|
Peretii sun intariti de zece contraforturi.Interesant este
faptul ca peretele sudic al naosului nu are decat un singur contrafort, dar trei ferestre,
pe cand cel nordic are trei contraforturi si o singura fereastra. Contraforturile,
inclusiv cele de la pridvor, sunt similare, ceea ce lasa sa se pesupuna ca mesterii lui
Alexandru Lapusneanul au cautat sa-i imite pe cei vechi. Chenarele ferestrelor se deosebesc unul de altul, fiind in arc frant, dreptunghiulare sau cu baghete incrucisate. In tabloul votiv, biserica apare si cu un rand de ocnite semicirculare sub cornisa,care insa astazi, nu se mai vad fiind probabil acoperite cu ocazia unor reparatii. Biserica nu are turla, iar acoperisul, cu invelitoare de sindrila, este inalt, cu pante repezi si o streasina larga. Evident ca acoperisul a trebuit sa fie modificat in vremea lui Alexandru Lapusneanul pentru a putea cuprinde si pridvorul. Streasina acoperisului coboara mult peste pereti, aparandu-i bine de ploi si zapezi. Nu se stie ce fel de clopotnita a avut initial biserica. Astazi are una de piatra construita de episcopul Dositei Herescu, in care se afla un clopot cu urmatoarea inscriptie, in limba slavona: "Ioan Stefan voievodu tarii Moldovei". Acest clopot a putut fi daruit chiar de Stefan I (1394-1399), care este inmormantat in biserica. In interior, biserica Sfantul Nicolae din Radauti se prezinta ca un edificiu romanic, cu o nava centrala si doua laterale, adaptat cultului ortodox, care a impus cele trei incaperi obisnuite:pronaosul, naosul si altarul. Navele sunt despartite prin sase stalpi masivi in dreptul carora bolta navei centrale este intarita cu arcuri dublouri. In pronaos nava centrala, ca si cele laterale, au aceeasi inaltime, iar in naos navele laterale sunt mult mai joase, mai inguste si acoperite cu bolti semicilindrice, usor frante, perpendiculare pe bolta navei centrale. Deasupra lor au fost zidite doua incaperi mici, boltite in semicilindru la care se ajunge pe o scara spiralica. Pronaosul este despartit de naos printr-un perete strapuns la mijloc de o usa. Absida altarului, legata de naos printr-un spatiu dreptunghiular de inaltimea navei centrale, se aseamana cu corul basilicilor romanice. Pe peretele nord-estic a altarului, langa nisa care serveste ca proscomidiar, s-a incastrat de catre Bogdan al III-lea, fiul Sfantului Stefan cel Mare o lespede de piatra cu o inscriptie in limba slavona, in care se relateaza urmatoarele: "Iata eu robul lui Dumnezeu, Io Bogdan Voievod, Domnul Tarii Moldovei, a placut domniei mele din inima cinstita si curata si cu toata voia noastra si ne-am sfatuit cu rugatorul nostru chir Pahomie,Episcopul de Radauti si am randuit, pentru sanatatea noastra si pentru mantuirea sufletului domniei mele si am dat Mitropoliei noastre din Radauti, unde este hramul Sfantului arhierarh si facator de minuni Nicolae, 800 de zloti, iar Episcopul Pahomie sau pe oricine-l va alege Dumnezeu episcop in Mitropolia noastra,si acesti episcopi, dupa moartea lui toti sa slujeasca pe timpul intregii noastre vieti, cat Dumnzeu ne va da sa fim in viata in fiecare an in Duminica purtatorilor de mir, seara un paraclis, iar dimineata o dumnezeiasca liturghie, cu toti preotii. Iar dupa viata noastra au sa ne faca, in fiecare an, seara, un parastas si dimineata liturghie, pentru mantuirea noastra. Si daca cineva ar indrazni si n-ar implini dania noastra, acela sa aiba a da raspuns la infricosatorul judet (al lui Hristos). In anul 7025 luna decembrie 8" (1517) Vechea pictura a bisericii, daca a fost pictata in vremea lui Bogdan I, nu se mai pastreaza. Biserica a fost repictata, cel putin in parte, de catre Alexandru cel Bun cum se mentioneaza intr-un document din jurul anului 1415, pictura completata sau refacuta in timpul domniei Sfantului Stefan cel Mare. O interventie s-a produs sigur si in vremea lui Alexandru Lapusneanul. Datorita unor lucrari de restaurare din sec al XVIII lea si al sec XIX lea , fresca, inclusiv tabloul ctitorilor, a fost degradata. Totusi din pictura acestui valoros monument istoric au o deosebita importanta urmatoarele patru mari compozitii din altar: Cina ce de taina, Impartasirea Sfintilor Apostoli cu vin, Impartasire Sfintilor Apostoli cu piine si Spalarea picioarelor. De asemenea, merita toata atentia reprezentarea lui Hristos euharistic in ambrazura ferestrei altarului. Aceste scene seamana, ca iconografie, cu cele din biserica de la Voronet, ceea ce ne face sa admitem ca au fos executate in timpul domniei Sfantului Stefan cel Mare. |
|