Gabriela Creţan |
Jazz
Maşina de scris maşina de tocat carne clǎnţǎne mǎrunt în mǎcelǎrie intestine, zgârciuri şi oase, smocuri groase de cozi oase şi urechi tocate, amestecate într-un bulion clocotit. fermentând.
câte o fleicǎ se prǎjeşte la lunǎ emanǎ un sex-appeal în rotisor
şi ei învârtind polonice şi linguri enorme în castronul aburind pe care-l aureoleazǎ hârcile lor poleite de nobili flecari, de domnişoare şi doamne cornute cu-o sfântǎ neruşinare lipindu-şi sub masǎ genunchii şi coapsele tremurǎtoare aproape vii...
duduie maşina de scris. ne încinge pânǎ când pielea ne crapǎ şi ne curge untura pe nas. dar nimeni n-o vede şi nimeni nu vede pe nimeni. fiecare-i un centru.
oscileazǎ cozile lungi ale tigǎilor de aramǎ se-ntorc înspre nord anunţând o furtunǎ magneticǎ. orgie în cer şi pe mare. şi-n uleiul fierbinte peştele pe care-l arunc curǎţat de solzi şi de lapţi în triplu salt mortal înspre stele.
ah, ce abur de sânge, ce jazz nocturn, ţopǎiam pe claviatura incandescentǎ în delirium tremens pe o sârmǎ bine întinsǎ electrocutat transcriam un dialog pentru surzi. filantropic ca unghia în gât...
atentând la pudoarea dozatǎ dupǎ coduri morale mortale a domnilor magistraţi, a domnilor conferenţiari cu poşetuţe şi tocuri înalte şi ifose-n guşi mexedemice revǎrsate pe burtǎ în falduri gǎlbui adipoase înmǎnuşaţii, guşaţii berbeci bǎrbierind fanţi şi berbanţi deţinând portofolii...
fumegǎ valţurile sub presiune cilindri, containere cântǎ şi masina de scris clǎmpǎnind într-o doagǎ sare în aer - ah, diableriile ei de tot hazul când îmi pârleşte pǎrul de porc erectat în spinare de fricǎ, de râs stârnind fluierǎturi şi frenetice rǎgete la galerie, în loje iar mǎcelaria-i o salǎ de bal unde pulpe de vitǎ tresar în cârlige aplicându-mi câte-o copitǎ-n şezut. bine ţintitǎ aprobatoare
şi cad blând în bot şi spun tot şi scuip tot în ligheanul cu solzi şi cu lapţi sufocat în bulionul încins în tigaie spre ciuda rubicondelor voastre alteţe conferenţiari şi berbeci, nobile doamne care nu ştiţi cǎ poemul se scrie cu capul în jos ritmic lovind clapele înflorate cu pete de sânge cât palma şi zgaibaracele-n sus pe tocǎtor. despicat de o invincibilǎ aversiune...
![]() [ Home ] [ Biografie ] [ Album foto ] [ Referinţe critice ] [ Cǎrţi publicate ] |