Calimanesti'2038

Prefata la editia a doua

Cel putin 7 motive au stat la baza alcatuirii acestei a doua editii  a monografiei ilustrate(sa speram color):

1.                  Lucrarea s-a dorit a fi un cadou din partea autorului catre locul copilariei si al formarii personalitatii pe bancile Liceului “Mircea cel Batran” din Calimanesti.

2.                  Concurenta prea mare a Vaii Prahovei si din acest motiv dorin\a de a echilibra si a atrage atentia asupra acestor locuri minunate pline de istorie (sa amintim numai de Posada, Cozia, Masa lui Traian, Dragasani,…) si parfum de epoca, aflata la confluenta marilor drumuri eoropeano-asiatice.

3.                  Pasiunea de cartofil. Studiul atent al istoriei, artei, culturii, civilizatiei printr-o noua modalitate de cercetare cu ajutorul cartilor postale si realizarea unei altfel de prezentari cu ajutorul tehnicilor moderne ale informaticii data fiind o alta pasiune a autorului – calculatorul.

4.                  Deschiderea oferita de Revolu\ia Romana, explozia de informatie precum si accesul la mijloacele cele mai moderne ale tehnicii – calculatoarele. Prezentarea intentiei aparitiei car\ii a avut loc la Casa de Cultura din Calimanesti intr-o maniera informatizata (01.07.1997), efectul de unicitate al lansarii ei printr-un alt mod decat cel traditional, cel al preluarii imaginilor din calculator si proiectarea pe ecranul salii avand ca urmare aparitia cartii dupa numai 2 luni de la prezenre. Pentru prima data limbajul calculatorului a inlocuit pe cel obisnuit, al omului, impresionand  o intreaga sala.

5.                  Obtinerea premiului III in rang de medalie de bronz la primul For International de Cartofilie - Bucuresti mai 1998 - si diploma la Expozitia Internationala de Filatelie EFIRO’98 in septembrie la Palatul Parlamentului.

6.                  Cercul de Numismatica ai carui oameni deosebiti ca d-l Aurica Smaranda, d-l academician Preda, d-l Prof. Donoiu si-au pus amprenta asupra mea precum si  Clubului Cartofililor din Bucuresti.

7.                  Si nu in ultimul rand, mamei mele careia ii dedic eforturile pentru incercarea, daca nu aventura, de a scoate la iveala aceasta carte.

Lucrarea e structurata pe capitole , fiecare reprezentand o anume specificitate. A fost integral procesata digital cu programe specifice calculatorului, iar prezentarea ei in iulie 1997 la Calimanesti s-a realizat integral prin mijloacele tehnicii informatice prin preluarea animatiei realizate cu pachetele de programe Premiere si Power Point si transmiterea lor pe ecranul Casei de Cultura(prin intermediul unui retroproiector 3M), bucuradu-se de un real interes, fiind pentru intaia data cand limbajul obisnuit al lansarilor de carte a fost inlocuit cu cel specific calculatoarelor. Demn de amintit aici e si realizarea unei pagini de publicitate pe Internet care poate fi accesata din orice loc din lume cunoscand doar o simpla adresa:

                                    http://zamfirache.freehost.ro

Daca primul capitol este consacrat studiului primelor aparitii de ilustrate, unele inainte de 1900, cu vechile cladiri si drumuri de tara nepietruite, in celelalte capitole sunt ilustrate concis  vilele orasului – unele dintre ele amintind  parfumul unei epoci trecute, istoria Pavilionului Central – emblema a statiunii construit in stil helvetic, apoi parcurile cu farmecul lor si al cazinourilor, restaurantelor, foisoarelor unde canta fanfara militara, portul popular o splendida indeletnicire a oamenilor, forma de transmitere a unui mestesug aparte, chiar unic in zona. Nu am uitat binenteles locurile pline de istorie: monumentele istorice: masa lui Traian, Cozia, Schitul Ostrov, bisericile, castrul roman, dar si drumul care strabate serpuind un defileu salbatic dar mai ales pitoresc, sapat in stanca inca de pe vremea romanilor.

Un capitol special l-am consacrat minunatului loc care a fost Insula Ostrov, formata de cele 2 brate ale Oltului, loc de referinta al orasului, unde oamenii si acum mai scapa cate o lacrima la amitirea imaginilor de neinlocuit de altadata. Asa s-a intamplat la Sala de Cultura din Calimanesti in iulie 1997 cand a avut loc prezentarea lucrarii!

        Si, ca un iubitor de locuri natale binenteles ca nu am putut uita locul unde m-am nascut, Brezoiul, sau Rm. Valcea , Dragasaniul, Govora, Olanestiul, Ocnele Mari, Horezu, minunate locuri asezate intr-o zona la confluenta Ardealului, Olteniei si Munteniei, toate acestea constituind un capitol aparte despre “Imprejurimi”.

Trebuie amintit ca desi este o statiune mica, totusi abundenta de carti postale se explica prin miracolul de atractie al locului, existand aici si depozite ale Editurilor din Bucuresti precum Dumitru Sorlei, Moise Gruia, I. Mangu… dar si importantei apelor minerale care l-au determinat pe insusi Napoleon - sfatuit fiind de dr. Carol Davilla - sa trimita diligente pentru transportul apei de la Caciulata. Tot datorita faimei apelor este de remarcat ca statiunea nu a mai parcurs toate etapele de la catun la sat - comuna -  oras, ci a trecut direct la stadiul de statiune.

Frumusetea locurilor este aceea care-i determina pe marii potentati ai vremii sa-si construiasca vile, sanatoriu si cazinouri pentru petrecerea vacantelor si a concediilor intr-o zona in care daca ai fost odata , sigur te vei reintoarce!

Un loc aparte il ocupa capitolele adaugate 11 si 12, consacrate intaiul “Litografiilor “– acele superbe imagini in tehnicile de inceput, iar cel de-al doilea “Calimanestiului de azi”, motiv pentru care am alcatuit aceasta editie, a II-a, la gandul aparitiei intr-o versiune color – ceea ce i-ar spori mult calitatea dat fiind concentrarea si lucrul  asupra imaginii.

