Introducere
Sunt momente in actiunea unei miscari luptatoare cand se impun unele clarificari de pozitie. Azi, la raspantia unor drumuri necunoscute pentru Continentul european, cand un razboi mondial de proportii inca neidentificate pare ca s-a incheiat printr-o capitulare fara a unor conditii a unor state de echilibru in Europa, se cere si Garzii de Fier o precizare a pozitiei sale politice pe plan intern si extern. Si pentru a risipi orice banuiala eventuala ca in circumstantele de acum Garda de Fier ar incerca o justificare fata de invingatori sau ar cauta unele interpretari sau alibiuri care ar echivala cu o desolidarizare de aliatii ei de pana acum, afirmam cu toata claritatea de la inceput ca nu intentia de separatie este obiectul acestui studiu. Dimpotriva, Garda de Fier considera conduita sa ca singura posibila si corespunzatoare realitatilor europene pe linii adanci si reinoieste convingerea ca viitorul nu prea indepartat va confirma odata justetea pozitiei ei.
In acelasi timp nu sta in moravurile politice ale Garzii de Fier si nu este nici potrivit cu inalta ei tinuta etica ca sa-si renege in momente deosebit de grele raspunderile. Cine colaboreaza cu Garda de Fier stie ca se poate bizui pana la urma pe o neclintita credinta fata de cuvantul dat. Dar, daca Garda de Fier isi pastreaza cu fermitate esenta ei si isi revendica fara sovaire raspunderea actelor sale, tocmai in virtutea acestui principiu de respect al realitatii structurii si actiunii ei, respinge hotarat orice deformare analitica in prezentarea sa ca forta politica si orice interpretare necorespunzatoare realitatii, a actelor sale. Garda de Fier recunoaste deschis ce este si ce face, dar nu poate lua asupra si ce nu este in structura ei si ce nu a a apartinut niciodata actelor sale.
Acest preambul precis este necesar pentru a intelege expunerea ce urmeaza, fiindca una din armele favorite ale adversarului este mutilarea realitatii fata de Garda de Fier.
Desigur, nu este momentul nici locul sa expunem aici prigoana fara precedent in uzantele politice ale popoarelor inaintate, dezlantuita mai ales in ultimii sapte ani impotriva Garzii de Fier. Este suficient sa reamintim numai asasinarea fondatorului Garzii de Fier, Corneliu Codreanu, a celei mai mari parti a statului sau major si a miilor de tineri, dintre care unii au fost expusi apoi pe pietele oraselor romane; umplerea temnitelor cu elita luptatorilor si cu multi nevinovati; calomnii publice si soptite, calcarea celor mai elementare legi de drept public si privat, supliciul moral si complicate schingiuiri fizice , asasinat individual si masacru in masa, unitati speciale pe front destinate decimarii din spate.
Deasemenea merita o mentiune speciala perfectionarea sistemului de inlantuire politica dupa Ianuarie 1941, prin uimitoarea cointeresare in prigonire, a unor puteri care in principiu ar fi trebuit sa menajeze fortele Garzii de Fier. Aceste puteri s-au transformat in agenti zelosi de adversitate si de confiscare a libertatii. Legionarii Garzii de Fier au depasit astfel temnitele Romaniei pentru a figura si in lagarele de concentrare ale acestor mari puteri si multi dintre ei, pentru a-si pastra libertatea, s-au risipit pana in cele mai indepartate tari ale Europei.
A rezista acestei coalitii a fortelor interne cu cele externe, atat adverse cat si amice si anu fi distrusa de aceste potop de lovituri perfect combinate din toate partile, de pe urma carora nici o alta organizatie politica din Europa nu ar fi supravietuit, dovedeste o forta politica de o rara vitalitate si calitatea profunda pe care o reprezinta Garda de Fier in Romania si in Sed-Estul european.
