CHEVEREȘU MARE

Reședință a cercului TIMIȘ din districtul Ciacovei

hartă din secolul al XVIII-lea

Pe acest fragment de hartă, însoțind lucrarea lui Francesco Griselini - "Istoria Banatului Timișan", ediția Nicolae Bolocan, București, 1926, am marcat prin colorare cu verde numele satelor facând parte din cercul Timiș al districtului Ciacovei, conform tabelului de la pagina 135 a cărții înaltului funcționar imperial Johan Jakob Ehrler - "Banatul de la origini pina acum (1774)" publicată prin grija lui Costin Feneșan de editura Facla, Timișoara în 1982.
Reședința acestui cerc a fost Chevereșu Mare, localitate însemnată din Banatul imperial, dublă stație de poștă, adică loc unde se schimbau caii poștalioanelor și loc de popas pentru călători. Stația de poștă se afla pe locul actualului cămin cultural.
De remarcat că pe atunci nu existau încă satele Bacova, Nitzkidorf, Otvești, Moșnița Nouă, Bazoşu Nou sau Albina. Deși pe hartă figura un sat Neu Moschnitz, acesta este, de fapt, actuala Moșnița Veche, iar satul Alt Moschnitza de pe hartă nu mai există astăzi. La vest de Timiș drumul spre Timișoara trecea printr-o pădure, ceea ce explică, într-un fel, meandrele sale. Pădurea Chevereș ocupa o arie mai restrânsă decât astăzi.
Satul Bocea nu mai exista. Dar la nord de râul Timiș, între Bucovăț și Bazoș era satul Gertyanosch (Cărpiniș), strămutat ulterior de către imperiali. Buziașul era un sat neînsemnat. Apele minerale nu erau încă descoperite. Pe hartă se vede și un fragment din traseul așa numitului val roman de răsărit.


Fragment din harta Banatului insotind lucrarea lui Griselini Istoria Banatului Timisan, ediţia Nicolae Bolocan, Bucuresti, 1926

© site designed by Ionel Craciun 2005-2006
EMAIL HERE / AICI
Last updated Febr. 2009

1