                                                                                                                                                                                      New Delhi 1999

    Editia a II-a

PREDOSLOVIE

          Sunt idei care se ivesc de multe ori in mintea si memoria fiilor unor locuri, localitati, despre care acestia isi amintesc si evoca, cu duiosie, strazi, case, oameni, institutii si alte lucruri, de care se leaga viata lor, ei fiind oamenii locului, asa cum pe buna dreptate, li se mai spune.

          Autorul, d-l Dan Zamfirache, aidoma acestor “fii” reuseste sa puna intre copertile volumului de fata, istoria ilustrata a orasului Calimanesti, cetate veche din “negura vremurilor, vatra de romani autentici si harnici, vechi locuitori ai acestui pamant binecuvantat de Dumnezeu, intru inzdravenirea celor suferinzi.

          Dan Zamfirache este autentic fiu al Calimanestiului si a gasit cu cale sa se “achite” de obligatia morala fata de locul unde s-a nascut, a vazut lumina zilei, unde a auzit prima data graiul romanesc al mamei sale Maria Zamfirache, unde a zgariat intaia oara semnele alfabetului, zugravind cu migala conturul vorbirii limbii materne!

          Alcatuirea unei lucrari privind povestea ilustrata a Calimanestiului, cu ajutorul cartilor postale ilustrate, cere pasiune, cercetare atenta, cere cautari si mult adevar in descrierea realitatii istorice a monumentelor, edificiilor publice, a caselor cu rezonanta istorica, a oamenilor(personalitatilor) intrate in istoria localitatii cu investitura de cultura si stii\a! Se cere har si daruire. Autorul si-a asumat aceste responsabilitati, si, indemnat de dorul pamantului matern, a creat volumul acesta, trebuincios noua tuturor, nu numai cercetatorilor de monografii, dar si oamenilor de specialitate, istorici, tuturor iubitorilor de continut romanesc, mai ales celor ce s-au tamaduit la baile Calimanesti ori s-au plimbat in pitorescul plai valcean.

          Cartea este structurata pe categorii de carti postale ilustrate ce aduc in fata noastra, a cititorilor, monumente istorice, nume de oameni si familii, case, vile edificii, parcuri, izvoare de ape tamaduitoare, port national popular al locului de bastina, vecinatate, imprejurimi etc.

          Lucrarea se impune si se recomanda singura, ca o fila de turism autentic prin locurile valcene pline de istorie, intrata in memoria cartonului ilustrat.

          Calimanestiul nu este numai cel de azi, el este si cel de mai de mult, cu pitorescul sau national, de drumetie si de petrecere de bun simt al omului indragostit de natura.

          Calimanestiul este meleagul udat de batranul Olt, cel cantat frumos si duios de Octavian Goga.

          mai 1997                                                                 Aurica Smaranda,

                                                                            Secretar general al Societatii Numismatice Romane

Prefata

Nimic nu e mai placut ca intoarcerea la origini, amintirea si pastrarea intacta a imaginii locului unde ai copilarit!

          Si pentru ca locul acesta m-a atras - dar mai ales i-a facut si pe altii sa-l iubeasca, m-am gandit sa nu las uitarii imaginea a ceea ce a fost aceasta minunata statiune, Perla a Oltului, numita Calimanesti - loc plin de istorie si peste care timpul si vicisitudinile n-au reusit sa-i stirbeasca din  faima si frumusete.

          Fiecare epoca si-a pus amprenta asupra localitatii, marturiile fiind pastrate si astazi, constituind pretuirea de care ele s-au bucurat din partea localnicilor. Este de ajuns sa amintim ca prima mentiune dateaza din timpul lui Mircea cel Batran la 8 ianuarie 1392, cu referire la Manastirea Cozia. Dar prima mentiune documentara o gasim in “Condica manastirii Cozia” , la 20 mai 1388, cand Mircea cel Batran spune “... a binevoit domnia mea sa radic din temelie o manastire ... la locul numit Calimanesti pe Olt, care a fost mai inainte satul boierului domniei mele Nan Udoba, pe care cu dragoste si multa osardie, dupa voia domniei mele, l-a inchinat mai inainte zisei manastiri”.

          Calimanestiul are un trecut zbuciumat, determinat de imprejurari istorice si sociale. Ca cele mai multe dintre sate a luat fiinta in jurul unei manastiri. Legenda spune ca manastirea Cozia - de care este legata nasterea satului - a fost ridicata in locul sau in apropierea - alteia, zidita de Negru Voda. Urmele ei se pare ca se gasesc la poalele muntelui Capra, ceva mai la nord de manastirea  Cozia. Intemeierea Principatelor gaseste in campul Coziei un manunchi de case mici(satul Cozia), ce coborau pe poalele muntilor pana spre apa Oltului. “In aceste case isi traiau nevoile cativa romani care, - poate - faceau puntea de legatura dintre stramosii nostri Daco-Romani si noi Romanii” (I.Simionescu - Tara noastra. Oameni, locuri lucruri, ed. II Bucuresti, 1938). De altfel pe toata valea Oltului sunt presarate urme romane(castrul de la Daesti, urmele termelor romane de la Bivolari, Masa lui Traian etc.) care marturisesc latinitatea noastra.

          Urmele asezarii se pierd in negura vremurilor, localitatea actuala infiripandu-se probabil in secolele V - VII e.n. cand vechea obste sateasca, ce se intindea pe malurile Oltului, pe dealurile de la poalele Coziei, s-a destramat, fiind impartita intre oamenii de vaza ai vechii obsti: Calimani, Serban, Stoian, Bogdan, care vor infiinta localitatile Calimanesti, Serbanesti, Stoenesti si Bogdanesti.

          Din cartea profesorului I. Petrescu-Burloiu (1944) aflam ca Mircea cel Mare isi alege acest loc pentru a construi aici un lacas de inchinaciune. Iar pentru ca locuitorii tulburau linistea, domnitorul a mutat satul in Poiana Priboienilor, in sud-vestul Coziei, pentru ca mai tarziu - spre anul 1500 - o parte dintre locuitori sa se aseze catre varsarea paraului Caciulata in Olt, pe locul actualului izvor, iar al\ii mai jos, spre vatra actuala a Calimanestiului, unde si-au construit pe Campul lui Caliman o biserica veche din barne (la 1741) in jurul careia a luat fiin\a satul Calimanesti, dupa numele celui mai instarit dintre primii locuitori, Caliman.

