Asadar Miscarea Legionara nu admite deopotriva nici excesele principiului autoritatii, generatoare de tiranie, nici pe acelea ale libertatii individuale generatoare de anarhie. Nu este astfel o organizatie nici de gen strict autoritar, nici un partid de tip liberal. Garda de Fier este o sinteza de esente de realitati si permanente, rezultate din specificul etnic al Poporului Roman, din conditiile lui de viata interna si de convietuire cu alte nationalitati, din aisgurarea existentei si securitatii lui in raport cu popoarele vecine, din integrarea lui in spiritul continentului european si al relatiunilor cu celelelate popoare ale lumii. Datorita unui spirit unic de creatie, Corneliu Codreanu a izbutit sa inchege intr-un puternic sistem politic si spiritual, armonic si organic, nu numai cele mai avriate conditii, dar cele mai indreptatite si in aparenta de sens contrar.
Prin acest sistem s-au contopit astefl toate rezultatele poporului roman si toate straturile sociale intr-o miscare de elita si in acelasi timp de mase, de spirit traditional si in acelasi timp comunitar, de respect al fiintei si al gandirii umane si in acelasi timp de disciplina voluntar consimtita, de conservarea propietatii dar in acelasi timp de asigurarea dreptatii sociale, de aplicarea principiatului autoritatii si in acelasi timp cu o intensa cultivare a libertatii, de ridicare pe culmi spirituale in acelasi timp cu o minutioasa campanie de reconstructie materiala.
Sistemul acesta prin multiplicarea laturilor sale, a devenit astfel valabil pe toate planurile vietii Poporului Roman. Asa se explica puterea de atractie si de fixare a elitelor din toate straturile sociale, de la aristocratul de origine princiara pana la plugarul de la marginea tarii, de la savantul universitar pana la muncitorul necalificat, de la functionarul public pana la meseriasul liber, de la marele industrias pana la proprietarul agricol, de la batranul carturara pana la colegianul adolescent. Studentimea si proletariatul, clase de mijloc si taranimea, sunt deopotriva incadrate in Garda de Fier. Dar ceea ce-i da Miscarii Legionare o forta invincibila este credinta neclintita a luptatorilor ei de toate varstele si de toate meseriile. Prin reprezentarea fidela si echilibrata a elitelor tuturor straturilor sociale si prin credinta fanatica a tineretului de toate nuantele, dar indeosebi universitar si proletar, se si explica rezistenta Garzii de Fier de-a lungul atator ani de suferinta si pastrarea ei intacta dupa atatea inimaginabile persecutii.
Ce rezultate ar fi dat acest interesant si original sistem al Garzii de Fier intr-o guvernare unitara si durabila, nu am putea anticipa; cele patru luni de diarhie nu ofera obiectiv nici un punct concludent. Avem insa puternice motive sa credem ca un regim legionar omogen care sa grupeze fortele sanatoase ale Poporului Roman indiferent de nuanta de partid, ar fi avut efecete salutare si pentru Romania si pentru spatiul inconjurator.
II.In concret
1.Garda de Fier si ordinea legala.
1.O miscarea de un astfel de volum si de o astfel de complexitate in adancime nu poate fi invinuita fara o patima nedreapta, de imitatie de pe modele straine care vietuieste prin actiuni ilegale si urmareste o "dcictatura" smulgand puterea prin "lovitura de stat" si desfiintarea partidelor adverse cu violenta. De ce ar fi folosit Garda de Fier o astfel de metoda catilinara cand si elitele si masele se incadrau cu infrigurare si momentul victoriei ei finale parea ca se apropie, incepand din anul 1937, cu o siguranta geometrica!?
Dar nu numai din motive de inoportunitate ci din insasi esenta principiilor sistemului legionar si a gandirii sale politice, Corneliu Codreanu, respingea aprioric, cu toata fermitatea, orice intentie agresiva de cucerire a puterii in stat.CorneliuCodreanu si in rand cu el toti doctrinarii si sefii responsabili ai Garzii de Fier, au repetat in atatea randuri cum inteleg victoria legionara si pe ce cale se va ajunge la acest tel.
