Ars amandi

...desigur, îmi va acorda favoarea unui supeu princiar

în doi. în palatul alb al aşternuturilor

îl voi primi cu o rece grandilocvenţǎ

expertǎ în ars amandi.

deja orizontul se întunecǎ de semnele

celei de-a doua veniri. douǎ pǎtrimi din bolta cereascǎ

sunt pline de calcule scrise mǎrunt.derutat trepideazǎ

acul busolei

sub forţa gravificǎ a unei strǎine puteri

dinspre Galaad vântul începe sǎ sufle

împrǎştiind cǎrţile de joc desfǎşurate în pasienţe

a lor ocultǎ ştiinţǎ face de râs

înţelepciunea fanatǎ a bibliotecii din Alexandria

deja magiciene placide somnolând pe plita încinsǎ

a cuhniei în care m-am zǎvorât din prudenţǎ

fiare gisante, uriaşe pisici egiptene

torc firul moirelor, iar fusul arare sclipind

descrie orbita planetelor în inversa rotire a lor

anunţând o periculoasǎ conjuncţie

profeţia e clarǎ, chiar încriptatǎ-n vetuste centurii,

deci plinǎ de râvnǎ încep sacerdoţiul diurn, combinând

exerciţiul ascetic cu maleficii lunare

efectuate sub ochiul holbat al lui Hermes, patronul,

ce-mi urmǎreşte miscǎrile suple prin dioptria ferestrei;

prin fanta îngustǎ luciri fluorescente-aruncând

de care mǎ apǎr

cu fandǎri iscusite deprinse-n palestra...

aşadar, în bucǎtǎrie fierb laptele, rituale formule

şoptind

din vase de cupru vaporii mefitici se-nalţǎ

încolǎciţi ca pitonii pe stâlpi, pe coloanele care

susţin cupola ovalǎ ( sǎ nu-mi cadǎ pe cap

în timp ce descânt rumenite fripturi, parfumate iahnii

ce isterizeazǎ pisicile cu dulcori olfactive )

( stamine de piatrǎ-s pilaştrii. ale unei flori monstruoase

polenizând candelabrul-pistil luminos. şi parcǎ mǎ aflu

în salonul pompeian, în roş pompeian zugrǎvit.

pe mozaicuri umbrele noastre în pas de deux

desfoliazǎ reflexe cinetice: secvenţa visatǎ

reluatǎ mereu din punctul în care începe.

privind fix, concentratǎ, stau la un capǎt al mesei

la celǎlalt, numai ceaţǎ, uneori o luminǎ

coagulându-se lent )...

...profeţiile mele în vervǎ se-ntrec cu eleusine

bolboroselile focului harnic. întreţinut de demonii casei.

iatǎ, se coc cozonacii sub vlaga-i virilǎ, aluatul

se-nfoaie în armonie cu fazele lunei

ca veşmintele scumpe ( atlasuri, catifele, mǎtǎsuri

foşnind - ca atunci când cu tine dansam

în salonul roşu, imperial )...o imaculatǎ concepţie

a unui înger de cocǎ, buclatul copil ce se naşte

aureolat de mâinile mele cucernice

de amazoanǎ îmblânzitǎ în fastul domestic al serii de iarnǎ

disimulând gratii feline sub severul veşmânt monahal

al rochiei de casǎ, prefǎcǎtorii sublimate abil

în luminoase flajeolete

exercitându-mi cardinala virtute a rǎbdǎrii prǎjite

şi suverana atracţie

pe instrumentele de percuţie ale oalelor şi tingirilor

cu virtuozitate lovite, interpretând humoresca

în arteziene acorduri

în faţa ta, impasibil mecena, luceşte stins bronzul

pulpelor ude

când cu imponderabile piruete aşez înainte-ţi tipsiile

încǎrcate cu zǎpadǎ în care

linguriţe de-argint se înnegresc

în ritm nupţial clǎtinându-mi ale şoldurilor toarte bogate

dupǎ cum plictisitǎ

aristocratica mânǎ a ta un ciorchine de strugure-nvârte...

în salonul roşu, imperial

mişcarea ascendentǎ a modulaţiilor ca fumul

primitelor jertfe

urcând în inele din talere spre delicatele-ţi nǎri

te anunţǎ cǎ masa e gata; lângǎ ofranda de fructe

ce lumineazǎ în coş, cald abureşte poemul

şi lasciv la picioarele tale se-ntinde şi toarce

in ars amandi expertǎ,

Bastet, zeiţa...

   

[ Home ] [ Biografie ] [ Album foto ] [ Referinţe critice ] [ Cǎrţi publicate ]