          Marturii vazute inca pe locul lor - precum Masa lui Traian din defileul Oltului, daltuita in stanca de romani in scopul construirii drumului din defileu, pe langa care trece azi calea ferata, Arutela (Bivolari) - castru roman construit din piatra in timpul imparatului Hadrian - cu terme ce foloseau apele minerale din jur, Tezaurul de monede dacice format din 300 de piese, gasit la Jiblea, precum si monedele de la Bivolari - toate acestea confirma existenta unei puternice asezari dacice, unde se afla si un important nod rutier.

          Iata numai cateva argumente pentru care am decis sa pastrez vie amintirea trecerii prin epoci a acestei minunate statiuni, adevarata Perla a Oltului - prin colectia de vederi vechi care constituie o marturie si in acelasi timp un document viu ce adauga statiunii o impresionanta imagine a ceea ce a fost dar mai ales ceea ce mi-as dori sa ramana in memoria oamenilor locului, a celor ce o viziteaza.

          Inainte de toate as dori sa trec in revista cateva repere care sporesc - daca mai era nevoie - nota de interes a locului. Meritoriu in acest sens este si faptul ca aici invatamantul are o veche tradi\ie - prima scoala infiintata la Calimanesti datand din anul 1838, iar inca din anul 1890 localitatea trece in randul statiunilor balneare ceea ce  l-a si consacrat pana in ziua de azi printre cele mai de seama sta\iuni cunoscute prin efectele sale curative nu numai pe plan national dar si interna\ional.

          Remarcabil este ca localitatea, datorita descoperirii izvoarelor de apa minerala catre jumatatea secolului al XIX - lea, nu a cunoscut evolutia sat - targ - oras, ci din prima faza(sat) a trecut direct in a treia (oras). Casele erau “mici si saracaciose”, alcatuite din tinda, camera si chiler. Satul ajunsese sa se intinda pana catre Sfrenghes, hotarul de sud al Caciulatei.

          In anii urmatori lui 1864 aveau sa se definitiveze cele patru unitati din care era format: satul Calimanesti, satul Seaca si catunele Caciulata si Gura Vaii. Tot in anul 1864 incepe construirea de case in Campul lui Dan, dintre sosea si Olt, pe fasii de teren cu care fusesera improprietariti locuitorii. Casele cladite aici erau mari si cu peretii “mai totdeauna” de caramida, iar acoperisul din tigla. Gospodariile sunt mai aratoase si mai instarite decat in restul satului - subliniaza profesorul I. Petrescu-Burloiu.

          Efectele curative, folosirea apelor termale este insa atestata mult mai inainte - de pe vremea romanilor - cand in timpul imparatului Hadrian (117 - 138 e.n.) la castrul roman Arutela se foloseau apele sulfuroase pentru tratarea reumatismelor. Efectul terapeutic al apelor minerale ia amploare mai ales odata cu descoperirea izvorului nr. 1 Caciulata - “o comoara, un izvor unic”, dupa specialisti.

          In 1854 ia fiinta la Calimanesti un “stabiliment” balnear rudimentar. Faima apelor minerale creste de la an la an. Vine aici in 1860 Mihail Kogalniceanu, iar imparatul Frantei, Napoleon al III-lea se trateaza cu apa de Caciulata la recomandarea doctorului Carol Davila - trimitand regulat diligente ce transportau damigene cu apa. In 1873 apa de Calimanesti primeste “Medalia de aur” la Expozitia internationala a apelor minerale de la Viena, iar in 1893, in Elve\ia, apele minerale de la Calimanesti, Caciulata si Cozia obtin diploma “Grand Prix” si medalia de aur.

          Spre sfarsitul sec. al XIX - lea apare fenomenul de imbuteliere si comercializare cu sticle  a apelor, cresterea faimei facand posibila apari\ia vilelor de o frumusete aparte care se mai pastreaza si azi, dovada fiind personalitatile care au dorit sa se odihneasca aici, in ambianta plina de farmec ca a celor Cantacuzine, maior Mihailidi, Macelariu, Piantine, Meri, Nicolescu, Valimarescu ori Cosma ...

          Este momentul cand oameni de seama isi construiesc aici vile de odihna ce poarta pana azi parfumul epocii prin maiestria constructorilor vremii:  Cantacuzino, Jantea, Macelariu, Mihailidi, Stoenescu, Sorlei, Nicolescu, Seltea, Cosma si multi altii.

          In 1855 se inaugureaza Pavilionul balnear central de la Calimanesti, constructie in stil elvetian. Urmeaza apoi constructia marilor hoteluri: Jantea nr.1 in 1906, Jantea nr.2 in 1913, marile vile Cosma, Antonescu, Zoe, se mareste hotelul statului la 1 noiembrie 1910, in 1914 se ridica hotelul Cozia precum si vilele: Mary, Papusica, dr. Nicolescu etc. In 1919 Societatea Govora-Calimanesti intervine pentru construirea unei halte si a unei pasarele peste Olt in dreptul uzinei electrice. In 1913 este construita uzina electrica inlocuind un motor ce functiona prin puterea aburilor. In 1928 a inceput pavarea soselei din dreptul primariei actuale pana la izvorul Caciulata, ea fiind terminata si canalizata in cursul anului 1944. Sunt mentionate 9 nuclee industriale: 4 mori, 4 poverne si un teasc de ulei ce prelucrau produse agricole si pomicole, dar cea mai insemnata activitatea este cea de exploatare a bailor, aceasta ramanand pana azi cea care da faima localita\ii.

