DACO-GETII SI
CETATILE LOR
ARDEAL
Ardeu
Localizare:
comuna Balsa, judetu Hunedoara.
Pe un pisc
numit “Cetateaua”, situat la sud de sat, a existat o aseszare dacica
fortificata, mai cu seama, natural. Sapaturile au scos la iveala aici bogate
vestigii ce atesta o intensa locuire, incepand din sec. 1 i.e.n. Printre
descoperiri figureaza, alaturi de ceramica, diferit obiecte de fier. De
remarcat sunt si urmele unui atelier de bijutier reprezentat printr-o nicovala
de bronz.
Asezarea
dacica de pe “Cetateaua” ocupa o pozitie dominanta pe valea Muresului cu vadite
calitati strategice.
Arpasu de Sus
Localizare:
comuna Cartisoara, judetul Sibiu.
Pe
platoul unui promontoriu inalt numit “Cetateaua” cu pozitie dominanta, de unde
putea fi controlata valea Oltului s-a descoperit o asezare dacica. Platoul este
despartit de restul promontoriului printr-un val de pamant si un sant. Valul
masoara azi 6 m grosime iar santul 13 m largime la gura si 2,20 m adancime. Pe
creasta valuli s-a gasit o palisada alcatuita din pari grosi de lemn, dispusi
pe patru randuri. Pe baza materialului descoperit, asezarea de aici se dateaza
in sec. 1 i.e.n. – 1 e.n.
Banita
Localizare:
Petrosani, judetul Hunedoara.
Pe un
pisc izolat, de forma conica situat la limita vestica a Vaii Jiului, numit
“Piatra Cetatii” sau “Dealul Bolii” avand 904 m altitudine si panta foarte
abrupte s-a descoperit si cercetat prin sapaturi sistematice o cetate dacica.
Sistemul ei de fortifocatii este alcatuit dintr-un val format din piatra si
pamant, dintr-un zid construit din piatra de calcar fasonata ( opus
quadratum ), turnuri, platforme de lupata etc. atat platoul superior al
piscului cat si terasele sunt de mici dimensiuni si in majoritatea
lorartificiale, ceea ce a dus la necesitatea construirii unor ziduri de
sustinere. S-a descoperit, printre altele, o poarta practicata in zidul de
incinta cu trepte monumentale, lucrate si ele din aceeasi piatra de calcar ca
si zidul.
Zidurile de incinta, ori cele de sustinere
a teraselorsunt alcatuite din doua paramente de blocuri unite prin barne de
lemn si un emplecton obtinut din piatra locala si pamant. Ele nu depasesc insa
2m latime. Atat constrctiile de pa platoul superior cat si cele de pe terase au
fost de lemn, avand, in unele cazuri, suporturi de piatra. Desi s-a gasit o
mare cantitate de ceramica, la care se adauga diferite unelte si chiar tipare pentru
turnat obiecte de metal, precum si un sanctuar, dimensiunile reduse ale
spatiului disponibil l-au determinat totusi pe Octavian Floca, conducatorul
sapaturilor de aici, sa ajunga la concluzia za ne gasim in fata unei cetati de
pregnant caracter militar si nu a unei asezari civile. Rostul ei ea acela de a
apara accesul dintre defileul Jiului la complexul de fortificatii din Muntii
Orastiei.
Pare
evidentca cetatea de la Banita nu poate fi o simpla cetate de refugiu
desi, fara indoiala, ca intre zidurile ei se vor fi adapostit, in caz de
primejdie, locuitorii din apropiere. Aici isi va fi avut resedinta, probabil,
unul dintre nobilii razboinici daci, cetatea constituind prin urmare un
asa-numit “sediu primar” (Herrschersitz). Difeite etape de constructie ale
cetatii n-au putut fi precizate cu destula exactitate. Pe baza materialelor
descoperite cu ocazia sapaturilor, in special a ceramicii, se presupune ca
viata a putut incepe aici inca din a doua jumatate a sec. 2 i.e.n., cetatea
durand apoi pana la cucerirea romana.
