|
|
Localizare:
comuna Bahnea, judetul Mures.
Pe un
promontoriu dominant a fost descoperita si, in parte cercetata pe calea
sapaturilor sistematice, o asezare dacica intarita. Forticatia consta dintr-un
val de pamant si un sant ce separa o partiune din platou
Localizare:
judetul Covasna.
Pe un
promontoriu situat la 930 m altitudine se gaseste o cetate dacica ce cuprinde
platoul superior si trei terase. Fortificatia consta din doua ziduri
concentrice si un val de pamant, la care se adauga si o palisada. Zidul este
construit din lespezi de piatra taiata aproximativ uniform si unite cu lut. Grosimea
zidului ajunge la 2 m. Pe baza materialelor descoperite cu ocazia sapaturilor
si, in special, o monedelor s-a putut stabili durata cetatii. Ea incepe in
secolul 1 i.e.n. durand pana la razboaiele lui Traian. Abundenta de materiale
gasite la Covasna pledeaza in favoarea unui centru important de tip
proto-urban.
Localizare:
Miercurea Ciuc, judetul Harghita.
Aici
au fost identificate si, in parte, cercetate trei fortificatii dacice: Jigodin
I situata pe un mic platou (“Terenul Morii”) aparata fiind, pe partea de sud,
de un val facut din piatra locala zdrobita si pamant; Jigodin II amplasata si ea
pe un platou situat la 900 m altitudine. Zidurile fortificatiei feudale de aici
s-au ridicat peste un val dacic facut din piatra si pamant; Jigodin II (cea de
atreia fortificatie) este amplasat pe “Varful Cetatii” si este similara cu
Jigodin I.
Pe
baza materialelor descoperite in toate cele trei fortificatii s-a ajuns la
concluzia ca ele rerezinta locuri de refugiu de primejdie si se dateaza in sec.
1 i.e.n. – 1 e.n.
Localizare:
judetul Harghita.
Pe un
promontoriu izolat situat la 5 km vest de oras, numit “Cetatea Bud”, a existat o
fortificatie. Ea a fost folosita in mai multe perioade, incepand de la
sfarsitul neolitucului, apoi in epoca bronzului, in Hallstatt si de catre
daco-geti in sec 1 i.e.n. – 1 e.n. Promontoriul are trei laturi fortificate
natural, iar pe cea de a patra, cea de nord, mai usor accesibila, au fost
construite trei valuri de pamant si doua santuri de aparare. Platoul superior
al promontoriul este oval, masurand 280 m lungime si 180 m latime. Din epoca
dacica au fost descoperite aici cateva locuinte fara sa se poata peciza insa
daca elementele de fortificatie au fost si ele ridicate acum sau daca n-au fost
durate anterior si numai refolosite incepand cu vremea lui Burebista. Dat fiind
faptul ca in cetatea de la Odorheiu Secuiesc s-au facut, pana acum, doar songagii
de proportii reduse, nu se poate sa9i precizam caracterul. Existenta unor
locuinte de suprafata, de forma rectangulara, ar pleda pentru o locuire
statornica si ,implicit, impotriva unei cetati de refugiu.
Localizare:
comuna Mugeni, judetul Harghita.
Aici,
dealul “Les” este si el un promontoriu izolat, cu evidente avantaje strtegice.
Pe varful acestuia, prevazut cu un platou ce masoara 250X150 m, s-a descoperit
si, in parte, cercetat, o asezare daco-getica ce se dateaza in sec. 1 i.e.n. –
1 e.n.
Panta
de est a dealului este mai domoala si, in consecinta, mai usor accesibila, fapt
ce a determinat intarirea ei prin sapte valuri de pamant cu patru santuri,
aproape paralele, grupate in trei linii defensive. Numarul valurilor si a
santurilor, pa latura de sud se reduc la doua, iar pe cea de vest la un singur
val urias de pamant. Pe coama valurilor exterioare s-au putut constata palisade
ce erau durate din trunchiuri groase de copaci. Cercetarile, de amploare
redusa, practicate pana acum, in asezarea fortificata de la Porumbenii Mari nu
sunt inmasura sa ne precizeze cu destula claritate caracterul ei. Poate fi
vorba de o cetate folosita doar in caz de primejdie, tot asa de bine ca si o
asezare fortificata locuita permanent. Oricare dinre cele doua posibilitati se
va adevei, ramane un fapt si anume ca, cetatea a apartinut unui trib dacic ce
locuia in apropiere. Nu este exclus, ca in atatea alte cazuri, ca
fortificatiile de la Porumbenii Mari sa fi fost durate intr-o perioada
anteioara si sa fi fost doar refolosite de catre daci, incepand cu secolul 1
i.e.n.
Locailzare:
comuna Siculeni, judetul Harghita.
O
cetate dacica cu ziduri groase de 2,5 – 3 m, facute din bolovani legati cu
pamant, a fost descoperita pe un platou inalt, cu pante foarte piezise.
Zidurile bareaza accesul de pa laturile de nord, est si sud, lipsind in partea
vestica, unde pantele erau asa de abrupte incat nu impuneau o intarire
artificiala, cea naturala fiind indestulatoare. Slabele urme de locuire
constatate in interiorul cetatii pledeaza pentru folosirea ei doar in caz de
pericol, deci o cetate de refugiu.