          Pentru dezvoltarea statiunii un loc aparte il ocupa darea in folosinta a caii ferate Sibiu - Piatra Olt in 1896 - 1902. In 1910 statul concesioneaza statiunea pe 50 de ani Societatii “Govora - Calimanesti”. Intre anii 1907 - 1911 este suprainaltat Pavilionul Central care este dotat cu o sectie de tratament balnear ce pe parcursul anilor va deveni una dintre cele mai importante in tratamentul reumatismelor. Sunt descoperite sonde si izvoare minerale ce dau o faima unica statiunii:

          -        Calimanesti: izvoarele 4, 5, 14, 7, 8, 6, sonda 1005 

          -        Caciulata    : izvoarele 1, 2, sondele 1003, 1004

          -        Cozia   : izvoarele 1, 2, 3, 4

          -        Bivolari: izvoarele 1, 2

          -        Pausa: izvoarele 1, 2

          Ceea ce e de remarcat este faptul ca cercetarile specialistilor au demonstrat competitivitatea apelor de la Calimanesti - Caciulata - Cozia cu cele de la Wiesbaden, Bad - Nauheim, Evian, Aix - la - Chapelle, Aix - les - Bain. Imprejurimile constituie un prilej in plus de a vizita sta\iunea:

          - locuri de agrement: parcuri, stranduri, cazinori, moteluri, restaurante, chempinguri....

          - parcul din fa\a Pavilionului cu plante exotice si fantana cu amorez,

          - pavilioanele din lemn in aer liber - loc de exercitare a maiestriei fanfarelor militare,

          - drumul de la Calimanesti spre Caciulata prin zona de padure cu podul suspendat,

          - terenuri de sport(fotbal, volei,tenis, handbal…),

          - schitul Ostrov cu o istorie aparte, salvat de la disparitie prin suprainaltare cu 15 m de o echipa de specialisti de la Institutul Proiect Bucuresti. De un farmec aparte se bucura acest loc ce aduna laolalta cazinoul, schitul cu casele calugarilor, strandul cu bacul ce traversa unul din bratele ce formau insula paradisiaca, valtoarea - locul de incercare a virtutiilor inotatorilor.

          - multe alte trasee si surprize pe care orice iubitor de natura si frumos le are la indemana fara a “face eforturi prea mari dar mai ales pentru asi incarca sufletul de bucurie” asa cum bine-mi spunea scriitorul Mircea Santimbreanu – un mare admirator al locurilor si in acelasi timp un statornic vizitator, de a carui prezenta ne bucuram in fiecare an in casa actorului Florin Zamfirescu.

          Acesta a fost un motiv in plus pentru care am strans cu statornicie colectia de vederi vechi, marturie vie a puternicei mele afectiuni “speciale”pentru inegalabilul Calimanesti. Dedic lucrarea mea sarbatoririi a 150 de ani de atestare documentara(1850). Bucuria mea ar fi deplina odata cu infiintarea unui muzeu pe care statiunea  si-l merita din plin.    

                                                                                                          Dan Zamfirache     1997

Calimanesti

Localitatea de care va fi vorba in randurile de fata se gaseste in judetul Valcea, inca unul dintre acele tinuturi romanesti in care natura face o fascinanta demonstratie a verdelui, in peisaje ce raman un veritabil balsam in memoria calatorului – numit si “pamantul fagaduintei”.  *^{Nota 1}

In 1855, tanarul doctor Carol Davila vizita asezarile Calimanesti, Caciulata si Cozia, ramanand uimit de frumusetea privelistilor, dar mai ales de bogatia izvoarelor minerale ce ieseau mai peste tot la sufrafata pamantului. Acest francez, indragostit definitiv de Romania si devenit, mai apoi, impreuna cu doctorul N. Kretzulescu, fondatorul invatamantului medical romanesc, este cel care a inceput, impreuna cu o echipa de specialisti, studiul apelor curative din zona, pe care le-a recomandat calduros imparatului Napoleon al III-lea, care suferea de rinichi. Imparatului i se aduceau cu diligenta sticle imbuteliate la Caciulata. Aceste izvoare puternic sulfuroase, bicarbonate, continand intre altele clor si sodiu, calciu si magneziu au starnit pe buna dreptate in epoca interesul european, fiind medaliate cu aur la expozitiile internationale de la Viena(1873) si Bruxelles(1893). Incepand cu romanii, care le descoperisera, in primul secol al mileniului nostru, puterea vindecatoare, nenumarati oameni suferinzi le-au baut si s-au imbaiat in ele, gasind astfel alinarea pentru multe boli. Forta lor e intacta pana in zilele noastre: reface echilibrul secretiei stomacale si stimuleaza contractia vezicii biliare, combatand gastrite, ulcere, boli hepato-biliare; sunt in stare sa diminueze colesterolul, sa asigure cantitatea optima de calciu din sange, sa ajute la drenajul cailor renale, provocand adesea macinarea sau eliminarea pietrelor la rinichi; atenueaza durerile reumatismale cronice, redau mobilitatea articulatiilor intepenite; au, de asemenea, efecte benefice in afectiuni neurologice periferice si in sechele posttraumatice, dar si in boli ginecologice si cardio-vasculare. In fine nu-i de neglijat amanuntul ca unele izvoare de la Calimanesti-Caciulata au remarcabile insusiri antialergice, apa minerala fiind folosita sub forma de injectii. Cu 14 izvoare obisnuite, dar si termale, statiunea poate fi notata intr-o carte europeana de recorduri, caci  putine  localitati  balneare  detin, intr-un perimetru restrans, atatea surse minerale. In baza ei de tratament curge un mic “rau mineral”. Numai pentru cura externa sunt folositi, zilnic, peste 400000 de litri de apa minerala! Denumirea actuala uneste doua localitati: Calimanesti este despartita de Caciulata de un culoar de sosea de numai 3 kilometri. E o promenada pe malul drept al raului Olt, unde s-a dezvoltat statiunea, la inceput cu batranul pavilion de bai din Calimanesti. Ne gasim la o altitudine 280 m, in locul unde raul abia a scapat din defileul Cozia-Caineni, in care a trecut prin infruntarea stancoasa dintre doi munti – cei ai Lotrului si masivul Fagaras. Adapostita de vant, cu paduri superbe de jur-imprejur, ce-i aduc aer curat, ozonat, statiunea e deschisa intreg anul, toamnele oferind aici, ca in intreaga zona, un regal de culori. La Caciulata, trei mari hoteluri de cura - “Cozia”, “Oltul”, “Caciulata” – au baza proprie de tratament, cu piscina in aer liber, cu instalatii de electro-terapie, pentru bai de apa minerala, dar si de plante si de lumina. Turismul intr-o astfel de zona ca a Valcei este o predestinare. Calimanesti-Caciulata formeaza un fel de “triunghi magic” balnear, impreuna cu statiunile vecine Olanesti si Govora. Nu numai izvoarele minerale, care se gasesc la tot pasul si se vor mai descori si altele, cu siguranta, ci si peisajul te vindeca. De insomnie, de stres, de angoase. In Valcea, muzeele, monumentele naturii, ca si cele religioase si istorice aproape ca nu-ti dau ragaz. Langa cele trei hoteluri de cura, la Caciulata, e manastirea Cozia. Cine iubeste istoriile cu cavaleri medievali, va fi interesat sa afle ca acela care a zidit lacasul, Mircea cel Batran(1386-1418) domnitor al |arii Romanesti, poate fi vazut intr-o impresionanta fresca din pronaosul bisericii de aici. Chiliile manastiresti se inalta albe, chiar deasupra raului Olt, incantand vizitatorul de azi cu o imagine care i-a impresionat candva si pe poetii romantici. Tot astfel, cum un muzeu al satului, cu gospodarii din zona, opreste, la Bujoreni, calatorul pornit spre statiunea cu paduri de fagi si goruni, cu fluturi si flori de camp…