Este foarte posibil ca in sec. 2 i.e.n.
cetatea sa fi fost fortificata numai prin acel val de pamant intarit cu piatra,
iar zidurile durate din blocuri de calcar, in tehnica bine cunoscuta la
cetatile dacice din Muntii Orastiei au fost inaltate in epoca lui Burebista. De
asemenea, ni se pare posibil ca zidul de incinta alcatuit din piatra bruta
unita cu mortar sa fie ulterior. Un lucru ramane insa, dupa parerea nostra
sigur, si anume fortificatia de la Banita, cu zidurile ei de piatra se inscrie
printre cetatiile construite de Burebista, datare pentru care pledeaza de
altfel si marea majoritate a descoperirilor facute cu ocazia dezvelirii ei. Ea
era integrata, dupa toate probabilitatile, in sistemul de fortificatii ce avea
in centrul lui cetatea cea mare de la Gradistea Muncelului.
Nu pot sa nu admir ingeniozitatea
constructorilor daci, care au ridicat aceasta cetate pe unul din cele mai greu
accesibile piscuri din zona.
Blidaru
Localizare:
comuna Orastioara de Sus, judetul Hunedoara.
 |
Situata
la 4 km spre sud de satul Costesti, promontoriul izolat, numit de localnici
Blidaru are 703 m inaltime si o pozitie strategica deosebit de favorabila. Pe
platoul superior al acestuia, in buna parte amenajat, s-a construit o cetate cu
ziduri de piatra ecarisata. Planul cetatii urmareste forma terenului marcand un
poligon neregulat cu o suprafata de 5670 m2. Cetatea are doua
incinte. Incinta I de forma trapezoidala cu 4 turnuri exterioare de colt si
unul central. Incinta II se leaga de prima, pe care o intregreste, incluzand si
un turn izolat ce a apartinut, initial, primei cetati. Rostul cetatii de pe
Blidaru era pur militar. Despre data la care a fost construita cetatea si
despre locul pe care il detine in cadrul unui sistem militar este prezentata in
continuare. |
Breaza
Localizare:
comuna Lisa, judetul Brasov.
Fortificatia
medievala de aici, situata pe un promontoriu cu o buna pozitie strategica, s-a
suprapus peste o asezare dacica intarita pe care a distrus-o in cea mai buna
parte. Cetatiile dacice ii apartine un zid de piatra legat cu lut de 1 m
grosime. In fortificatia medievala au fost incluse blocuri de calcar fasonate,
prevazute cu scobituri in forma de coada de randunica ce au facut parte din
zidurile cetatii dacice. In interiorul cetatii au fost gasite fragmente
ceramice ce se dateaza in sec. 1 i.e.n. – 1 e.n.
In
apropierea dealului despre care este vorba s-a putut stabili existenta unei
asezari contemporane cu cetatea dacica. De aici provine un tezaur de monede
republicane romane ce se dateaza in sec. 1 i.e.n. Date fiind imprejurariile de
care vorbeam nu se pot face precizari cu privire la forma, dimensiunile si
caracterul fortificatiei dacice de aici. Existenta zidurilor si mai cu seama a
celor de piatra fasonata prevazute cu specificele locasuri pentru imbinarea cu
barne de lemn ne autorizeaza sa postulam la Breaza existenta unei cetati fara
sa putem preciza daca ea a constituit doar un loc de refugiu ori a fost locuita
permanent, servind ca sediu princiar. Nu este exclus sa ne gasim in prezenta
unei asezari oppidane cu caracter proto-urban. Cea de a doua ipoteza ni
se pare mai plauzibila.
Bretea Muresana
Localizare:
comuna Ilia, judetul Hunedoara.
Pe
varful “Magura”, pe un promontoriu izolat, situat intre Bretea Muresana si
Branisca, s-a descoperit o asezare dacica fortificata natural. Ea se dateaza in
sec. 1 i.e.n. – 1 e.n. Din lipsa cercetarilor mai extinse, caracterul asezarii
dacice de pe “Magura” nu poate fi mai indeaproape precizat.
Capalna
Localizare:
comuna Sasciori, judetul Alba.
