DOCTORE, EU CU CINE VOTEZ?
Fisa clinica a societatii contemporane

Dincolo de moda pentru nebunie care zguduie lumea, prin cintece, filme, imbracaminte, oamenii nu suporta sa fie etichetati cu termeni medicali.

Psihiatrul german Kraepelin ne ofera o interesanta catalogare a oamenilor. El imparte oamenii in 5 categorii: 1) normalii, 2) nevroticii, 3) psihopatii, 4) psihoticii si 5) dementii. Stiu ca ati si devenit curios sa aflati din ce categorie faceti parte. Nu va grabiti, s-ar putea ca raspunsul sa nu va convina. In orice caz, aveti prea putine sanse sa va numiti normal. Daca va irita zgomotul sau o discutie in contradictoriu, sinteti cel putin nevrotic.

Daca consimtiti indemnurilor din reclame de a fi “primul”, “cel mai tare”, cu multi bani, multe femei, motocicleta, geep, muschi care sa nu incapa in tricou, intr-un cuvint, sa fiti “cool!” cu orice pret, va incadrati in categoria a treia. Pornirile de a domina si a invinge, de la bravadele unui baietandru de cartier pina la genocidurile politice sint rezultatele unui comportament psihopat. Din aceasta categorie fac parte majoritatea oamenilor politici, cu exceptia cazurilor cind acestia nu sint paranoici si schizofreni - ca Stalin si Hitler -, (gluma si nu prea). Dar aici de acum ne-am apropiat de a patra categorie, psihoticii, adica maladii precum paranoia sau schizofrenia. Din cea de a cincia categorie, a dementilor, fac parte persoanele cu prabusiri de luciditate, partiale sau totale, oameni cu care nu te mai poti intelege.

Daca, atunci cind solicitam persoane separate, a fi nebun a devenit o moda, totusi, epoca refuza sa-si recunoasca innebunirea. Starea actuala este vazuta ca fiind fireasca, chiar ca un progres, ca o evolutie a speciei. Orice repros adresat epocii este privit ca un reziduu al mentalitatii comuniste , iar atunci cind imprejurarea o cere, ca o mostenire a agresivitatii inchi-zitoriale.

Vedem ca oamenii nu refuza adevarurile crestine in numele unei trezvii stiintifice, ci ca refuzul lor este o reactie ontologica de dezvinovatire a starii lor de boala. Daca pina acum ei se foloseau de stiinta ca de un scut impotriva credintei, atunci cind le propui o estimare stiintifica (medicala) a starii lor, ei o resping cu aceeasi vehementa cu care pina atunci o aparau si chiar ajung sa identifice lucruri pe care mai inainte le declarau a fi contradictorii, credinta si stiinta, vazind in amindoua fata aceluiasi dusman.

Astfel de reactii au fost formulate de psihiatri de notorietate. Thomas Szasz, profesor de psihiatrie la Universitatea din New York, scrie, fara a-si ascunde revolta: “Daca in Epoca Teologica a fi uman insemna sa-l adori pe Dumnezeu (Iisus), a fi virtuos inseamna sa fii crestin cu o credinta ce rezista oricarei incercari (un sfint) si a fi rau inseamna a fi eretic (vrajitoare)1, in Epoca Ratiunii a fi cu adevarat uman inseamna sa adori Stiinta (Tehnologia, Progresul), sa fii virtuos inseamna sa fii sanatos (fericit) si sa fii rau inseamna sa fii bolnav la minte (nefericit)”.

Potrivit acestui autor - comenteaza Roland Jaccard -, ideologia psihiatriei moderne nu e decit o adaptare la era stiintifica a ideologiei crestine traditionale. Omul nu se mai naste pacatos, ci bolnav (nevrotic sau psihotic). Sejurul sau terestru, in loc de vale a plingerii, devine un fluviu de anomalii patologice. Si, la fel cum alta data, in drumul sau din leagan la mormint, era condus de preot, astazi e ghidat de catre medic. “Sustin, scrie Szasz, ca, asa cum in Virsta Credintei puterea politica era monopolul Bisericii si al Statului, la fel, in Virsta Ratiunii, ea este monopolul Stiintei si al Statului. Biserica isi glorifica valorile ridicind catedrale si sanctuare si convertindu-i cu asprime pe necredinciosi, in vreme ce Stiinta procedeaza aidoma, construind spitale si azile pentru alienati, pe scurt, tratindu-i cu severitate pe nebuni”2.

Indiferent din care parte vine avertismentul, a Bisericii sau a medicinei, el merita, cel putin, sa fie constatat.

------------------------

1 De remarcat intelegerea ingusta a crestinismului, doar prin experienta romano-catolicismului, si folosirea gresita a termenilor, in cazul dat confundarea ereticului cu vrajitoarea.

2 Thomas Szasz, citat de Roland Jaccard in volumul Nebunia, Editura de Vest, Timisoara, 1994, pp. 17-18.

/Opinii & Credinte/