Demn de amintit e faptul ca localitatea a fost remarcata inca din lucrari mai vechi  ca aceea din “ Romania Balneara si Turistica ”  - Turing Clubul Romaniei 1932 (Emil Teposu & Valeriu Puscariu) unde se descrie pe larg statiunea, oferind o serie intreaga de informatii, ceea ce face sa credem ca statiunea se bucura de o atentie deosebita in peisajul turistic romanesc:

  Ape cloruro-sodice, sulfurate calcice si diuretice.

  SEZON. 1 iunie - 30 Septembrie. Cura de diureza cu apa de Calimanesti se poate face in tot cursul anului.

  COMUNICATII. Doua gari locale Jiblea(2^1/2 km. de statiune) si halta Calimanesti (Ostrov), aceasta din urma numai in timpul sezonului.

  SERVICII PUBLICE. PTT, 8 medici, farmacie.

  HOTELURI, VILE, PENSIUNI, RESTAURANTE. H * Soc. Govora-Calimanesti(300 camere), Jantea Nr. 1 si 2 (250 camere), Cozia, Carpati, Seltea,

V. Cozma, Macelaru, Prahoveanu, Vasiu, Cincu, Bujorescu, Cuprian, Ursulescu,..

SITUATIA GEOGRAFICA, ISTORIC. Calimanesti-Caciulata e una din statiunile balneo-climaterice cu care natura a fost deopotriva de darnica, atat in ce priveste efectele curative ale apelor, cat si in minunatele pozi\ii pitoresti ce imbratiseaza fermecatorul defileu al Oltului.

Descoperita din intamplare de catre doi calugari ai M-rei Cozia in 1848, apa de Caciulata a devenit curand apoi cura obisnuita a boierilor care veneau aci in vilegiatura. Datorita unuia dintre ei, A. Golescu izvorul a fost sapat si aparat de inundatiile Oltului, iar renumele “apei puturoase” de la Caciulata a trecut  si dincolo de granitele tarii.

            Insusi Napoleon al III-lea care suferea de gravela, sfatuit de  Dr. Davilla, urma sa faca in 1869, o cura de Caciulata, dar evenimentele politice l-au impiedicat sa mai vie la Caciulata.

            Dupa secularizarea averilor manastiresti, statiunea a trecut in proprietatea Statului, care a cedat-o spre administrare Soc. Govora-Calimanesti. Aceasta a executat sub indemnul D-rului Botescu, incepand din 1910, majoritatea actualelor constructii si instalatii balneare, care pot rivaliza cu cele din stainatate.

ALTITUDINE. 280 m.

CLIMAT foarte placut, constant, fara schimbari brusce de temperatura si umiditate.Temperatura mijlocie in timpul verii 19 ⁰C .

IZVOARE MINERALE. Izvoarele de la Calimanesti-Caciulata fac parte din categoria apelor clorurate sodice neconcentrate, continand iod, brom, si mai ales sulf, si din a celor clorate sodice sulfatate calcice slab litinate si radioactive.

            Prima analiza a izvoarelor dateaza din 1830, Dr. Caillat le descrie in  l’Union medicale”(1859), iar D-rul Bernard dupa ce le face analiza apelor, le expune la expozitia internationala de la Viena(1873). Astazi se cunosc 32 de izvoare cu un debit ce trece de 200000 litri pe zi, situate parte in Valea Sarata, parte in Valea Glodului, iar altele in dosul stabilimentelor balneare.

              Izvoarele cele mai insemnate sunt:

              1. Izvorul Caciulata la 2 km. de Calimanesti pe malul drept al Oltului, la o cotitura a raului. Prin situatia sa, fiind totdeauna amenintat de revarsarile Oltului, Statul si apoi Societatea au facut continuu lucrari de aparare care au fost definiv sfarsite in 1902, punand astfel izvorul la adapost de orice pericol. Analizele ulterioare au dovedit ca dupa recaptare, apa nu si-a scimbat nimic din proprietatile sale.

              Apa de Caciulata, cu o temperatura de 11^o C, limpede, are un miros slab de hidrogen sulfurat, e putin sarata dar placuta la gust. Debitul este de 320 litri pe ora. Densitatea 10013, D crioscopic 0,10, indicele de refractie la 17^o5=3335. Ea este slab alcalina.

              2. Izvorul Nr. 5 are o apa limpede cu un miros usor de sulf; temperatura 7^o3 C, gustul sarat pronuntat, reactia alcalina. Contine 19,2 gr. ^o/oo saruri: clorura de sodiu, potasiu, magneziu, calciu; sulfat de magneziu, iodura si bromura de sodiu; putin carbonat de magneziu, siliciu, sulf hidrat de calciu si hidrogen sulfurat.

              3. Izvorul Nr. 6 are o apa putin sarata amaruie si cu proprietati purgative, gratie marei sale mineralizari si in special existentei sulfatilor si clorurei de magneziu. Temperatura 17^o C, densitate 1.0010.