La
18 km de orasul Sebes, pe un mamelon, numit “Dealul Gargalau”, ori “Dealul
Cetatii”, cu o buna pozitie strategica, situata la 610 m altitudine si dominand
valea Sebesului, a fost descoperita o cetate dacica cu ziduri de piatra, in opus
quadratum, care incing partea superioara a dealului. In interiorul cetatii
s-a descoperit un turn-locuinta patrulater. Platoul cetatii, alcatuit din trei
terase, de dimensiuni reduse, este de forma ovala, masurand 56X42 m. Accesul
dinspre sud-vest era barat cu ajutorul unui val de pamant, nu prea inalt,
prevazut cu un sant interior. Cetatea cu ziduri de piatra a fost foarte
probabil inaltata de Brebista si va dura pana la cucerirea romana. Ea a servit,
dupa cate se pare, drept resedinta unui nobil dac si avea caracter vadit
militar.
Localizarea:
Gurasada, judetul Hunedoara.
In
fata pasului Dobra, poarta de trecer din Banat in valea Muresului, pe
teritoriul acestei localitai au fost descoperite doua fortificatii dacice. Prima
dintre ele se gaseste la nord de sat, in punctul “La manstire”. Aceasta este un
promontoriu izolat cu pante abrupte si cu o pozitie strategica foarte buna.
Platoul promontoriului, de forma ovala ( masurand 37X22 m ), afost amenajat si
inconjurat cu un zid de piatra bruta locala, legata cu pamant. Grosimea zidului
masoara doar 1,5 m. Cea de a doua fortificatie a fost amplasata pe varful numit
de localnici “Cetateaua”. Ea este de mici dimensiuni masurand doar 25 m
diametru si a fost inconjurata cu zid si sant de aparare. Cele doua
fortificatii, pe baza materialolor descoperite si, mai cu seama, a monedelor se
dateaza in prima jumatate a secolului 1 i.e.n. , constituind posturi
fortificate, asa- numitele castella.
Costesti
Localizare:
comuna Orastioara de Sus, satul Costesti, judetul Hunedoara.
 |
Incepand
cu 1925, a inceput dezvelirea cetatii situata pe un promontoriu la 561 m
altittudine. Este cea dintai si, poate, cea mai veche, in afara aceleia de la
Dealu Gradistii. Partea cea mai consistenta a descoperirilor, printre care
figureaza monede pierdute intamplator, ne ofera dovezi ce nu pot fi puse la
indoiala despre existenta cetatii in secolul 1 i.e.n., pe vremea domniei lui
Burebista.
Ea
este aparata de un mare val de pamant, masurand azi 6-8 m in grosime si 2-25 m
inaltime, de un zid de incinta de 3 m grosime pravazut cu bastioana patrulatere
si, insfarsit, de o palisada dubla. Zidul lucrat din bolcuri de calcar fasonate
apara doar pantele de sud si sud-est, celelalte fiind foarte abrupte nu au fost
accesibile si deaceea nu au fost intarite.
Mai
exista apoi cateva turnuri izolate, cu temelii din blocuri de calcar raspandite
pe terasele inferoare ale promontoriului, supraveghind mai cu seama calea de
acces. Platoul superior este prevazut cu doua turnuri locuinta de mari
dimensiuni, construite din ziduri de piatra ce se continuau in sus cu pereti
masivi si
caramida
nearsa.O scara monumentala cioplita in piatra conduce la unul din tre turnuri.
Pe terasele care inconjoara cetatea au fost descoperite doua sanctuare, unul in
interiorul si altul in afara fortificatiilor. Data la care a fost construita
cetatea nu este cu totul sigura. Cetatea este de fapt resedinta princiara
fortificata.
Ea
constituie primul din elementele sistemului de fortificatii din muntii Orastie.
Rolul
ei nu este complet elucidat. S-a pus probelema functionalitatii cetatii de la
Costesti. Cercetatori ca D.M. Teodorescu presupune ca in turnurile locuinta de
pe platoul superior rezida burebista, ca aici se gasea resedinta lui
permanente. Parere pe care o impart si eu. Pentru o resedinta princiara
pledeaza apoi, in totalitate lui, materialul descoperit, in randul caruia se
inscriu produse de lux importate din lumea greco-romana.