Pentru a restabili tocmai realitatea pe liniile ei invincibile, am intocmit deci aceasta expunere. Pana la urma realitatea totdeauna se impune cu toate incercarile de deformare si impotriva oricaror fictiuni, oricat de ingenios ar fi calculate. Cum a dovedit trecutul destul de apropiat, o ordine noua in Europa nu se poate construi pe fictiuni, pe arbitrar si pe iluzii. P zi ce trece, pentru a fixa Europei o ordine stabila si durabila, se cer mai multe sfortari, mai mult spirit realits si se ivesc din ce in ce conditii mai grele. Este nevoie de unirea tuturor elitelor si de folosirea tuturor realitatilor pentru a salva in acest ultim moment Europa de la o catastrofa si odata cu ea, lumea intreaga. Cine vrea sa indeparteze aceste elite si sa faca abstractie de aceste realitati in sfortarile comune de reconstructie, aduce un prost serviciu civilizatiei contemporane. Puteri care au avut o clipa victoria in mana, au pierdut-o fiindca s-au indepartat de realitati si le-au combatutu pentru a le inlocui cu fictiuni. Si oricine, oricat de puternic, ar repeta o asemenea eroare majora, ar ajunge totdeauna la acelasi tragic rezultat.
Garda de Fier, aratand cu claritate si curaj ce este si ce urmareste in politica ei interna si externa, in realitate iar nu asa cum ar dori sa arate adversarii, crede ca aduce un real folos incercarii de reconstructie a Europei in ruine
B.Pozitia Garzii de Fier pe plan intern
I.In principiu
Cercetatorii, literatura internationala de specialitate, cat si tehnicienii politicii aplicate, au recunoscut in Garda de Fier o miscare politica si spirituala, profund originala. Adversarii, mai putin scrupulosi insa, pentru a crea concluzii, atat in Romania cat si in strainatate, au cautat sa prezinte Garda de Fier cand ca o miscare fascista, cand ca national-socialista, ba unii chiar ca o organizatie originala de infiltratie comunista. Altii in sfarsit discutand nota dominanta crestina a Garzii de Fier, au ajuns la concluzia ca ar fi o ... secta religioasa. In realitate, Garda de Fier nu este nimic din toate acestea.
Garda de Fier (sau Miscarea Legionara) este o miscare specific romaneasca de ridicare aPoporului Roman la aceeasi constiinta politica, la aceeasi stare economica si sociala si la aceeasi dezvoltare culturala ca a celorlalte popoare ale Europei. In acelasi timp lupta pentru reintarirea valorilor crestine eterne in felul cum Poporul Roman concepe lumea si se subordoneaza preceptelor morale si legilor divine. Este, deci o miscare complexa cu laturi multiple: politice, spirituale, constructive, culturale, economie, sociale, morale, care urmareste in fond teluri simple si naturale ca acelea ale sporirii de randament ale Poporului Roman la patrimoniul comun european.
Fireste, are unele afinitati cu ideea romana a fascismului si altele, mai putine si mai degraba de tendinte sociale, cu national-socialismul. Diferentele, atat de fond cat si de tehnica de actiune, sunt mai profunde insa decat asemanarile. Si iarasi, reamintim ca aceste diferente funciare au fost precizate de catre Corneliu Codreanu, de doctrinarii Garzii de Fier cat si de alti autori straini in 1935, 1936, 1937 si 1938, cand fascismul si national-socialismul se gaseau in culmea puterii. Desigur in aceasta expunerede politica aplicata, nu este locul unui studiu aprofundat de principii si nici al unei analize comparate de structura a Miscarii Legionare fata de celelalte mari miscari colective contemporane: fascismul cu mistica Statului, national-socialismul cu mistica rasei, comunismul cu mistica vida a colectivului. Este suficient sa relevam accentul pe atingerea obiectivelor materiale si pe aplicarea excesiva a principiului autoritatii, pusa in practica de miscarile totalitare cu ignorarea structurala a religiei ca valoare spirituala dominanta, pentru a intelege diferenta esentiala de Miscarea Legionara, care conditioneaza opera sa consrtuctiva de precaderea valorilor spirituale si a principiilor moral crestine.
Evident, Miscarea Legionara nu admite excesul pe care unii cauta sa-l identifice cu principiul democratiei, anume mistica interesata a libertatii individuale, individul ca pretext deasupra oricarei alte realitati. Excesele interesate de acest gen au smuls sistemul de guvernare democrata astfel inteles de pe linia realitatilor si l-au compromis in majoritatea tarilor europene, indeosebi in cele sudice, centrale si sud-estice.
