Capitolul 2
Lake District (sept. 2000)
DupÄ? o varÄ? destul de plinÄ? ajung A®napoi la Exeter. TrecA?nd prin Germania, unde colegii tatÄ?lui meu sÄ?rbÄ?toreau o groazÄ? de ani de la terminarea Liceului German BucureLzti. Asta trebuia sÄ? devinÄ? vacanLLa de varÄ?, o sÄ?ptÄ?mA?nÄ? A®naintea A®nceperii anului universitar, aLza cÄ? ne-am decis (A®ntrucA?t i-am luat Lzi pe pÄ?rinLLii mei de data asta) sÄ? mergem A®n Lake District, situat A®n nordul Angliei, la graniLLa cu ScoLLia.
ALza se face cÄ? aterizez pe Heathrow luni, pe 26 septembrie 2000, cu un avion aparLLinA?nd companiei British Midlands, care tocmai sosea de la Stuttgart. Era o searÄ? timpurie de toamnÄ? englezÄ?, searÄ? care ne-a pregÄ?tit o primire rece. Temperaturi cu mult scÄ?zute celor cu care am fost obiLznuit A®n RomA?nia la aceeaLzi vreme, nemaipunA?nd la socotealÄ? ploaia mÄ?runtÄ? care supÄ?ra pA?nÄ? Lzi pe englezi. AvA?nd A®n vedere distanLLele pe care intenLLionam sÄ? le parcurgem, soluLLia optimalÄ? a fost A®nchirierea unei maLzini, mai degrabÄ? decA?t mersul cu autobuzul sau cu trenul.
Sosirea Lzi Lzederea noastrÄ? scurtÄ? A®n Londra nu necesitÄ? aici o descriere detailatÄ?, A®ntrucA?t nu s-a A®ntA?mplat nimic interesant. PÄ?rÄ?sind Londra dupÄ? una sau douÄ? zile, ne A®ndreptam cÄ?tre Districtul Lacurilor, singurul loc la vremea aceea unde nu rezervasem un hotel. DupÄ? o cÄ?lÄ?torie lungÄ?, ne-am decis sÄ? rÄ?mA?nem A®n Bowness on Windermere, un oraLz drÄ?guLL pe malul Lacului Winermere. DeLzi o ploaie A®ngrozitoare, multe hoteluri erau pline Lzi a durat ceva timp pA?nÄ? sÄ? gÄ?sim un hotel puLLin mai retras, dar la fel de bun cum ne puteam dori. Acolo am rÄ?mas A®ntreaga perioadÄ? cA?t am stat A®n Windermere.
La recepLLie, ne-au spus cÄ? a fost o vreme A®ngrozitoare toatÄ? vara, iar prognoza nu este foarte liniLztitoare pentru viitor. ...Lži A®ntr-adevÄ?r, ploua cu gÄ?leata.
M-am distrat foarte tare dimineaLLa urmÄ?toare cA?nd am vÄ?zut barometrul hotelului. De-abia m-am putut abLLine din rA?s amintindu-mi de â€sTrei A®ntr-o barcÄ? (fÄ?rÄ? a mai pune la socotealÄ? Lzi cA?inele)â€t de Jerome K. Jerome. Unul dintre cei trei remarcÄ? faptul cÄ? toate barometrele hotelurilor, fÄ?rÄ? excepLLie, aratÄ? â€svreme variabilÄ?â€t cA?nd defapt plouÄ? cu gÄ?leata. DacÄ? le ciocÄ?neLzti o datÄ?, sar la â€svreme frumoasÄ?â€t, iar dacÄ? repeLLi tratamentul, sar la â€ssecetÄ?â€t. AŽn acea dimineaLLÄ? A®n particular, cerul era acuperit, iar barometrul arÄ?ta â€svariabilâ€t. Am A®ncercat sÄ?-l ciocÄ?nesc, dar, spre dezamÄ?girea mea completÄ?, nimic nu s-a A®ntA?mplat. Ba mai tA?rziu a ieLzit Lzi soarele dintre nori Lzi am avut o vreme splendidÄ? A®n toate celelalte zile.