Indica\ii terapeutice.

  Rezultatele fericite capatate prin intrebuintarea acestei ape, au aratat ca ea e mai ales indicata in artrism, in general, guta cu diversele ei manisfestari, litiaza renala urica, in doze mici in litiaza oxalica si in pielitele usoare, in infectiile cronice ale cailor urinare, afectiunile tubului digestiv si a anexelor, congestia ficatului, diabet, obezitate, arterio-scleroza cu rinichi permeabil...

Stabilimente balneare si medicale

1. Un mare stabiliment balnear modern si confortabil cu bai calde, bai sulfuroase si de acid carbonic, instalatii de fizio, radio si radiumterapie.

2. Cura de baut se face de obicei la izvorul Caciulata.

Deasupra izvorului, pe platforma, este construit un pavilion frumos, care adaposteste publicul in timp de ploaie; iar imprejur s-a amenajat un parc splendid, plantat cu brazi si tot felul de arbori. In ultimul timp s-a mai construit un bufet frumos si un pavilion de muzica. Bolnavii care nu pot veni la izvor, fac cura acasa. Rezultatele obtinute arata ca apa de Caciulata pusa in sticle nu-si pierde din eficacitatea ei.

3. Instalatie speciala pentru bai reci in Olt, cat si cura de soare si nisip(helioterapie) pe plaja din Ostrov, bine amenajata.

4. Laborator de bacteriologie si analize chimice.

In statiune bolnavii beneficiaza de cura de repaos si mai ales de cura de munte. Posibilitatea de aplicare a tuturor agentilor terapeutici ai bacteriologiei moderne, completeaza pe aceea a apei de Caciulata.

STATIUNI SIMILARE STRAINE: Aachen, Aix les Bains, Eaux Bonnes, Baden-Viena, Vittel, Evian, Contrexeville, Martigny, Capvern.

DIOSTRACTII. Plimbari in parc si “Ostrov”, cazinou cu reprezentatii artistice(concerte, serate, baluri), skatting, tenis, muzica in parc, cat si la izvorul Caciulata.

Turism.

1. La Sibiu

2. La Rm. Valcea, unul din cele mai pitoresti orase din tara, cu vechi biserici zidite de principii, episcopii si boierii olteni, con\inand pretioase odoare(biserica Sf. Paraschiva, intemeiata de domnitorul Patrascu cel Bun; biserica episcopala, cladita in sec. XVI-lea de arhiepiscopul Euthimie al Severinului si de episcopul Mihail cu numeroase relicve, biblioteca episcopiei poseda de asemeni carti vechi bisericesti de mare importanta; biserica Sf. Fecioare Maria; biserica Sf. Gheorghe...

3. Dragasani, orasel situat intr-una din cele mai bogate regiuni in podgorii. In apropierea lui turcii au zdrobit pe eteristii greci in 1821.(monument comemorativ).

4. Bai: Ocnele Mari, Ocnita, Govora..

5. Brezoi, 17 Km, statiune climatica pe malul Lotrului si unul din cele mai pitoresti si instarite sate ale Olteniei. Se pot face excursii in muntii Lotrului, la Malaia si la Voineasa.

6. Caineni, 37 Km localitate situata pe locul fortaretei romane Ponsvetus. Aici s-a deschis pentru intaia oara pe vremea stapanirii austriece a Olteniei(1718-1739), drumul prin defileul Oltului(via Carolina). Intre Calimanesti si Caineni sunt demne de vizitat manastirile: Cozia, Stanisoara,Turnu, Cornet - zidita de banul Craiovei Mares Bajescu in sec. XVII-lea.

Din Rm Valcea:

1. Baile Olanesti, Govora. Manastirile: Frasinei, Bistrita, Arnota, Horezu, Polovragi.

M-rea Bistrita a fost intemeiata in 1518 de fratii Craiovesti, care au cladit si paraclisul manastirei cu admirabile borduri la usile de la intrare. Edificiul actual e mult mai nou. C. Brancoveanu a restaurat-o, iar Barbu Stirbei a reanoit-o  fara ca sa-i mai pastreze ceva din infatisarea veche. Contine pretioase odoare si moastele Sf. Grigorie Decapolitu. In apropierea manastirei se afla pestera Sf. Grigorie, iar la 1ora departare  Man. Arnota cladita de Matei Basarab pentru a ingropa corpul tatalui sau vornicul Danciu, adus din Ardeal.

M-rea Horezu (dupa hrisoave Hurezi) e o adevarata minune arhitecturala. Intemeiata in 1694 de C. Brancoveanu si inzestrata cu mosii si odoare pretioase e locuita pana in 1862 de calugari, iar de atunci incoace de calugarite. La acest monument care oglindeste perfectiunea arhitecturii curtilor boieresti la sfarsitul sec. XVII-lea sunt de admirat foisorul lui Dionisie, dupa numele arhimandritului Dionisie Balacescu care l-a construit in 1763; arhondaricul, trapeza, paraclisul, cu fresce, tampla si usi usi din timpul lui C. Brancoveanu, pridvorul bisericei cu minunate fresce, biserica cea mare cu tampla si frescele facute de mesterii Marin si Preda, care au zugravit si pe ctitorul ei, C. Brancoveanu cu intreaga lui familie, in tinda bisericii.

            Tot in tinda sunt 4 morminte printre care si cel al domnitei Smaranda, fiica domnitorului. Langa manastire se afla bolnita, zidita de doamna Maria, so\ia lui Brancoveanu, iar in apropiere schiturile: Sf. Apostoli si Sf.Stefan(zidit de St. Brancoveanu, fiul lui Constantin.).

Alpinism. Pe muntele Cozia.

  Din Lotru, urcus 5 ore. La jumatatea drumului se afla M-rea Stanisoara, pusnicie veche(Schitul Nucet), infiintata de boierul Gh. Clucerul si Marin Buliga-1747. Situatia Manastirii e din cele mai pitoresti, de jur imprejur ridicandu-se varfurile: Ciuha Neamtului, Durducul(Borcanul) si Foarfecele.

