|
|
Localizare:
comuna Vedea, judetul Teleorman.
Pe
dealul panait a fost descoperita o fortareata dacica a carui sistem defensiv se
compune dintr-un val de pamant si un sant.
| [Sus] [Inapoi] |
Localizare:
judetul Arges.
Pe
inaltimea “Cetatuia” s-a descoperit o fortificatia dacica cu ziduri de piatra
legata cu pamant, iar interior, un turn de forma rectangulara. Fortificatia
dateaza din sec. 2 i.e.n. si 1 i.e.n. reprezentand, dupa toate probabilitatile,
punctul fortificat al bogtei aszari dacice de aici, eventual un loc de refugiu
in caz de primejdie. Dat fiind faptul ca sapaturile in cetatea dacica de la
Cetateni sunt la inceputul lor si rezultatele obtinute inca inedite, nu se
poate preciza mai indeaproape caracterul ei. Pana nu de mult se credea ca la
Cetateni n-a existat o cetatea dacica, ci numai o asezare risipita, a carei aparare
era suficient asigurata prin stramtoarea defiluelui in care era amplasata.
Statiunea getica de la Cetateni a fost semnalata inca din anul 1850 si
cercetata pe calea sapaturilor sistematice in mai multe randuri. Toate aceste
au dus la dezvelirea unui variat si abundent material ce provine din :
ateliere, locuinte, cladiri cu rosturi legate de cultul religios sau morminte.
Descoperirea demonstreaza din plin ca aici s-a desfasurat o vie activitate
economica, in special comerciala, incepand inca pe parcursul secolului al 2-lea
i.e.n., dar, mai cu seama, in epoca lui Burebista. Numeroasele produse straine,
printre care se inscriu pe prim loc amforele grecesti, pledeaza pentru
existenta la Cetateni aunui punct de transbordare a marfurilor destinate spatiului
dacic din interiorul arcului carpatic. Alaturi de amorfele grecesti s-au
descoperit si altele de fractura locala (nu putine la numar) produse de geti,
poate chiar la Cetateni.
| [Sus] [Inapoi] |
Localizare:
Ocnele Mari, judetul Valcea.
In
apropierea Ocnelor Mari s-a descoperit un complex defensiv alcatuit din trei
cetati dacice amplasate pe varfurile unor promontorii. Ele erau inconjurate,
acolo unde au existat prapastii, de valuri de pamant si de santuri. Cele trei
fortificatii par sa reprezinte numai puncte fortificate ale unor asezari bogate
si intens locuite situate in jurul fortificatiilor. Sapaturile au scos la
iveala locuinte cu un abundent inventar alcatuit din ceramica si unelte de
fier, precum si ateliere de metalurgie (de prelucrat bronz si poate argint). Pe
baza descoperiilor facute pana acum, bogata asezare dacica de aici se dateaza
in sec 1 i.e.n. – 1 e.n. Cercetarile si sapaturile ce se practica an de an la
Ocnita sunt inca departe de afi terminate. Cu toate acestea, fara a putea fi
facute destule precizari se poate sustine existenta aici, pe vremea lui
Burebista, a unei prospere asezari ce a depasit faza sateasca integrandu-se in
randul acelor centre dacice cu rostori economice, eventual plitice si
administrative de caracter proto-urban. Pare foarte plauzibila ipoteza in
conformitate cu care sezrea daco- getica de la Ocnita este de pus in legatura
cu exploatarea sarii.
| [Sus] [Inapoi] |
Localizare:
comuna Balaciu, judetul Ialomita.
Pe un
promontoriu, ce iese din terasa superioara a Ialomitei, cu laturi foarte abrupte,
asigurandu-I in acest fel o puternica fortificatie naturala, a existat o bogata
asezare daco-getica, cu un strat de cultura de 3 m grosime. Pe langa
fortificatia naturala, calea de acces spre asezare (acolo unde promontoriul se
leaga de restul terasei) a fost barata de un val construit din pamant si de un
sant. Inceputul locuirii de aici, pe baza a numeroase descoperiri si, mai ales,
pe temeiul amforelor de import grecesti, se situeaza la sfarsitul sec. 4 i.e.n.
ori la inceputul veacului urmator si va dura pana in sec 1 i.e.n. Primele
sapaturi in asezarea getica de la Crasani s-au efectuat inca in anul 1870 si
1876, iar cele de amploare in 1923. Multimea
si caracterul descoperirilor, printre care un important rol il detin
marfurile de import, fac dovada existentei aici a unei asezari ce a depasit
stadiul primitiv satesc. Este vorba de un important centru economic ce va fi
indeplinit si alte functiuni.
| [Sus] [Inapoi] |
Loclizare:
judetul Gorj.