O
alta parere care a fost emisa asupra utiltati cetati de la Costesti este acela
ca cetatea s-ar data la sfarsitul secolului al 2-lea i.e.n. si ar fi constitui
doar acropola unei asezari ce se extindea pe teritoriul actual al satului
Costesti. Ipoteza a fost emisa ca urmare a unor descoperiri de locuinte dacice
in spatiul amintit. Acestei ipoteze i se opune faptul ca distanta dintre
locuintele amintite si cetatea propriuzisa este prea mare.
Dintre
toate cele amintite mai sus poate cel mai important rol il avea de a apara
drumul catre cetatea Sarmizegetusa Regia, capitala spirituala a Daciei.Problema
capitalei permanente a lui Burebista ramane inca o problema, insa cetatea
Costesti reprezinte cea mai probrabila varianta, pana in acest moment. |
Cugir
Localizare:
judetul Alba.
Pe
“Dealul Cetatii”, un promontoriu ce domina vatra actualului oras constituind un
punct strategic important de unde se poate vedea pana in valea Muresului, se
pare ca a existat o fortificatie dacica. Ea n-a fost cercetata prin sapaturi
sistematice. Totusi , pe baza fragmentelor ceramice gasite intamplator, pe
platoul superior al dealului, se pare ca fortificatia ar data din sec. 2 – 1
i.e.n. Pentru aceeasi datare pledeaza si un mic trezaur de monede ascuns
intr-un vas ce s-a descoperit la poalele dealului Cetatii. Din tezaurul
respectiv se mai pastreaza opt tetradrahme emise de Macedonia Prima si o
imitatie dacica dupa o moneda de tip Filip II. Un alt tezaur monetar s-a gasit
pe platoul superior al cetatii.
Deva
Localizare:
judetul Hunedoara.
Pe
teritoriul actualului oras a existat – sesizata prin descoperiri fortuite – o
bogata asezare dacica, intes locuita incepand cu vremea lui Burebista. A fost
descoperit, printre altele, un cuptor de ars ceramica si resturi din mai multe
locuinte. Asezarii respective pare sa-I fi corespuns fortificatia de pe dealul
“Cetatii”. Acesta este un promontoriu izolat, cu pante abrupte, ce domina nu
numai vatra actualului oras, ci si o buna parte din valea Muresului, avand o
excelenta pozitie strategica. Pe platoul superior si pe terasele dealului s-au
gasit urme dacice. Existenta unei fotificatii cu ziduri de piatra ecarisata
este dovedita de cateva blocuri de calcar, cu caracteristicele scobituri in
forma de coada de randunica, incastrate in zidurile cetatii feudale. Aceasta
s-a suprapus peste cetatea dacica si a distrus-o in cea mai mare parte.
Materialele descoperite pe platoul superior, sau pe terasele “Dealului
Cetatii”, dateaza incepand din vremea lui Burebista pana la cucerirea romana.
Ne gasim, foarte probabil, in prezenta unei asezari dacice importante. O alta
asezare dacica fortificata a fost descoperita in aproperea orasului, pe un pisc
stancos, numit “Piatra Coziei” (686 m altitudine) ce domina si el valea larga a
Muresului. Cetatea de aici este fortificata natural, iar bogate vestigii
descoperite cu prilejul sapaturilor ne atesta locuirea ei incepand din secolul
al 2-lea i.e.n. pana in secolul 1 e.n.
Sarmizegetusa
Localizare:
Gradistea Muncelului (Gradistea de Munte), comuna Orastioara de Sus, judetul
Hunedoara.
 |
La
1200 m altitudine, amplasata pe o coama prelunga marginita de doua vai, se
gaseste cea mai grandioasa cetate dacica din cate se cunosc pana acum. Ea are
forma unui patrulater neregulat. Apropiindu-se de un hexagon. Suprafata
cuprinsa in interiorul zidurilo insumeaza aproximativ 3 ha. Aceasta suprafata
se dubleaza, in cazul in care ipoetza lansata de cativa profesori, in
conformitate cu care incinta sacra a fost si ea inclusa in cadrul
fortificatiilor, se va dovedi intemeiata. Drumul de acces spre cetate este
supravegheat din loc in loc de turnuri iar in apropierea intaririi, cale este
barata de un val facut din pamant ce se intinde pe 200 m lungime.
