-o improspatare continua a activitatii "fratiei" cu idei noi,cu alte tactici si cu alte avanturi,ceea ce marea eficacitatea luptei lor politice.
Seful fratiei de cruce avea raspunderea intregii unitati F.D.C.,adica,pe langa unitatea lui mai controla si pe aceea a fratiorilor de cruce si a manunchierilor.Trebuia sa fie un om bine pregatit din toate punctele de vedere si cu o traire legionara exemplara.Pentru oamenii de sub comanda lui trebuia sa fie ca o oglinda deschisa in care sa se priveasca cu totii si de la care sa ia exemplu.Dar mai ales trebuia sa aiba o mare capacitate de iubire pe care sa o rasfranga peste camarazii lui.El isi lua asupra-si o mare sarcina si de capacitatea lui El isi lua asupra-si o mare sarcina si de capacitatea lui de a intelege si rezolva problemele ce necontenit apareau in fata fratiei,depindea prestigiul pe care acesta il capata in ochii celorlalti colegi sau a profesorilor lor.De el,si numai de el,de elanul,de bunacuviinta si de o scolarizare impecabila pe care trebuia sa le imprime membrilor unitatii sale,depindea simpatia,respectul sau indiferenta,de care se va bucura Fratia de Cruce in scoala si in lumea din afara ei.De el,si numai de el,depindea desavarsirea educatiei camarazilor lui si atingerea obiectivului final al fratiei:crearea unor caractere puternice si hotarate,necesare Miscarii Legionare si neamului romanesc.
El injgheba in jurul sau un fel de Stat Major cu care se sfatuia.De fapt se sfatuia de cate ori era nevoie cu toti fratii de cruce,caci Legiunea este deschisa tuturor opiniilor pe care le considera la justa lor valoare si utilitate.Insa,pentru buna guvernare a unitatii,pentru a dinamiza lucrul,avea pe langa el urmatorul grup, asa numit,de comanda:
-seful manunchiului,
-indrumatorul fratiorilor,
-secretarul,
-casierul,
-bibliotecarul.
Aceste elemente,in ordinea in care au fost semnalate,formau o scara ierarhica care garanta, in cazuri de urgenta (absenta,boala,arestare),continuitatea activitatii fratiei.Astfel,in cazul absentei sefului trecea automat la comanda unitatii,seful de manunchi.Daca nu era liber nici acesta,facea un pas inainte indrumatorul "fratiorilor" si asa mai departe.Iar in cazul ca ar fi lipsit deodata toti acestia,lua comanda fratele de cruce cel mai vechi care se afla in libertate.In forma aceasta continuitatea activitatii fratiei era asigurata in orice circumstante. Numai arestarea simultana,a tuturor fratilor de cruce dintr-o localitate,sau uciderea tuturora,sau dezertarea tuturora,ar fi putut rupe firul vietii fratiei respective.Dar aceasta situatie nu s-a produs niciodata pana la instalarea regimului comunist in Romania.Cu elan,cand erau libere,franate si intrate in clandestinitate,cand erau urmarite de organele guvernamentale,ele isi continuau fara sovaire activitatea lor.
In situatii normale de liniste,misiunile specifice ale functiunilor semnalate mai sus erau urmatoarele:
Seful manunchiului si indrumatorul fratiorilor se ocupau,asa cum am vazut,cu indrumarea si educarea membrilor unitatilor respective.Ei tineau la curent pe seful fratiei de mersul si rezultatele activitatii lor.De cate ori aveau nevoie cereau sfatul acestuia.
Secretarul fratiei tinea scriptele unitatii,cu evidenta membrilor ei,cu activitatea acestora,cu darile de seama ale sedintelor si consfatuirilor care aveau loc.Primea ordinele scrise care veneau de la Centru,le difuza si arhiva.Era motorul birocratic al fratiei.Impreuna cu seful acesteia intocmea rapoartele lunare de activitate care se trimiteau,prin seful de Grup F.D.C., la Bucuretsi,la Centru.
Casierul fratiei strangea cotizatiile de la membrii ei si donatiile pe care camarazii lui le-ar fi putut obtine de la cercurile din afara fratiei in care se invarteau (familie,prieteni).Casierul tinea banii la el.O parte din acestia se pastrau pentru necesitatile unitatii lor,iar cealalta parte mergea la Centru,pentru tendintele generale ale Miscarii Legionare.