Dictatura in sine - vointa unui singur om impusa cu forta populatiei unui stat - cum o defineste el insusi (deci doua vointe, una a dictatorului sau a unui grup de o parte si alta contrarie, a poporului), constituie in gandirea lui Corneliu Codreanu un sistem odios de guvernamant, mai ales cand aceasta vointa se impune cu silnicie si cruzime si degenereaza astfel intr-o tiranie sangeroasa.
In doua randuri, odata intr-o circulara catre legionari dupa inmormantarea lui Ion Mota, Prim-Locotenent al Sefului Garzii de Fier, cazut pe front in Spania impotriva marxismului si a doua oara in declaratiile catre ziaristi in Februarie 1938, Corneliu Codreanu infiereaza public in termeni dispretuitori ca mijloace de biruinta, "ideea de complot" si de "lovitura de stat". El le considera ca o "prostie" si taxeaza astfel de victorii, nascute din complot si lovituri de stat ca ieftine si trecatoare. "Esenta insasi a conceptiei legionare, precizeaza mai departe Corneliu Codreanu, respinge acest sistem al loviturii de stat, atitudinea necugetata de bruscare, de natura exteriaoa". Constient de misiunea istorica a tineretului roman si de raspunderea sa de conducator al unei generatii, sta ca un complot este o insanitate ce poate conduce cel mult la o hibrida dictatura politista, iar nu la un regim stabil, laborios si durabil.
Si in concret, Corneliu Codreanu a fost strict consecvent cu principiile sale dupa rezultatul triumfal al alegerilor din 1937. Intre 22 si 29 Decembrie, pana cand s-a constituit guvernul Goga-Cuza, Corneliu Codreanu nu avea decat sa faca un semn legiunilor sale, pentru ca aparatul de stat si corpurile constituite sa se topeasca in fata valurilor legionare. Corneliu Codreanu s-a abtinut de la un astfel de gest, stiind bine totusi ca dupa primele momente de uluire provocate de rezultatul alegerilor, va urma din partea adversarilor o reactiune violenta ce-l va costa viata si va aduce multe suferinte Garzii de Fier. Respectul principiilor i-a parut insa fondatorulyi Garzii de Fier un stalp mai solid de forta politica decat escaladarea puterii direct din strada.
Fundamentul cel mai sigur al unei puteri politice nu poate fi construit, dupa gandirea lui Corneliu Codreanu, decat printr-o stricta legalitate, o scrupuloasa respectare a legii. El nu pierdea niciodata prilejul sa-si manifeste regretul pentru cele doua, trei imprejurari in care Miscarea Legionara, exasperata de abuzul ilegal al guvernelor si autoritatilor, a facut uz de violenta desi tocmai in acele circumstante se aplica in plin consacrata maxima de drept public, "sortir de la legalite pour rentrar dans le droit", principiu amintit deopotriva de istorici si de legisti ca legitim in atatea manifestari ale colectivitatii umane asuprite, printre altele amintit si la originile revolutiei americane. Si ca o consacrarea regretelor sale si a smereniei fata de principii, tocmai in culmea puterii sale, cand violenta impusa de clasa politica dominanta s-ar fi intors in favoarea Garzii de Fier, Corneliu Codreanu a refuzat iesirea din raportul de Drept pentru a intra pe calea raportului de Forta, net in folosul cauzei sale. Manifestandu-si credintele pe caile pe care le ofera legile, Corneliu Codreanu considera rpimirea raportului de forta ca o coborare de la tinuta etica a tineretului roman. Corneliu Codreanu astepta biruinta Miscarii Legionare pe o cale mult mai adanca si reala: din desavarsirea unui proces interior de constiinta a Natiunii Romane si de perfectionarea conditiei umane prin educatia in etica legionara. "Cand acest proces va cuprinde majoritatea romanilor - spunea Corneliu Codreanu - si se va desavarsi, biruinta va veni atunci automat, mare si luminoasa".
Reforma institutiilor politice, partide, parlament, corpuri constituite, nu se astepta astfel prin decrete-legi si masuri coercitive, ci prin vointa suverana a Poporului Roman. De teama acestui implacabil verdict popular care conducea fatal Miscarea Legionara la o biruinta totala, partidele politice, condamnate la