Localizare:
comuna Sieu-Magherus, judetul Bistrita-Nasaud.
Pe
varful numit “Cetate”, ce ocupa o pozitie dominanta, strajuind valea Bistritei
si pe cea a Sieului, a fost descoperita si, partial, dezvelita o cetate dacica
ce refoloseste o fortificatie hallstattiana. Zidul dacic este facut din piatra
locala cioplita in lespezi de dimensiuni mijlocii, unite intre ele prin lut si
grinzi de lemn asezate atat vertical cat si lateral pe fetele zidului si
transversal, in interiorul lui. S-a putut stabili si modalitatea de realizare.
Astfel, se construia mai intai un schelet de barne care apoi era umplut cu
zidarie si pamant. Materialele descoperite cu ocazia sapaturilor nu sunt prea
abundente, ceea ce ar pleda in favoarea unei locuiri temporare a cetatii, in
caz de pericol. Nu este insa exclus sa fie vorba, si in cazul de fata, doar de
partea fortificata a unei asezari dacice ce se va fi desfasurat la poalele
promontoriului.
Pe
baza materialelor descoperite s-a putut stabili ca cetatea de la Saratel
dateaza din sec. 1 i.e.n. – 1 e.n.
Localizare:
judetul Mures.
Aici,
pe platoul “Dealul Turcului”, un promontoriu ce domina valea Tarnavei Mari,
avand o buna pozitie strategica a fost descoperita una dintre cele mai bogate
si reprezentative cetati daco-getice intracarpatice. Sapturile sistematice pe
Dealul Turcului (“Wietenberg”) practicate in 1902 –1904, 1938 si reluate in
ultimii ani, au dovedit ca pe intinsul platou al dealului de forma
triunghiulara a existat o abundenta locuire in doua perioade. Prima dintre ele
apartine epocii bronzului, dand chiar numele unei culturi (Sighisoara –
Wietenberg), iar cea de a doua, epocii Latene daco-getice.
Carcaterul
exact al statiunii dacice de pe Dealul Turcului nuneste pe deplin lamurit.
Pantele abrupte ale promontoriului ofereau o buna aparare naturala. Acesteia
i-au fost adaugate si intarituri artificiale. Astfel, in sapaturile lui G.
Seraphin din 1902-1904 s-a descoperit un zid sec construit din piatra de rau
legata cu pamant, avand, in medie o inaltime actuala abia de 0,50 m si 1,50 m
latime. El a fost urmarit pe distanta de 27 m. dupa cat se pare, zidul n-a
apartinut ubei cladiri ci facea parte, mai curand, dintr-o incinta, in cea mai
mare parte, distrusa.
Intamplator
si, mai cu seama, ca rezultat al diverselor sapaturi sistematice, pe Dealul
Turcului a fost descoperita o mare cantitate de materiale dacice ce se
pastreaza in muzeul din localitate sau au ajuns in colectiile altor muzee din
tara ori din strainatate. Ceramica este deosebit de abundenta, fiind prezenta
toate formele specifice ale ceramicii daco-getice dib faza clasica,
corespunzand sec. 1 i.e.n. – 1 e.n., lucrata cu mana sau la roata. Merita a fi
mentionata in special ceramica de lux cu motive in relief imitata de mesterii
locali dupa cupele deliene si ceramica pictata aparuta si ea sub impulsuri
elenistice. Abundente si variate sunt apoi ustensilele din fier, reprezentate,
mai cu seama, de unelte mestesugaresti la care se adauga cele agricole.
Podoabele de metal ori cele din sticla sunt si ele prezente in mare cantitate.
Merita a fi subliniata cantitatea mare a podoabelor de rgint. Ar fi de adaugat
rasnitele rotative, de tuf vulcanic, ce impreuna cu foarte numeroasele gropi de
provizii dovedesc practicarea pe scara larga a agriculturii de catre cei ce
locuiau pe Dealul Turcului.
Cu
ocazia sapaturilor din 1902-1904 au fost descoperite si 10 monede: cinci drahme
de argint emise la Dyrrhachium, o imitatie dupa o tetradrahma, doi denari
republicani romani si, in sfarsit, doua monede imperiale ( una de la Antoninus
Pius iar cea de a doua emisa de Caracalla ).
Localizare:
judetul Harghita.
Cetatea
dacica descoperita aici este amplasata in apropierea Tarnavei, pe un
promontoriu cu pante abrupte. Dinspre nord-est, unde panta este mai accesibila,
s-au construit trei valuri de pamant succesive. Platoul superior, de forma
ovala (masurand 46X27 m) este inconjurat cu un zid sec format din piatra
nefasonata (lat de 1.80 m). pe baza materialelor descoperite, s-a stabilit ca
cetatea dateaza din sec. 1 ien – 1 en si pare sa fie slab locuita. Locuirea
sporadica a cetatii de la Zetea pledeaza pentru caracterul sau ca loc de
refugiu folosit numai in caz de primejdie.