(S-a spus si continua inca a se spune din partea rauvoitorilor,ca Miscarea Legionara ar fi fost finantata,ba de Hitler,ba de evrei,ba de Carol II etc.Minciuni stupide pe care acetsi semanatori de confuzii nu le vor putea dovedi niciodata.Toate fondurile Miscarii Legionare au provenit din cotizatiile membrilor ei,din sacrificiile pe care acestia le faceau din dragoste si convingere si din darurile pe care o multime de simpatizanti ai Legiunii le faceau,increzatori in lupta pe care aceasta o ducea pentru binele poporului romanesc.
Bibliotecarul fratiei era insarcinat cu pastrarea si inmultirea volumelor din biblioteca unitatii.Aceasta continea toate scrierile legionare care apareau (carti,jurnale,manifeste etc) si toate celelalte carti pe care si le puteau procura si care erau considerate utile formarii intelectuale si morale ale tinerilor frati de cruce.Nu trebuiau sa lipseasca din aceasta biblioteca carti de istorie,de doctrina religioasa,studii politice si socio-economice, propaganda adversa chiar.Miscarea Legionara nu cenzureaza,nu ingradeste libertatea individului in ceea ce priveste formarea culturii lui.Din contra,il indeamna sa se instruiasca cat mai mult si cat mai variat.Numai in felul
acesta isi poate forma un criteriu just si solid despre viata,despre legile ei,despre societate si despre luptele politice care o framantau.
"Pot citi absolut orice fel de carti,spunea Istrate despre "fratii de cruce",cu orice fel de tendinte;caci tocmai aici sta marea piatra de incercare.Putea-vor ei dovedi atata tarie sufleteasca incat,citind orice si auzind orice,sa stie a deosebi raul de bine si sa ramana pana la capat in afara de orice influenta nesanatoasa?
"Nu ingradire la ceea ce trebuie sa citeasca sau sa auda,ci tarie,incapatanare in credinta celui mai sublim ideal catre care au simtit chemarea si vor ramane asa neclintiti".
Tot in biblioteca fratiei - situata in casa unuia dintre membrii ei - se strangeau si pastrau lucrarile ce le faceau fratii de cruce si care se citeau in cursul sedintelor lor.
Cu timpul,in masura posibilitatilor si a libertatii lor de actiune,se formau in cadrul fratiei si alte servicii complementare,care ajutau la prosperarea acesteia.Asa,spre exemplu,unele fratii isi creau un serviciu de colportaj caruia procurau si distribuiau in masa legionarilor si prietenilor lor,carti,reviste si ziare legionare,din vanzarea carora le ramnea un mic beneficiu banesc pentru unitatea lor.In acelasi scop se infiinta,cu mijloace proprii,un serviciu de magazin F.D.C.,unde se cumparau la preturi de angrosist material didactic necesar studiilor,pe care apoi il distribuiau camarazilor lor la preturile pe care acestia le-ar fi cumparat pe piata.Si obtinea si pe aceasta cale un castig banesc binevenit pentru nevoile Fratiei de Cruce.
Unul din cele mai frumoase servicii,care a luat fiinta in cadrul organizatiilor F.D.C. a fost, fara indoiala,serviciul de ajutor fratesc.Misiunea lui era ajutorarea,in masura posibilitatilor,a unui coleg sarac (membru sau nu,al fratiei) pentru a-si procura carti,caiete sau alte rechizite scolare,si chiar imbracaminte sau ajutor material pentru hrana daca era nevoie.Acest lucru trebuia facut,spunea Gheorghe Istrate,"pe cat se va putea fara sa se simta nici unul jignit",in spiritul "celor doi prieteni care fiecare crezand ca tarina sa a rodit mai mult decat a prietenului - plecau noaptea cu snopii in spinare pentru a-i depune in tarina prietenului si sa-i compenseze lipsurile".
Fondurile necesare tuturor acestor actiuni proveneau,parte din casa Fratiei,parte din donatiile care se strangeau pentru aceste scopuri precise,din cercurile pe care le frecventau fratii de cruce.Acestia trebuiau sa-si ascuta necontenit ingeniozitatea pentru a procura resursele materiale necesare acestor servicii ale F.D.C.Nu existau subventii de la Centru.
