Gabriela Creţan

* Poezia romana contemporana * Poezia romana contemporana *

�

Biografie

Gabriela Creţan s-a nǎscut �n Bucureşti, la 7 decembrie 1955, ca unic copil al soţilor Eugenia şi Ioan Creţan, funcţionari �n domeniul panificaţiei.

Mama, nǎscutǎ Jescu, este fiica unui şef de garǎ din localitatea Pǎdureni, jud.Iaşi, asasinat �n �mprejurǎri neelucidate �n primii ani ai celui de-al doilea razboi mondial. Dupǎ moartea tatǎlui, la v�rsta de 8 ani, Eugenia Jescu este adusǎ �n Bucureşti şi crescutǎ �n familia unchiului sǎu, Alexandru Jescu, pe atunci director al Bǎncii Rom�neşti, iar din anii '50, expert contabil la Banca Naţionalǎ.

Tatǎl, Ioan Creţan, provine dintr-o familie de muncitori bucureşteni. Este o persoanǎ fragilǎ şi hipersensibilǎ, b�ntuitǎ de anxietate, de depresii şi de ideaţie suicidarǎ. Moare �n ianuarie 1992, �n urma unei supradoze de barbiturice.

Gabriela Creţan urmeazǎ cursurile primare la Scoala generalǎ nr.27 din Bucureşti, iar pe cele gimnaziale la Scoala nr.194, unde va avea ca profesor de limba şi literatura rom�nǎ pe excepţionalul dascǎl Ion Bolog, care-i va descoperi vocaţia şi-i va cultiva exprimarea liberǎ ( de clişee didactice ) şi g�ndirea independentǎ. �ntre anii 1970-1974 este elevǎ a Liceului "Gheorghe Sincai" din Bucureşti. �n toţi cei patru ani de liceu este laureatǎ la Olimpiada Naţionalǎ de literatura rom�nǎ.

�n 1972, elevǎ �n clasa a zecea, debuteazǎ �n revista "Steaua" din Cluj cu un fragment de prozǎ. �n aceeaşi perioadǎ, publicǎ �n revista "Hronica" a liceului "Gheorghe Sincai" şi participǎ la o emisiune radio dedicatǎ cenaclurilor şcolare.

�n 1975, devine studentǎ a Facultǎţii de Filosofie, secţia Psihologie din cadrul Universitǎţii din Bucureşti, Pe 3 martie 1976, se cǎsǎtoreşte cu Gheorghe Alecu, nǎscut pe data de 26 iulie 1950, la Cǎlugǎreni. Pe atunci, Gheorghe Alecu era cercetǎtor �n sociologie �n cadrul Laboratorului de Sociologie Urbanǎ şi Regionalǎ ( actualmente, C.U.R.S. ). �n prezent, este lector universitar.

Gabriela Creţan absolvǎ cursurile universitare �n 1979, cu media 9.72 şi este repartizatǎ ca profesor-defectolog la Scoala ajutǎtoare din comuna Fierbinţi, sectorul agricol Ilfov. Timp de trei ani, c�t dureazǎ stagiatura, face zilnic naveta Bucuresti - Fierbinţi şi lucreazǎ cu copii deficienţi mintal. Despre aceastǎ perioadǎ, pe care o considerǎ un episod �ntunecat, nu-i place sǎ-şi aminteascǎ prea des.

In 1980, poetul Geo Dumitrescu �i publicǎ un grupaj de poeme �n revista "Luceafǎrul", apoi o selecţie de versuri �n "Rom�nia literarǎ".

Reuşeşte sǎ revinǎ �n Bucureşti �n decembrie 1982, ca sociolog la un institut de proiectǎri �n construcţii, iar �n 1985 este angajatǎ ca psiholog principal la Centrul de Medicinǎ Sportivǎ din Bucureşti, unde se ocupǎ cu examenul psihologic şi psihometric al sportivilor de la loturile olimpice.