Cantitatea
de ziduri dezvelita pana acum in asa-zisa incinta militara si in zona sacra este
de-a dreptul impresionanata. Unele dintre ele se mai pastreaza si azi avand o
inaltime, uneori, de 5 m. pe langa tehnica obisnuita, exista sectoare de ziduri
care folosesc o tehnica deosebita.
Din
pacate, informatiile de care dispunem, in momentu actual al cercetarilor, nu
sunt in masura sa ne precizeze cu destula claritate data la care a fost
consturita cetatea cea mare. Ea constituie nucleul, punctul central, al
sistemului de fortificatii din Muntii Orastiei. Cele spuse cu privire la
cronologia cetatii sunt valabile si pentru celelalte edificii de pa Dealul
Gradistii.
Primele
sapaturi, de care avem stiinta in complexul de ruine de pe Dealul Gradistei, au
fost intreprinse intre 21 – 31 iulie a anului 1803 ca urmare a descoperirii
unei comori (un tezaur alcatuit din mii de monede de aur). Scopul primelor
sapaturi n-a fost, fireste, cel al cercetarii stiintifice, ci dorinta de a
descoperi noi tezaure. Dupa aceasta data ruinele au fost descrsie de multi
invatati sau au facut obiectul unor sapaturi de mai lunga ori mai scurta
durata. Cercetarea si dezvekirea sistematica, sustinuta si de mare amploare, a
ruinelor de la Gradistea Muncelului a inceput abia in anul 1950. Ea s-a
executat de catre un colectiv, condus de acad. C. Daicoviciu. Sapaturiiloe au
continuat apoi an dupa an, cu cateva intreruperi, timp in care s-au cercetat
alte obiecte din aceeasi zona. |
Piatra Craivii
Localizare:
comuna Cricau, judetul Alba.
La
aproximativ 20 km spre nord de Alba Iulia, pe o uriasa stanca, cu o excelenta pozitie
strategica, s-a descoperit o asezare iportanta dacica cu o incinta fortificata
cu ziduri de piatra ecarisata ( oppus quadratum ), situata la 1083 m
altitudine. Asezarea se desfasoara pe terase, in cea mai mare parte a lor,
amenajate artificial si sustinute de ziduri. Pe asemenea platforme s-au
construit turnuri de aparare. Tot aici au fostdezvelite sanctuare cu baze de
piatra, de genul celor de la Gradistea Muncelului. Multimea materialelor
descoperite: ceramica, unelte de fier, podoabe, ne atesta o vie activitate
economica ce se desfasura pe acest loc. Incinta fortificata, acropola, este de
forma patrulatera, masurand 67X36 m (grosimea zidurilor este de 3 m) fiind
amplasat pe varful masivului stancos.
Inceputul
asezarii dacice de la Piatra Craivii, cat si data durarii zidurilor de piatra
nu pot fi precizate cu destula cercitudine. Printre alte materiale ce pot fi
datate cu oarecare exactitate, au fost descoperite pana acum cinci monede,
dintre care patru sunt denari romani republicani emisi in anii 88 – 70 i.e.n.
si una dacica de argint, batuta la sfarsitul secolului al 3-lea sau inceputul
celui urmator. Luand drept criteriu cea mai veche moneda s-a presupus existenta
asezarii inca din secolul al 3-lea i.e.n., corespunzand vremii de ridicare a
dacilor sub regele Rubobostes. Aceste epoci I-ar apartine doar asezarea, iar
cetatea, fortificatia propriu-zisa, ar fi de data cu mult mai recenta,
construita fiind in vremea ultimului dintre regii daci, in timpul lui Decebal.