FÄ?rÄ? A®ndoialÄ? cÄ? am profitat de vremea bunÄ? Lzi am mers la Zidul lui Hadrian, A®ntorcA?ndu-ne prin Carlisle, un oraLz roman, cel mai apropiat de graniLLa Angliei cu ScoLLia. A fost multÄ? vreme cerut ba de scoLLieni, ba de englezi Lzi multe lupte s-au dat pentru acest oraLz – cel puLLin pA?nÄ? la unire din 1707. Ziua urmÄ?toare am fÄ?cut o plimbare lungÄ? pA?nÄ? pe coasta vesticÄ? a Angliei, iar la A®ntoarcere am trecut Lzi prin Cockermouth, oraLzul natal al lui William Wordsworth. Peisajul – impresionant, de aceea a Lzi inspirat poeLLii lacurilor, aparLLinA?nd de romantismul englez.
Ultima zi din Districtul Lacurilor mÄ? gÄ?seLzte A®ntr-o barcÄ? pe Lacul Windermere, declamA?nd versuri de Wordsworth:
| What though the radiance which was once so bright | |||
| Be now forever taken from my sight; | |||
| Though nothing can bring back | |||
| The hour of splendour in the grass, of glory in the flower. | |||
| We will grieve not, rather find | |||
| Strength in what remains behind. | |||
St. Michael’s Mount (A®n 2000)
Prima mea vizitÄ? la St. Michael’s Mount a fost la o vreme cA?nd castelul A®n sine nu era deschis pentru vizitare, un sfA?rLzit de sÄ?ptÄ?mA?nÄ? de extrasezon frumos, dealtfel. Dar nu aveam nici cea mai vagÄ? idee despre acest lucru cA?nd m-am decis, ba nici chiar cA?nd am plecat spre noua mea destinaLLie.
AŽn timp ce aLzteptam trenul deja A®ntA?rziat cÄ?tre Penzance, gara St. David’s A®ncepe sa-Lzi prezinta atracLLiile – mai A®ntA?i, un tren cu aburi ajunge la peronul numÄ?rul 6. DupÄ? ce l-am admirat din plin, am A®ncercat sÄ? aflu A®ncotro merge, lucru care s-a dovedit imposibil: personalul gÄ?rii (A®n special casieria), a spus cÄ? este un charter care face A®n anumite perioade ruta asta, dar nu ar Lzti de unde vine Lzi unde merge. Ei cel puLLin nu vA?nd bilete la trenul Ä?sta, dar cei care A®mi pot rÄ?spunde sunt chiar personalul trenului respectiv. AŽnsÄ? noroc bun! LA?ngÄ? tren, nivelul zgomotului fÄ?cut de locomotivÄ? era aLza de mare, cÄ? interzicea orice A®ncercare de a comunica cu oricine altcineva pe acel peron. Iar mi-am amintit de â€sTrei A®ntr-o barcÄ?â€t, unde, la un moment dat s-au decis sÄ? ia trenul cÄ?tre Oxfors, dar nimeni nu le putea spune la ce peron este sau A®n ce direcLLie merge trenul de la peronul la care erau anunLLaLLi.
Cu 40 de minute mai tA?rziu decA?t prevÄ?zut ajunge Lzi trenul meu. Conductorul s-a scuzat Lzi a sperat cÄ? A®n ciuda A®ntA?rzierii ajungem totuLzi la timp.
Imediat dupÄ? plecarea din Dawlish, calea feratÄ? merge exact pe malul mÄ?rii, de care, la plin flux o desparte un singur parapet. Marea mi s-a pÄ?rut A®n momentul acela a fi la reflux – un LLÄ?rm larg, umed Lzi mA?los se A®ntindea A®n partea stA?ngÄ?. DeodatÄ? m-am cutremurat... Ceva A®n tot acel scenariu mi-a amintit cÄ?, la doar cA?teva mile cÄ?tre vest se A®ntinde Dartmoor... Da, chiar locul care, fÄ?rÄ? A®ndoialÄ? a favorizat apariLLia straniei legende a familiei Baskerville, preluatÄ? de romancierul scoLLian Sir Arthur Conan Doyle A®n romanul sÄ?u CA?inele din Baskerville.
