in 186, seria daniilor, contribuind la inzestrarea si impodobirea ei.
(CONTINUARE)

NEXT