Dupa
cum bine se stie, stabilirea cronologiei unei asezari antice, atunci cand
izvoarele scrise lipsesc, este foarte dificila si imbraca intotdeauna un
caracter ipotetic fara a avea certitudini. Faptul ca in unele zone ale asezarii
de la Piatra Craivii pe anumite terase, startul dacic de depuneri atinge
aproape 2 m grosime constituie, in afara oricarei indoieli, dovada clara a unei
locuiri intense si de lunga duarta. Ramane insa de precizat cat anume.
Cele mai vechi materiale gasite in
aceasta asezare, publicate pana acum apartin secolului al 2-lea i.e.n. In
aceasta vreme se dateaza anumite forme ceramice lucrate cu mana, la care se
adauga cateva podoabe de bronz. Este vorba, foarte probabil, doar de a doua
jumatate a secolului, dupa cum indica, printre altele, si fragmentelul dintr0o
imitatie dupa cupe deliene, cu ,otive in relief, la care se adauga si bratari
celtice de bronz cu nodozitati, databile si ele in acest rastimp. Cele mai
multe dintre descoperiri apartin fazei clasice din evolutia civilizatiei
daco-getice, faza ce incepe doar in secolul 1 i.e.n., odata cu Burebista.
Pare
limpedde ca intreaga asezare, inca de la inceputul ei, a fost amplasata pe
acest masiv stancos si greu accesibil, tocmai din motive de aparare, din motive
strategice. Ce ratiune ar fi avut altfel eforturile uriase reclamate pentru
fiecare amenajare de terasa, pentru construirea acelor “balcoane”, cum le
numesc autorii sapaturilor de la Piatra Craivii, pentru fiecare palma de teren
obtinuta in plus.
De
vreme ce pe platoul superior nu se constata o alta fortificatie care sa poata
fi datata anterior incintei cu ziduri de piatra, ni se pare verosimil ca
acestea sa fi fost durate odata cu inceputul asezarii. Pe vremea lui Burebista
asezarea cunoaste o deosebita prosperitate, dovedit cu prisosinta de
multitudinea materialelor descoperite, databile in acest rastimp. De aceea pare
firesc ca cel putinacum daca nu inainte, sa fi fost cladite si zidurile
incintei fortificate. Indiferent care dintre ipoteze este cea adevarata, de
necondestat ramine caracterul de important centru economic, religios si politic
al asezarii de la Piatra Craivii.
Piatra Rosie
Localizare:
comuna Bosorod, judetul Hunedoara.
Cetatea
de aici este amplasata pe un pisc aproape inaccesibil (823 m altitudine). Ea a
fost construita cu scopul de a apara accesul dinspre vest spre cetatea
principala de la Gradistea Muncelului. Incinta cetatii, cu ziduri de piatra
lcrate in tehnica obisnuita a cetatilor din Muntii Orastiei, este de forma
patrulatera, masurand 102 m lungime si 45 m latime, prevazuta fiind cu cinci
turnuri interioare; patru in colturi, iar unul la mijlocul laturii de est. Cea
de a doua incinta uneste, printr-un zid sec de 1,80 – 2 m latime, facut din
piatra locala si pamant, doua turnuri izolate ce apatineau, initial, primei
incinte. Acest zid a fost prevazut cu o palisada realizata din trunchiuri
groase de copaci. Intrarea in cetate se facea prin turnul din coltul ei de
nord-est, la care conduce o scara monumentala lucrata din lespezi de calcar. Pe
baza materialelor descoperite cu oczia sapaturilor s-a ajuns la concluzia ca ea
a fost construita pe vremea lui Burebista si a functionat pana la razboaiele de
cucerire ale lui Traian.
Seica Mica
Localizare:
judetul Sibiu.
Localnicii
numesc “Cetate” un promontoriu ce se ridica cu 30 – 40 m fata de lunca din jur.
Platoul acestuia (masurand 650X25 m) a fost fortificat in perioada
hallstattiana, refolosit apoi si de daci in sec. 2 i.e.n. – 1 e.n. Sistemul
artificial de aparare este alcatuit din 6 linii de fortificatii cuprinzand:
valuri, santuri si zid sec, facut din piatra si pamant. Ele urmeaza conturul
terenului.