Astfel de date gasim si in volumul “Oltenia” tiparit in atelierele “Ramuri” Craiova - Fundatia Culturala Regala “Regele Mihai I”. Articol de P.M.Preda la 1943. Citez cateva fragmente:

Calimanesti

          Localitatea Calimanesti se gaseste la o altitudine de 280 m, intr-una din cele mai pitoresti pozitii a Vaii Oltului.

          In mijlocul acestuia se gaseste un frumos Ostov, loc de recrearie pentru vizitatori, iar in spatele sta\iunii se ridica in abrupt, un masiv muntos impadurit, ceea ce face din stariunea Calimanesti si o sta\iune climaterica de prim ordin.

          Apele minerale din aceasta localitate erau cunoscute si sunt mentionate de multa vreme de specialisti: dr. Meyer in anul 1829, Dr. Episcopeanu in 1837, Dr. Fatu si Caillot, in 1850.

          Primul lor proprietar ar fi fost diaconul Gheorghe, care stapanea acele ape de la egumenul Nectarie care le-a trecut apoi Manastirii Cozia. Dupa secularizarea averilor manastiresti, ele au revenit statului.

          Primul stabiliment de bai si un hotel au fost construite de stat intre anii 1881 si 1886.

          Dupa 1910, de cand exploatarea acestei statiuni a fost concesionata Societatii Govora - Calimanesti, s-au facut imbunatatiri cu totul remarcabile, atat in ceea ce priveste captarea apelor, cat si in folosirea lor.

          Intr-o descriere .... “Statiunea este inzestrata azi(1943) cu un Institut de fizioterapie, cu sectii speciale de hidroterapie, electricitate, bai de acid carbonic, sectii de inhalatii, de diatermie, raze ultra-violete, etc.

          Hoteluri spatioase si bine amenajate asigura vizitatorilor confortul necesar.

          Apele mineralizate izvorasc din conglomerate eocene, totdeauna la contact cu strate de marne.

          Numarul izvoarelor captate este de  32, avand in total un debit de 230.000 litri in 24 de ore.

          Apele tuturor izvoarelor au aceiasi compozirie, insa cu variatiuni procentuale ale elementelor mineralizante. Toate contin hidrogen sulfurat liber si bioxid de carbon. In special izvorul Puturosul(6 sau 8) este foarte bogat in asemenea elemente volatile.

          Concentraria in elementele mineralizante varieaza intre 0,5-5 grame la litru (ape cu concentrarie mijlocie), pana la ape cu concentrarie mare care con\in pana la 29 gr. la litru. ^(*3)

          Apele minerale de la Calimanesti sunt folosite sub forma de bai si sunt indicate in reumatisme cronice, anemie, scrofuri, leziuni sifilitice, boli de femei.

          Apa izvorului 6 se foloseste ca apa de baut cu efecte bune in hiperclohidriile simple, gastrite hiperacide, constiparii. ^(*4)

          In general, acriunea terapeutica a apelor de Calimanesti egaleaza apele de la Aix les Bains, Eaux-Bhonnes, Aix la Chapelle si Baden-Wien ^(*4).

Despre Caciulata se spune:

           Apele din aceasta statiune merita o atentie speciala pentru efectul lor aproape miraculos in afectiunile renale. Exista aici un singur izvor, captat la o departare de 4 m de malul Oltului. El era cunoscut altadata sub numele de isvorul lui Golescu, iar astazi sub numele de Caciulata.

          Din datele de literatura ^(*1,2,3,4) si alte brosuri publicate aflam ca izvorul a fost descoperit in anul 1848 de 2 calugari, Partenie si Ghenadie. A fost captat mai tarziu de Alexandru Golescu (1854) spre a-l feri de inundarea Oltului. Astazi este proprietatea statului si dat in concesiune de exploatarea Societatii Govora-Calimanesti.

          O captare mai buna s-a facut in anul 1887 de catre inginerii Brochet si Mercier. Captarea definitiva a fost executata de stat, prin inginerul Puscariu intre anii 1902-1903. Izvorul se gaseste captat sub nivelul Oltului, in gresii eocene, pe un pat de argila. Apa este ascendenta datorita in buna parte si gazelor pe care le contine.

          Debitul, la inceput, cand a fost captat, era de 182 litri pe ora, iar astazi este, in medie de 212 litri pe ora.

          Analiza apei a fost facuta de numerosi chimisti intre care Bernard, Grindeanu, Saligny, Carnot, Pfeiffer, Crasu, Damian si Petrescu.

          Dupa una din analizele executate de Crasu^(*3) acest izvor contine, la 15 ºC, urmatoarele elemente la litrul de apa:

          Dupa alte analize, rezidiul fix este de 1,36 gr. la litru de apa, temperatura 10,7 ºC, radioactivitatea dupa Hurmuzescu, de 0,17 M. Este deci o apa clorurata, slab iodurata, alcalino-teroasa, slab litinata cu concentratie mica.

          “Apele de Caciulata (izvorul miraculos de Caciulata) se administreaza numai sub forma de apa de baut si este cea mai de valoare apa minerala in afectiunile cailor renale din intreaga Romanie, concurand cu cele mai insemnate surse ale Apusului si are o putere vindecatoare de netagaduit.”

          El este astazi bine studiat clinic si farmaco-dinamic de numerosi doctori: D-na Balasoiu, Baltaceanu, Vasiliu, Coca, Cociasu,...

          Este o apa cu o mare putere diuretica, spala caile urinare, scade acidul uric din sange si influen\eaza in bine glicozuriile simple si diabetul.

          “Acest izvor mineral poate fi deci indicat mai ales in artrism, in guta, in diferite forme de litiaza, in congestie hepatica, colecistite cronice.”

          Avand o valoare curativa atat de importanta izvoarele de Caciulata se bucura de o deosebita aten\ie din partea Societatii Govora-Calimanesti. Un serviciu special il cerceteaza zilnic spre a se putea elimina eventualele cauze externe care ar putea sa-l influenteze.

          Captarea fata de Olt este facuta in condi\ii perfecte, asa ca influenta apelor acestui rau nu se resimte in pretul de captare, nici in viiturile cele mai mari ale acestui rau. In schimb, se constata oarecari variatiuni in compozitia elementelor dizolvate in apa izvorului dupa cum se vede dintr-o serie de analize efectuate pana acum^(*3).

