Cǎderea capului

 

 

capul sau pajura. zarurile au fost aruncate

fǎrǎ milǎ sau pǎrtinire.

acul cu perlǎ ascuns �n cocul bogat

tenace se �nfige �n bulb

şi-at�tea poliţe semnate �n alb

vor fi astǎzi numǎrate, plǎtite...

 

ci eu, sub cornul abundenţei care se revarsǎ,

voi scrie un compendiu despre sǎrǎcie

despre prohibiţii şi despre abjurǎri

despre magnificenţa unei crime perfecte

 

( oroarea �ţi va �nvineţi gura, doctissime lector,

dar citind acest manuscris

vei deveni complicele meu )

 

cǎci a venit scadenţa galbenǎ, ora de fiere

- vremea �ndoliatei asceze şi a

scr�şnirii dinţilor -

c�nd cleştii lor �mi vor descoji trupul

p�nǎ la miezul roşu

 

strǎlucitor

 

asemenea soarelui �ndepǎrtat şi aprins

�n patru margini deodatǎ

soare fals anunţ�nd cataclismul

soare inflamat strǎpuns cu stiletul

soare pe catafalc - rezecţie a unui

organ vital - ombilic s�nger�nd...

da, a venit toamna �n dominou-i funebru,

deci rupe veşm�ntul, gulerul �nalt, dantelat

�ncearcǎ-ţi securea pe grumazul meu

 

şi capul va cǎdea ca fructul copt

�ngreunat de-o bl�ndǎ amnezie

ca şi cum

ai sta intins cu carotida ruptǎ

�ntr-o baie cu aburi de sulf

intoxicat

de un otrǎvitor crepuscul

care paralizeazǎ inima, limba,

ganglionii limfatici,

ca şi cum un opaiţ ţi-ar lumina faţa

şi El s-ar opri.

te-ar lua �n braţe şi te-ar recunoaşte.

 

 


 

Cǎrţi publicate

<<<   >>>
Hosted by www.Geocities.ws

1