Deocamdata,
nu se pot face multe precizari in legatura cu caracterul asezarii daco-getilor
de la Seica Mica, neexistand decat un sondaj de proportii reduse. Pare
plauzibil faptul ca ne gasim in prezenta unui loc de refugiu ce refolosete
intarituri mai vechi.
Teliu
Localizare:
judetul Brasov.
Pe
o colina a inceput, de curand, cercetarea unei cetati dacice, prevazuta cu trei
santuri de aparare ce se dateaza, probabil, in secolul 1 i.e.n. si al carei
caracter urmeaza sa fie precizat. Rezultatele de pana acum sunt inca inedite.
Tilisca
Localizare:
judetul Sibiu.
La
nord-vest de localitate, pe platoul piscului numit “Catanas” (712 m
altitudine), ce prezinta vadite calitati strategice, cercetarile arheologice
din anii 1959 – 1964 au dus le dezvelirea unei importante cetati daco-getice.
Pantele de est si de sud ale dealului sunt foarte abrupte si de aceea nu
necesita o intarire artificiala. Cele de vest si de nord, mai domoale si, in
consecinta, accesibile, erau aparate de un puternic val de pamant si de piatra,
cu sant interior, ce masoara peste 800 m lungime. Exista portiuni in care valul
este dublu. In interiorul valului (ce masoara, la ora actuala, 7 – 8 m latime)
s-au construit doua parametre de piatra locala, menite sa-i mareasca
stabilitatea. Pe platoul superior al inaltimii au fost durate, din blocuri de
calcar frumos cioplite (opus quadratum), doua turnuri. Zidurile acestora
au doua paramentre, un pat-radiar din blocuri, ingrijit lucrat si un emplecton
din piatra si pamant. Blocuri paramentului interior nu sunt prevazute cu
scobituri in forma de coada de randunica, ceea ce inseamna ca grinzile prinse
in blocuri paramentului exterior se opreau in emplecton, asigurand doar
legatura cu aceasta. Grosimea zidurilor este de 2,12 m si erau continuate in
caramida slab arsa.
In
interiorul incintei fortificate, atat pe platoul superior cat si pe terase,
s-au descoperit locuinte, depozite si ateliere. Pretutindeni a fost scoa la
iveala un bogat si variat material arheologic constand din ceramica de luz ori
comuna, lucrata cu mana sau modelata cu ajutorul rotii olarului, arme si in
special unelte de fier ce au apartinut diversilor mestesugari. Ei prelucrau
fierul, lemnul, bronzul ori metale pretioase. Dintre atelierele ce functionau
in cetatea dacica de la Tilisca doua sunt foarte interesante. Unul dintre ele
aduce un raport deosebit la alucidarea multiplelor probleme pe care le ridica
domnia lui Burebista.
In
doua incaperi s-au descoperit cinci socluri cladite din piatra legata cu
pamant, pe care au fost asezate rasnite rotative din tuf vulcanic, iar intr-una
dintre ele a existat si un cuptor de copt paine. Toate aceste edificii
descoperite probabil reprezinta o brutarie. Cea de a doua descoperire, de-a dreptul
senzationala, o constituie 14 matrite de bronz si trei mansoane de fier cu
ajutorul carora se emiteau denari republicani romani. Matritele sunt perfect
lucrate, de asa maniera, inact monedele batute cu ajutorul lor nu se deosebesc
prin nimic fata de cele autentice emise interitoriile romane. Pe cele 14
matrite de la Tilisca sunt gravati in negativ denari republicani emisi intre
145 – 138 si 72 i.e.n. Cea din urma moneda ne asigura ca ne gasim in epoca lui
Burebista. Acesta descoperire are o mare insenatate istorica este un exemplu
foarte bun al inaltului grad de dezvoltare al daco-getiilor.
Cetatea
dacica de la Tilisca s-a ridicat peste o asezare hallstattiana. Inceputul ei
pare sa dateze din secolul al 2-lea i.e.n., cea mai mare inflorire inregistrand-o
in epoca lui Burebista. Cetatea era, fara indoiala, un important centru al unui
trib sau, poate, a unei uniuni tribale pe care Burebista o va uni cu celelalte,
constituind statul daco-getic.