Pe
muntele “Padesul” s-a descoperit si a inceput sa fie dezvelit, pe calea
sapaturilor sistematice, un sistem de fortificatii daco-getice, printre altele
cu ziduri depiatra ecarisata (opus quadratum). Locuinte au fost gasite
si in afara fortificatiilor. Pe baza descoperirilor de pana acum, ramase,
deocamdata, inedite, complexul de aici pare sa se dateze pe parcursul secolului
1 i.e.n., fara a mai dura pana la sfarsitul veacului urmator.
| [Sus] [Inapoi] |
Localizare:
comuna Mihailesti, judetul Ilfov.
|
Cea
mai mare, mai bogata si reprezentativa asezare daco-getica cunoscuta pana acum
din Muntenia a fost descoperita aici, la numai 25 de km de Bucuresti. Ea este
situata pe un promontoriu de forma triunghiulara numit “Nucet” situat pe malul
drept al Argesului si ridicat cu 18 –20 m fata de lunca din jur, avand astfel o
buna pozitie startegica. Laturile mai accesibile ale inaltimii au fost intarite
cu trei santuri paralele si un val de pamant foarte inalt, prevzut pe creasta
cu o palisada realizata din lemn. Promontoriul
“Nucet”, al carui platou masoara 160 m lungime si 120 m latime, reprezinta doar
acropola, partea intarita a asezarii de aici. Fortificatiile sunt amplasate la
baza triunghiului, constituind ceea ce se numeste un pinen barat. Cercetarea
asezarii de le Popesti a inceput inca in anul 1869 cand a fost inregistrata de
catre Cezar Boliac, cu ocazia descoperirii, pe acest loc, a unui tezaur compus
din monede thasiene de argint. Dupa aceasta data au urmat sondaje si sapaturi
in 1901, 1905, 1936, 1943 – 1948, ca apoi ele sa fie de mai mare amploare,
incepand cu anul 1954. Stratul de cultura depaseste 2 m grosime, atestand o
locuire intensa si de durata. |
Pe
baza abundentului material gasit s-a putut stabili ca asezarea de la Popesti a
fost locuita incepand cu epoca bonzului, apoi in prima varsta a fierului
(Hallstatt), cand se dureaza, foarte probabil, fortificatia. Locuirea getica a
promontoriului incepe pe parcursul secolului al 2-lea i.e.n., sau, eventual,
chiar de la sfarsitul veacului anterior si va cunoaste o deosebita inflorire,
va culmina, in perioada ce coincide in timp cu domnia lui Burebista. Stratul
daci prezinta, in diferitele sectoare cercetate, din perimetrul acropolei: 4 –
6 nivele, ceea ce inseamna o intensa locuire. Acum este refolosit vechiul val
de aparare construit in perioada hallstattiana, durat din pamant, cu un nucleu
ars pana la vitrifiere, in tehnica bine cunoscuta si larg raspandita, in cea
mai mare parte a Europei, din prima varsta a fierului. Cele mai multe dintre
locuintele descoperite sunt de suprafata, construite din lemn ori din
impletitura de nuiele cu lut. Exista si cas acoperite cu tigle, facute dupa
modelul elenistic. Dintre constructiile dezvelite pana acum, cea mai
remarcabila este, incontestabil, o curte nobiliara ce se dateaza la sfarsitul
secolului al 2-lea i.e.n. ori la inceputul celui urmator. Ea se compune din mai
multe camere, coridoare, depozite, dupa un plan de inspiratie elenistica.
Dintre
edificiile descoperite nu lipsesc nici cele legate de cultul religios. In afara
acropolei au fost gasite morminte de incineratie deasupra carora s-au ridicat
tumuli de pamant.
Materialele
scoase la lumina cu ocazia diverselor sapaturi si, mai cu seama, cele din
ultima perioada sunt de o varietate si de o bogatie neegalata pana acum, stand
marturie nu numai pentru caracterul asezarii de la Popesti, ci si cu privire la
inaltul nivel atins de civilizatia daco-getica de pe vremea lui Burebista.