PA?nÄ? la Saltash am avut cale feratÄ? dublÄ?. Imediat dupÄ? aceastÄ? garÄ?, avem linie simplÄ?, iar trenul merge foarte A®ncet. InformaLLiile primite – vom trece A®n curA?nd Royal Albert Bridge, un pod suspendat peste rA?ul Tamar, construit de matematicianul englez Brunel, cÄ?tre finele secolului trecut. Este o capodoperÄ? a perioadei respective – are o lungime de aproape 1000 picioare Lzi este situat la 100 picioare deasupra nivelului apei la flux. Lži A®ntr-adevÄ?r, dacÄ? trenul ar fi mers mai repede, o apÄ? rece Lzi parLLial sÄ?ratÄ? ne-ar fi aLzteptat cu braLLele deschise la aproximativ 30 de metrii mai jos.
De partea cealaltÄ? a RA?ului Tamar, peisajul se schimbÄ?. PÄ?duri mici, ce pÄ?reau Lzi mai mici A®n viteza trenului, alternau cu pÄ?rLLile mai clasicizante ale Angliei: parcele de teren bine-delimitate, unele folosite pe post de pÄ?Lzuni, altele A®n alte scopuri, A®nsÄ? peste tot se poate vedea o casÄ? A®n imediata vecinÄ?tate.
La ceva timp de la plecarea din Exeter, trenul ajunge A®n final A®n gara terminus din Penzance, cu 10 minute A®nainte de program. Am luat primul autobuz cÄ?tre Marazion, cel mai apropiat punct de St. Michael’s Mount. Speram sÄ? ajung la reflux – St. Michael’s Mount este peninsulÄ? la reflux (la care se poate ajunge chiar Lzi pe jos) Lzi insulÄ? la flux. AŽncearcÄ? numai sÄ? prinzi un fenomen natural! Ori sunt condiLLii nefovorabile, Lzi nu se A®ntA?mplÄ?, sau timpul nu A®LLi permite sÄ? aLztepLLi sÄ? se A®ntA?mple.
De aceastÄ? datÄ? am ajuns la flux, deci a trece cu barca a fost singura soluLLie, fÄ?cA?nd excepLLie de A®not. Ajuns pe insulÄ?, am primit nepreLLuita informaLLie cÄ? nu se poate vizita castelul, ci doar gradinile. Asta am Lzi fÄ?cut.
Am reuLzit sÄ? obLLin din internet niLzte informaLLii despre St. Michael’s Mount cu o searÄ? mai A®nainte. ExistenLLa sa a fost cocumentatÄ? A®n secolul al 12-lea ca o mA?nÄ?stire benedicitnÄ?, care era A®nfrÄ?LLitÄ? cu Mont St. Michel A®n FranLLa, Normandie. AŽn secolul al 17-lea a devenit reLzedinLLa familiei St. Aubyn. Acuma, este proprietate National Trust, dar cA?teva camere sunt A®ncÄ? folosit de familie.
La ora 6 ar trebui sÄ? fie plin reflux, aLza cÄ? am aLzteptat. ...Lži A®ntr-adevÄ?r, la 6, o mare parte din potecÄ? era eliberatÄ?, dar nu se putea folosi A®n totalitate. ...ALztept mai departe. AŽncÄ? o jumÄ?tate de orÄ? Lzi chiar trebuia sÄ? plec. Altfel, aLz fi pierdut Lzi ultimul tren cÄ?tre Exeter. ...Lži am aLzteptat A®n continuare, Lzi era din ce A®n ce mai puLLinÄ? apÄ? A®n acest locuri, dar poteca era tot de nefolosit... 6.30: Nu puteai sÄ? treci fÄ?rÄ? sÄ? te uzi complet la picioare, astfel A®ncA?t singura soluLLie era sÄ? mÄ? A®ntorc tot cu barca!!!
La numai scurt timp dupÄ? plecarea din Penzance, s-a A®ntunecat, Lzi, fiind singur Lzi neavA?nd altceva de fÄ?cut, am citit mai departe â€sCezar Lzi Cleopatraâ€t de Shaw, carte care o A®mprumutasem de la bibliotecÄ? doar cu cÄ?teva zile mai A®nainte.