Vreţi sa ne îmbogăţim cu toţii, să trăim mai bine?  Banii vin din vînzarea de bunuri si servicii.  In Portland, Oregon am stat de vorbă cu autorităţi, oameni de afaceri, din universităţi, din mass media, din comunitatea romanească şi am învăţat cum se poate crea prosperitate si bunastare prin vinzarea profesionistă a ceva diferit, a imaginii unui oras, prin promovarea avantajelor mediului de afaceri local.  Cred ca oraşul Timişoara ar avea mult de cîştigat din experienţa orasului Portland.

Investitorii străini pot avea un rol extrem de pozitiv in transformarile de care are nevoie societatea noastra.  Dar nu automat orice investitor inseamnă progress.  Nu mi-ar place un miliardar petrolist din Siberia, care sa vină in oraşul meu împărţind in stînga şi in dreapta mită, care sa cumpere jumatate de oraş, sa fie deasupra legii, şi chiar sa facă el legea.

Mi-ar place în schimb sa vină Bill Gates: cinstit, întreprinzător, plin de idei novatoare, cu o inaltă etică a businessului.  Bill şi-ar plăti toate taxele către stat, dar ar avea pretenţii. El ar vrea ca spitalele si şcolile sa funcţioneze bine, drumurile sa fie reparate, banii pe care îi plăteşte să se intoarca in comunitatea in care trăieşte şi sa fie administraţi în mod transparent.  Bill s-ar lupta cu toţi cei care pun piedici businessului cinstit şi toţi intreprinzătorii locali ar avea de profitat.  Bill ar fi interesat să se păstreze un mediu inconjurător curat, s-ar implica in viaţa colectivităţii, ar face donaţii sau muncă voluntară pentru cei bătuţi de soarta, ar fi interesat de o viaţă culturală bogată.  De un astfel de intreprinzător are nevoie oraşul nostru, pe el trebuie sa-l atragem.

De ce oraşul Portland poate fi un model pentru Timisoara?  Portland, oraş plasat in primele 7 oraşe ale lumii din punct de vedere al calităţii vieţii, şi-a dezvoltat o strategie unică de atragere a investitorilor şi de a crea un mediu de business favorabil.  Iar aceasta este rezultatul implicări întregii colectivităţi, a unei transformări a tuturor instituţiilor oraşului pentru a face faţă mai bine necesităţilor.  Camera de Comerţ e parte a unei organizaţii mai mari, Portland Business Alliance (PBA).  PBA elaboreaza planuri de business pentru intreaga regiune, stabileste strategii regionale si prioritaţi, se implică in politica de taxare, furnizează fonduri pentru educaţie, susţine intreprinderile mici, caută soluţii pentru problemele ce afectează afacerile (de exemplu congestiile de trafic).  In cadrul Primariei există un un Birou de Dezvoltare Sustenabilă care ajută lansarea noilor întreprinderi.  Există chiar şi o organizaţie independenta finanţată de oraş numită Comisia de Dezvoltare a Portlandului (PDC), care asigura coordonarea si gaseşte finanţări pentru proiecte de dezvoltare economică ce revitalizează zone subdezvoltate ale oraşului.

Uimitor, organele de control au funcţia principală de suport a unui mediu de afaceri onest, şi mai puţin de distribuitor de amenzi.  Universităţile folosesc studenţii si cadrele didactice pentru elaborarea de studii asupra comunitaţii locale, a necesitaţilor ei, a oportunităţilor de afaceri.  Oameni de afaceri influenţi participă la organizaţia Ambasadorii Portlandului, fiind gazdele unor delegaţii străine şi oferind informaţii şi garanţia succesului lor pentru noii veniţi.  Rezultatul final pentru un întreprizător este un oraş in care e o plăcere să locuieşti, în care poţi să-ţi estimezi exact riscurile pornirii unui noi afaceri şi certitudinea că odată afacerea e pornită te vei bucura de sprijinul autorităţilor.