          Ambele statiuni Calimanesti si Caciulata au realizat progrese cu totul vizibile dupa ce au intrat in exploatarea Societatii Govora-Calimanesti, care a facut sacrificii importante pentru ridicarea acestor sta\iuni prin crearea confortului necesar vizitatorilor si a instalatiilor necesare tratamentelor medicale.

          Din aceasta cauza numarul vizitatorilor, numarul bailor si sticlelor imbuteliate cu apa de Caciulata expediate pentru consum in diferite localitati din tara a avut urmatoarea evolutie:

Statiunile Calimanesti si Caciulata, prin pozitia lor pitoreasca,  natura si valoarea medicinala a apelor lor, prin confortul creat atat in hoteluri cat si in vile dotate cu instalatii de tratament performante ai caror specialisti sunt dintre cei mai buni, pot fi socotite de o valoare cel putin egala cu aceea a statiunilor cu ape similare din orice localitate din Occident.

  Lucrarile amintite dovedesc clar atractia de care se bucurau apele minerale ale statiunii inca de la descoperirea lor. Mai trebuie doar sa adaugam ca si acum statiunea se bucura de un real interes din partea turistilor atat din tara cat si din strainatate, oferindu-le acestora pe langa tamaduire numeroase clipe de neuitat.

        Nu e bucurie mai mare decat aceea de a-l vedea ca pe vremuri, infloritor, plin de agitatia turistilor atat romani, cat si straini, cand franceza si italiana se exersau din plin, restaurantele si discotecile rasunau de veselie, cu manifestari culturale si intreceri sportive, cu multe personalitati ale caror colocvii umpleau salile pana la refuz.

       New Delhi – 1999.

Note: paginile 21 si 14

*Nota 1: in lucrarea lui Gavriil Protul “Viata si traiul sfintiei sale parintele Nifon, patriarhul Tarigradului”, din anul 1520.

Iar in timpul voevodului Gavril Movila se spune ca in urma vizitarii imprejurimilor Manastirii Cozia, satenii aveau sa fie scutiti de dari in 1619 in schimbul amenajarii drumului Coziei prin taierea unei cai in stanca.

Drumul de la Calimanesti la Cozia e descris si de calatorul Paul Alep care a insotit pe patriarhul Macarie al Antiohiei, tatau sau, la 1657. “… de la Calimanesti drumul se transforma intr-o poteca ingusta si prapastioasa, unde numai un cal poate sa mearga odata.” Iata si alte impresii la care tin atat de mult de parca am simtit la fel desi peste atatea veacuri:  “sunt colturi de o rara frumusete care indeparteaza grijile, gonesc melancolia si lumineaza spiritul. Un om cu adevarat bolnav se insanatoseste aici de murmurul placut al apei si nu numai de al spumegatorului rau curgator dar si de izvoarele fantanilor ce serpuiesc de pe stanci. Orice vietuitor a reinviat la privirea acestor munti cu verdeata inconjuratoare.” Oricum bucuria e mult mai mare cand cuvintele vin de la altii si mai ales de la o asa distanta!

Grigore Alexandrescu trebuie sa fi fost si el impresinat dupa 300 de ani de la vizita lui Paul Alep cand, entuziasmat, inal\a unele din cele mai frumoase versuri dedicate Oltului, Coziei:

“Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate

Catre tarmul dimpotriva se intind, se prelungesc

Si-ale valurilor mandre generatii spumegate

Zidul vechi al manastirii in cadenta il izbesc.”

POSTFATA

          Daca tot ati gasit ragazul necesar pentru a zabovi cateva clipe peste aceasta lucrare - in fapt o reprezentare iconografica a unui Calimanesti de altadata - atunci trebuie sa aflati ca respectiva monografie se bazeaza pe cartile postale ilustrate emise intr-o epoca pe care putem sa o consideram de pe acum deja revoluta; adica pe ceea ce noi numim indeobste cartofilie.

          Ea, cartofilia, este pasiunea de a colectiona si studia selectiv cartile postale ilustrate.Denumirea a fost preluata din franceza si este atat de noua, incat asupra formei de desemnare a persoanelor care au acest hobby inca nu s-a ajuns la un anume consens. Astfel, despre domnul Dan Zamfirache nu putem sa spunem cu precizie daca este carofil sau cartofilist!

          Putem insa spune cu siguranta ca domnul Zamfirache a stiut sa aleaga din “noianul” de vederi de epoca, tocmai acele piese reprezentative ale unei localitati de mare rezonanta balneara, dar si turistica. Sigur ca din acest periplu imagistic de odinioara nu era posibil sa lipseasca nici plutele de pe Olt, nici “Pausa”, nici trenul cu abur pufaind de zor spre “Carlige”, nici portul popular autentic, nici vechile vile si hoteluri, nici manastirile Cozia, Bolnita, Turnu sau Stanisoara, dupa cum nu era posibil sa lipseasca vechea Masa a lui Traian sau alte puncte recunoscute ca pitoresti din  zona Calimanesti-Caciulata.

          Domnul Zamfirache, sa zicem cartofilul, si-a dovedit - si ne-a dovedit - ca din cartile postale ilustrate se poate usor ajunge la un adevarat studiu cu nebanuite introspectii in imagistica vremii.

          Tocmai de aceea, admitem astazi fara a gresi cu nimic, ca altor mijloace deja recunoscure, li s-a adaugat in ultimul timp inca unul:  Ilustrata - Document.

          iunie 1977                                                                       Silviu N. Dragomir

                                                                                            Expert in filatelie si cartofilie

            Am conceput aceasta carte cu gandul la minunatele clipe ale copilariei si adolescentei si, pentru o clipa, n-am putut rezista sa las uitarii amintirea a ceea ce a fost Calimanestiul candva, pentru ca cei ce o vor citi sa-i pastreze vie amintirea si, ceea ce e mai important, sa poata darui si ei la randul lor o parte din sufletul lor sporirii faimei lui. Iar daca putere vor avea sa-l faca de neegalat!