Relicva cea mai abundenta, ca de altfel in price asezare antica, este ceramica,
reprezentata prin cele doua categorii de baza: lucrata cu mana ori cu ajutorul
rotii olarului, dupa un criteriu de clasificare, ori ceramica de lux si de uz
comun, dupa un alt criteriu. Deosebit de bogat si de variat este repertoriul
formelor si al ornamenticii ambelor categorii. Produselor ceramicii autohtone
vin sa li se adauge cele straine. Amorfele grecesti din Rhodos si Cos
constituie, la Popesti, marfa comuna fiind descoperite in cantitati
considerabile. Mai este prezenta apoi ceramica pictata elenistica, ori cea
celtica, la care se adauga cupele de lux, cu motive in relief,produse ale
Megariei ori Delosului. Atat amorfele rhodiene cat si vasele cu motivistica in
relief sunt iitate de catre mesterii geti de la Popesti.
In
atelierele asezarii sunt lucrate si numeroase arme ori unelte de fier
descoperite aici, marturie in acest sens tand atelierele de topitorie ori
tiparele de piatra si lut. Printre unelte figureaza cele utilizate in
agricultura ce se alatura acelora cu care se practicau diverse mestesuguri.
Demne de amintit sunt si rasnitele gasite in numar mare, atat de tipul
primitiv, cat si cele rotative, evident, superioare.
A fost
deasemenea descoperit si un numar remarcabil de podoabe din aur, argint ori
bronz, produse si ele in ateliere localel. Numeroasele fibule existente
reproduc tipuri bine cunosute in Latene-ul tarziu european, cele mai multe
reprezentand prototipuri celtice. Demne de amintit sunt si produsele din
sticla, podoabe ori vase de lux.
Intr-o
alta grupa de descoperiri, si ea bine reprezentata, se include monedele. La
Popesti sunt prezente tetradrahme din argint din Thasos, drahmele din
Dyrrhacium alaturi de denarii republicani romani. Cele mai bine reprezenate
sunt, insa, imitatiile locale dupa vechi monede ale regilor Filip II, Alexandru
ori Lisimach. Monedele de bronz ale diferitelor orase-state grecesti sunt si
ele prezente prin monede emise la Maroneia (pe coasta egeeana a Traciei),
Amisos (din regatul li Mithridates), Mesembria ori Callatis.
Toate
cele prezentate mai sus constituie dovezi, ce nu mai au nevoie de comentarii,
ca la Popesti a existat un important centru economic, comercial, religios si
politic. El este reprezentativ, si s-ar putea spune tipic, atat pentru epoca
lui Burebista, pe de o parte, cat si pentru asezarile oppidane daco-getice de
tip proto-urban, pe de alta parte.
Asezarea
intarita de la Popesti va inceta in secolul 1 e.n., pe vremea imparatului
Augustus odata cu multe alte importante statiuni din valea Dunarii, ca urmare a
razboiului purtat cu generalul roman Aelius Catus.
| [Sus] [Inapoi] |
Localizare:
judetul Prahova.
La 15
km de Ploiesti, ca de obice, pe un promontoriu ce domina regiunea
inconjuratoare, ridicandu-se deasupra acesteia cu peste 20 de m, s-a descoperit
o asezare daco-getica foruificata, in primul rand, ntural prin pantele sale
abrupte. Platoul asezarii a fost separat de restul promontoriului printr-un val
de pamant si un sant, integrandu-se astfel in categoria asa-numitelor cetati de
tip pinten barat. Pe baza sapturilor efectuate si a descoperirilor s-a putut
stabili ca asezarea fortificata de la Tinosu dateaza din sec. 1 i.e.n. – 1 e.n.
| [Sus] [Inapoi] |
Localizare:
judetul Teleorman.
Asezarea
fortificata dacica de aici a fost semnalata si cercetata incepand din 1845 –
1846. Ea se gaseste situata pe un rpomontoriu, din extremitatea terasei
superioare a Dunarii, avand forma unui trapez. Asezarea a fost aparata de un
sant, ce masoara 30 m largime la gura. Depunerile arheologice ajung la 4 m inaltime.
Cele mai vechi urme, descoperite in cadrul asezarii fortificate de la Zimnicea
dateaza de la inceputul secolului al 4 ien, eventual chiar la sfarsitul
secolului al 5-lea ien, pentru ca apoi, in sec 3 –2 ien sa cunoasca o deosebita
prosperitate. Sfarsitul asezarii de aici n-a fost precizat cu destula
certitudina. S-a presupus ca ea isi incheie existenta cu ceva inainte de epoca
lui Burebista. Nu este insa exclus ca ea sa fi durat si in aceasta vreme.
Incadrarea ei printre cetatile burebistane a facem doar ipotetic desi inclinam
sa credem ca ea nu mai era locuita la urcarea pe tron a lui Burebista.
| [Sus] [Inapoi] |