Un astfel de efort colectiv major are nevoie de un simbol, de un brand.  Simbolul Portlandului e trandafirul.  Da, da, mai sunt şi alte oraşe in lume care se numesc Oraşul Trandafirilor, nu numai Timişoara.  In Portland multe taxiuri şi autobuze poartă pe ele poza unui trandafir si inscripţia City of Roses.  Unul din principalele stadioane se numeşte Rose Garden.  Capacele de canalizare au pe ele imaginea trandafirului.  Şi, bineinţeles, există un Parc al Trandafirilor.  Da, şi ei au un Parc al Trandafirilor. 

Parcul Trandafirilor din Portland se intinde pe o suprafaţă de 40 arii şi conţine mii de trandafiri din 550 de varietăţi.  E drept că ei au condiţii speciale climatice ce fac munca uşoara, iarba creşte doar trei centimetri si nu trebuie tunsă, buruienile nu cresc, frunzele si petalele cazute se usucă şi sunt luate automat de vint.  Glumesc?  Bineinţeles.  Munca necesară întreţinerii e foarte mare.  Veţi spune, nici o problema în America, americanii au bani cu lopata.  Şi totuşi adevarul poate fi uluitor, există ca angajaţi doar un grădinar şi două ajutoare cu jumătate de normă.  Glumesc?  De data asta nu, e purul adevar.  Diferenţa de munca e asigurată din voluntariat.  Doamne pensionare vin si curaţă frunzele şi petalele cazute, asociaţii voluntare de “rozarieni” completează cunostinţele de specialitate.  Fenomenul voluntariatului m-a impresionat, fiecare cetaţean simte nevoia si responsabilitatea de a contribui la progresul comunităţii.  Oameni condamnaţi pentru delicte minore fac muncă in serviciul comunităţii şi se adauga la forţa de munca voluntara.  Parcul Trandafirilor din Portland e sediul unor manifestări de mare amploare in luna iunie, cu invitaţii de peste tot, ceea ce odată în plus transmite un mesaj in întreaga lume.

O asociere cu Portland, o comunicare cu ei ar putea sa aducă multe cunoştinţe utile pentru Timişoara.  Un avantaj major e că avem in Portland un aliat important. Comunitatea Romanească are 35,000 de oameni şi reprezintă o asociaţie foarte puternică, bine organizată, cu influenţă la nivel local.   Am stat de vorbă cu mai mulţi membri marcanţi ai Comunitaţii şi am avut reacţii pozitive sau chiar entuziasm.  Ziarul comunităţii, Romanian Times, este un ziar profesionist.  Cu toate că in Comunitate sunt reprezentate religii diferite si interese de business sau personale diverse, Comunitatea dă dovadă de o coeziune deosebită.

O copiere a modelului Portland are influenţă nu doar pentru colaborarea cu acest oraş, ci cu orice alt oraş din Statele Unite sau din Europa.  E vorba de creşterea generala a competitivităţii noastre ca oraş.

Ce ne lipseşte nouă ca să fim la fel ca Portland?  Parc al Trandafirilor avem, Oraş al Trandafirilor ne numim.  Am arătat că avem spirit de iniţiativă, noi am pornit Revolutia anticomunistă şi in Decembrie 1989 am avut curajul si încăpăţinarea să nu cedăm forţelor de represiune zile in şir.  Avem specialişti de inaltă calificare in toate domeniile, inginerie, cultură, administraţie.  Avem o economie foarte diversificată, o arhitectură extraordinară a oraşului, o istorie de sute de ani.  Şi cu toate acestea nu suntem la fel ca Portland, deşi am vrea.  Nu e mai simplu sa învăţăm de la ei, sărind nişte etape?  Şi in acest proces creem si schimburi economice, ceea ce nu e rău deloc.  Totul … in numele trandafirului.

Dacă ai idei despre modul de organizare a acţiunii de asociere cu Portland “Orasele Trandafirului”, şi, mai ales, dacă vrei să te implici in ea, scrie la [email protected].  Detalii suplimentare poţi afla pe site-ul http://www.geocities.com/citiesofroses

Dorel Jurcovan

May 29, 2007