In 1984, devine membrǎ a cenaclului "Numele poetului" al revistei "Luceafǎrul", condus de poetul Cezar Ivǎnescu, pe care ajunge sǎ-l considere maestrul ei spiritual.

�n 1986, din obscure motive ideologice, acest cenaclu este interzis. �n aceastǎ perioadǎ, publicǎ poeme şi eseuri. Cu mari dificultǎţi - de multe ori, poemele �i sunt scoase din şpalt de cǎtre cenzori, �n preziua apariţiei revistei.

In 1982, �şi depune primul volum de versuri,"Mǎştile Marelui Inchizitor", la editura "Albatros", redactorul de carte fiind poeta Gabriela Negreanu. Ca urmare a publicǎrii unei lucrǎri incomode pentru regim, Gabriela Negreanu este destituitǎ. Evident, propunerile sale pentru planul editorial cad. Printre acestea, primul volum de versuri al Gabrielei Creţan.

De-abia �n 1986 Gabriela Creţan mai �ndrǎzneşte sǎ �ncredinţeze un volum de versuri unei edituri. Editura este "Cartea Rom�neascǎ", redactor de carte fiind scriitorul Mircea Ciobanu. Vremurile devin �nsǎ tot mai �ntunecate, astfel �nc�t dispare orice speranţǎ de debut editorial.

Din 1989, cenzura economicǎ o �nlocuieşte pe cea politicǎ: editurile nu mai au bani, �ncearcǎ sǎ funcţioneze dupǎ principiul economiei de piaţǎ, astfel cǎ poezia, mai ales aceea a autorilor nedebutaţi, fiind slab vandabilǎ, are din ce �n ce mai puţine şanse de a vedea lumina tiparului. In 1993, Gabriela Creţan �şi transferǎ cartea la editura "Eminescu", al ǎarei director devenise, �ntre timp, Mircea Ciobanu. Volumul, intitulat "Mic tratat despre arta trǎdǎrii", reuşeşte sǎ aparǎ �n 1994 ( de fapt, �n ianuarie 1995 ), ca urmare a unei subvenţii acordate de Ministerul Culturii. Dupa opt ani de "arest" �n sertarele editurilor.

Cartea este distinsǎ cu premiul "Ronald Gasparic" la Concursul Internaţional de Poezie "Ronald Gasparic"- ediţia a patra, 1996. In acest interval, Gabriela Creţan continuǎ sǎ publice poezie şi eseuri critice. In 1992, primeşte Marele Premiu pentru poezie acordat la cea de-a XII-a ediţie a Festivalului Internaţional "Lucian Blaga", de la Sebeş, jud. Alba.

In 1998, editura "Cartea Rom�neascǎ" publicǎ al doilea volum de versuri al Gabrielei Creţan, volum intitulat "Comedii nupţiale". In 1999, editura "Eminescu" publicǎ volumul de poeme "Soare din Macbeth" de Gabriela Creţan. In septembrie 2000, a primit, alǎturi de Paul Daian,premiul pentru poezie al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Din iulie 2000, este membrǎ a Uniunii Scriitorilor din Rom�nia.

In 1990 ocupǎ, prin concurs, postul de cercetǎtor ştiinţific principal la Institutul de Stiinţe ale Educaţiei din Bucureşti, unde lucreazǎ şi �n prezent. Contribuţii �n domeniul educaţiei estetice, al educaţiei pǎrinţilor şi al educaţiei civice.

Sub numele de Gabriela Alecu, a publicat:

• "Educaţia pǎrinţilor-strategii şi programe",vol I editura Lumina, Chişinǎu, 1995
• "Educaţia pǎrinţilor-strategii şi programe",vol II EDP, Bucureşti, 1997 �n colaborare cu Gheorghe Bunescu ( coordonator ) şi Dan Badea şi a colaborat la volumul:
• Mircea Cristea - "Sistemul educaţional şi peronalitatea. Dimensiunea esteticǎ".

De-a lungul anilor, a publicat mai multe articole �n revistele de specialitate.