Municipiul Piatra Neamţ, oraş închegat şi dezvoltat în jurul unei ctitorii voievodale - Curtea Domnească a Sfîntului Voievod Ştefan cel Mare - se confruntă de mai bine de 2 ani cu o situaţie tragică: ansamblul monumental din care îşi trage seva este distrus sistematic de intervenţiile care se fac asupra lui, cu avize eliberate de Ministerului Culturii şi Cultelor. Cu părere de rău, constatăm că în oraşul nostru, sub acest aspect, se petrec lucruri mai grave decît în timpul regimului comunist, încălcîndu-se prevederile Cartelor şi Convenţiilor internaţionale specifice acestui domeniu, la care România a aderat.

Curtea Domnească a suferit intervenţii în mai multe etape, după cum urmează:

1. În anul 2004, Biserica “ Sf. Ioan Domnesc”- ctitorie ştefaniană, 1497 - 1498- a fost afectată de intervenţii cu caracter ireversibil:
- a fost înlăturată complet tencuiiaala istorică de pe faţadele ei (din ocniţe şi dintre arcele de cărămidă smălţuită de la absida altarului) şi s-a folosit o tencuială improprie, cu ciment, care i-a schimbat aspectul şi care în timp poate să dăuneze şi structurii de rezistenţă;
- portalul din piatră sculptată de la innttrare a fost parţial “curăţat” cu perie de sîrmă şi cu flex! etc..

2. În anul 2005, deteriorarea centrului istoric a continuat prin construirea a două clădiri particulare multietajate în spatele Muzeului de Etnografie, în zona de protecţie a monumentului istoric în paralel cu pavarea de către Primărie a spatiilor verzi din Piaţa Libertăţii, spaţiu flancat de Biserica “ Sf. Ioan Domnesc”, Turnul Clopotniţă (tot ctitorie ştefaniană, 1499)- monumente istorice de importanţă naţională, de categoria A pe de o parte şi Muzeul de Artă şi Muzeul de Etnografie, monumente istorice de categoria B, pe de altă parte. Lucrările la aceste obiective au continuat pînă la finalizare în ciuda unor proteste în presă din partea unor intelectuali care au atras atenţia în mod deosebit asupra profanării vechiului cimitir medieval existent în zonă. Zeci de schelete ale străbunilor şi ale vitejilor Sfîntului Voievod Ştefan au fost alungate din locul lor de veşnică odihnă, multe dintre ele fiind strivite sub cupa excavatorului. E posibil ca unii cetăţeni mai puţin informaţi să fi agreat noul aspect al piaţetei, însă, în afară de răul ireparabil produs, rezultatul este că în prezent trecătorii neştiutori sau nepasători calcă in picioare mormintele stramosilor noştri eroi aflate sub dalele piaţetei.

3. În momentul actual Primăria intenţionează să demareze un nou proiect de construcţii, de mare anvergură, în aceeaşi zonă a Turnului şi Bisericii Sfîntului Voievod Ştefan. Proiectul include următoarele elemente:
- reamenajarea piaţetei cu extinderea ei spre nord-est printr-o platformă de beton amplasată la cota de nivel a Bisericii “Sf. Ioan Domnesc”. Această platformă pietonală va acoperi strada Ştefan cel Mare, extinzîndu-se pînă la Colegiul Naţional Petru Rareş, Primărie şi Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni
- pasajul subteran pentru circulaţia maşinilor, pe traseul actualei străzi Ştefan cel Mare
- construirea unei clădiri moderne cu mai multe etaje de fapt o extindere a actualului sediu al Primariei.

Ca cetăţeni responsabili ai acestui oraş, ne exprimăm, în mod democratic, opoziţia faţă de noul proiect de “Reabilitare zonă Curtea Domnească” pentru următoarele motive:

1. Din punct de vedere spiritual si creştin (care e punctul nostru  de vedere şi al marii majorităţi a locuitorilor oraşului şi a ţării) nu putem accepta ca prin lucrările de excavare pentru realizarea pasajului subteran şi prin nivelarea terenului pentru reamenajarea pieţei să se producă o nouă profanare a mormintelor strămoşilor noştri. Acest punct de vedere este mereu ignorat şi este foarte greu sau chiar imposibil de înţeles de către unii dintre edilii noştri care ne aduc drept argument etern dezvoltarea turismului (vezi ziarul “Ceahlăul” din 27.01.2007), adică, în ultimă instanţă, cîştigul material. Se ajunge astfel că, pentru bani, se calcă peste cadavre la modul propriu şi nu numai la figurat. Însă mormintele străbunilor noştri şi moştenirea noastră spirituală nu sunt de vînzare. Suntem profund îndatoraţi strămoşilor noştri şi, chiar dacă nu ne putem ridica la înălţimea vredniciei lor, ar trebui măcar să le cinstim cum se cuvine memoria şi mormintele. De aceea considerăm că în zona respectivă nu-şi au locul nici un fel de activitati comerciale sau de alt gen care să tulbure odihna înaintaşilor îngropaţi aici. Mai potrivit ar fi să se restabilească zona verde care exista înainte.   Daca şi-au vărsăt sîngele pentru apărarea şi dăinuirea ţării noastre credem că au cel puţin dreptul la 2 metri pătraţi în care să-şi ducă somnul de veci netulburaţi.   Nu înţelegem de ce, în ciuda atîtor evidenţe, cimitirul feudal nu este clasat ca sit arheologic beneficiind astfel de protecţie legală şi ocrotindu-l de agresiunile prezente şi viitoare.

2. Din punct de vedere al conservării şi siguranţei monumentelor apreciem că aceste săpături de profunzime în imediata vecinatate a Turnului şi a Bisericii le-ar putea afecta stabilitatea existînd chiar riscul prăbuşirii lor. Executarea pasajului subteran ar implica şi devierea traseului apelor subterane de asemeni cu consecinţe  asupra stabilităţii monumentelor puse în discuţie.

3. Din punct de vedere arhitectural şi estetic considerăm că aceste constructii moderne nu constituie un decor adecvat pentru Curtea Domnească ci dimpotrivă. Alături de monumentele de categoria A din secolul al XV-lea şi de monumentele de categoria B cu aspect de secol al XIX-lea este adăugată în mod forţat noua clădire modernă a Primăriei care nu are nimic în comun cu edificiile existente nici ca arhitectură nici ca simbolistică şi nici ca destinaţie. Noua clădire ar închide perspectiva naturală a muntelui Cozla şi ar concura pe verticală monumentele istorice dominîndu-le prin masivitate. Nu mai este vorba de simple accente de modernitate ci de o invadare brutală şi grosolană a spaţiului sacru al Curţii Domneşti. Singurul lucru care ar mai lipsi, bomboana de pe coliva cum se spune, ar fi comerţul stradal cu suveniruri, pe care-l are în vedere Primăria.

4. Din punct de vedere turistic, noul aspect al centrului istoric n-ar spori numărul turiştilor (după cum se spune), ci dimpotrivă. În nici un caz nu putem atrage turistii occidentali prin construcţii moderne ci mai ales prin tradiţie, istorie, specific local şi cadru natural. Bineînţeles că sunt necesare şi elemente auxiliare de confort şi modernitate dar acestea nu trebuie amplasate în zona de protecţie a monumentelor istorice. În perioada lunilor de vară, datorită eliminării aproape totale a ultimelor zone verzi, noua platformă de beton încinsă de soare ar deveni un loc evitat de turişti.

5. Din punct de vedere legal, „dreptul la cultură şi obligaţia statului de a proteja şi conserva moştenirea culturală” este prevăzut prin Constituţie la art. 33, iar Legea pentru protejarea monumentelor istorice, nr. 422/ 2001 precizează la titlul II, cap.1, art.8.1 că: „Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie, prin care se asigură conservarea integrată a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural.”

6. Din punct de vedere economic nu suntem de acord să suportăm costurile acestui proiect mai ales în contextul în care Primaria a contractat deja destule împrumuturi pentru demararea unor investiţii care angajează orasul pe mai mulţi ani de acum încolo.

Biserica şi Turnul lui Ştefan cel Mare constituie cel mai de preţ giuvaer arhitectonic şi spiritual al oraşului Piatra-Neamt şi în acelaşi timp un simbol al demnităţii noastre naţionale care ne dă dreptul de a sta cu fruntea sus în faţa Uniunii Europene. Aceste monumente sunt prin ele însele o lecţie de istorie şi un exemplu grăitor despre vremurile glorioase din trecutul nostru.

„Nu suntem împotriva arhitecturii contemporane, suntem împotriva unei intervenţii care nu ţine seama de valorile trecutului şi de identitatea zonei. Cerem păstrarea acestor locuri neclădite aşa cum ne-au ajuns de la înaintaşi, pentru ca memoria lor să se poată deplia făcînd ca evenimente trecute să fie co-prezente în viitorime.”

În numele grupului de iniţiativă semnează următorii: