Pentru aceste ganduri inalte,oentru intentiile lor generoase,pentru aceasta crima de munca, sunt arestati pe santierul unde lucrau,impreuna cu Corneliu Codreanu si cu alti studenti.Transportati la politie,legati cu lanturi ca niste borfasi ordinari,ei sunt batuti si schingiuiti fara mila de Prefectul Politiei din IasiAcesta, urmand dispozitiile guvernului de la Bucuresti,voia sa bage groaza in tineretul iesean,crezand ca asa vor gatui,cu mijloace brutale si de-a dreptul ilegale,acel curent de primenire si de insanatosire a moravurilor,care incepuse sa adie peste tara romaneasca.Aceasta incercare de a da solutii drepte problemelor romanesti era considerata ca o mare primejdie pentru sistemul politic de atunci.De aceea politicienii romani s-au repezit cu o ura implacabila asupra tineretului nostru si nu s-au dat in laturi de la nici un mijloc pentru a-l distruge,mergand
de la brutalizare si pana la ucidere,cum se va vedea mai departe.
Asadar,fratii de cruce de la liceele din Iasi au facut parte din avangarda suferintelor legionare,experimentand pe pielea si pe madularele lor,la o varsta inca frageda,samavolniciile si excesele irationale si anticonstitutionale ale sistemului democrat din Romania acelor vremuri.Era numai inceputul unui sir lung de suferinte si de nedreptati pe care tineretul tarii noastre il va indura cu randare,convinsi fiindca sufereau pentru o cauza mare si ca dreptatea era de partea lor.
Actelor barbare si nesanctionate ale lui Manciu - in ciuda proceselor care i s-au intentat si care i-au marit acestui individ aroganta si brutalitatea - a urmat,dupa cum se stie,impuscarea lui intr-un act de legitima aparare,de Corneliu Codreanu.Actiunilor lui Manciu,savarsite in afara legilor tarii,a urmat reactiunea tanarului Codreanu tot in afara legilor,caci nu i se lasase deschisa nici o alta portita legala pentru apararea lui.Cu ocazia procesului ce-a urmat,fratii de cruce au dat prima lor afirmare politica,care a durat,fara intrerupere,pana la achitarea lui Codreanu.Ei denunta opiniei publice romanesti prin scrisori,prin reviste si fotografii,toate sustinute cu mijloace si truda proprie,provocarile neincetate si schingiuirile la care au fost supusi tinerii din Iasi de catre politia de acolo,care fatal au condus la actul disperat al lui Codreanu.Lumea romaneasca s-a lamurit repede.Rezultatul a fost fulgerator.S-a nascut atunci in tara un curent puternic de simpatie si de sprijin pentru tanarul acela frumos si curat care-si aparase cum a putut,cu singurele mijloace ce-i mai lasasera in mana sbirii lui,onoarea,demnitatea si integritatea fizica.Aceasta punere in lumina a adevaratei situatii limita la care fusesera condusi tinerii din Iasi,a dus la achitarea Capitanului.
"Minunea la care nu ma asteptam - scrie el mai tarziu,referindu-se la aceste evenimente - si mai ales la care nu se asteptau ceci ce ma adusesera acolo,a fost ca a treia zi dupa ce sosisem (la inchisoare),intreaga populatie,fara deosebire de partid politic,si cu toate incercarile autoritatilor de a mi-o face ostila,trecuse spontan de partea mea.
Pe oamenii politici liberali,nu-i parasisera numai partizanii,ci si membrii familiilor.Asa,spre exemplu D-rele Chirculescu (n.a.:fetele ministrului liberal Chirculescu),eleve in cursul superior al liceului,mi-au trimis de mancare si mi-au cusut impreuna cu alte fete,o camasa nationala.Am auzit chiar ca refuzau sa stea cu tatal lor la masa".
Intre timp,tabara de munca de la Ungheni,cu tot scandalul provocat de politie,nu a putut fi desfiintata.S-a dovedit ca nu contravenea legilor tarii si ca era politia aceea care facea uz ilegal de forta.Au lucrat acolo,in vara anului 1924,la fabricarea caramizilor,peste 500 de frati de cruce din Moldova,numar considerabil pentru acele inceputuri,ceea ce arata entuziasmul ce cuprinsese tineretul tarii romanesti.
Inchegarea unitatilor F.D.C.
In toamna anului 1925 pleaca in Franta,pentru a-si continua studiile in drept,Ionel Mota.Imparte in doua conducerea fratiilor de cruce pe tara,insarcinand pentru Transilvania pe Eremeiu si pe Braica,iar pentru vechiul Regat pe Gh. Urziceanu.Absenta lui din tara se noteaza printr-o perioada mai lenta in activitatea de expansiune a fratiilor.Ele isi iau parca ragaz pentru meditatie,pentru a se adanci in misterul fenomenului ce cuprinsese tara.Dar odata cu intoarcerea lui Mota,in anul 1927,ele isi reiau avantul expansiv initial,activate de marea personalitate a acestui om.Activitatea unitatilor F.D.C. se multiplica si se aprind in suflete entuziasme noi.
Toti tinerii frati de cruce isi fac o datorie de onoare de a realiza cat mai mult pentru desavarsirea lor sufleteasca si intelectuala si de a depune cat mai mult efort in lupta politica a miscarii.Astfel,cu ocazia cumpararii unuei camionete,care devenise necesara pentru nevoile organizatiei legionare (aceasta s-a infiintat oficial la 24 Iunie 1927),numai fratia de cruce din Focsani a strans 50.000 de lei.Era o suma enorma pentru acea epoca si pentru posibilitatile acelor tineri,ceea ce l-a determinat pe Capitan sa o boteze,"Fratia de Cruce Victoria",voind sa scoata in evidenta factorul moral - entuziasmul,credinta,vointa - care invinge obstacolele cele mai grele si duce oamenii spre victorie.
In Noiembrie 1927,au depus legamantul legionar si primesc "saculetul cu pamant" primii legionari.Alaturi de Corneliu Codreanu,de Ionel Mota si de alti intemeietori ai miscarii legionare,primesc aceasta inalta distinctiune si unii frati de cruce din prima generatie ca:Nicolae Bordeianu,Popa,Eremeiu,Traian Cotiga,Nicolae Totu,Mihail Stelescu.
(Este necesar sa dam o mica explicatie a ritualului cu care se intra in Miscarea Legionara.Dupa o perioada de pregatire,cu garantia unui legionar mai vechi,candidatul era invitat sa ia parte la prima sedinta de cuib.El se lega solemn in fata constiintei sale si a celorlalti camarazi ai lui,ca va urma legile legionare si ca va lupta fara ragaz pentru binele neamului romanesc.El primea un saculet mic care continea un amestec de pamant ce provenea de pe diferitele campuri de batalie ale istoriei noastre romanesti.Era un pamant udat cu sangele celor ce s-au jertfit acolo pentru ca Patria noastra sa traiasca.Legat cu un snur,sacusorul cu acest pamant era purtat in permanenta la pieptul legionarului.Era un semn de distinctiune pentru el si un indemn permanent de a se jertfi si el ca si inaintasii lui,pentru neamul din mijlocul caruia rasarise si ale carui virtuti si nazuinte le purta).
In anul 1929,fratii de cruce,sub conducerea directa a Capitanului,fac un mars pana la Bucovina, purtand noua veste a crezului lor si tot avantul ce-i cuprinsese,prin satele si orasele acestei frumoase provincii romanesti,recastigata cu putini ani in urma pentru tara din care intotdeauna a facut parte.Toti tinerii care au luat parte la acest mars au primit "saculetul cu pamant" si gradul de legionar.A fost singura exceptie cand un frate de cruce a primit acest grad inainte de terminarea studiilor lui secundare.
Epoca decisiva.Dezvoltare si prigoane
Decada anilor 1930-1940 a fost tragica pentru Miscarea Legionara.Legiunea a fost azvarlita,in cursul acestor ani,intr-o serie neintrerupta de persecutii,de acte arbitrare,de chinuri si de ucideri dementiale,de catre succesivele guverne ale Statului Roman.A fost epoca tragica a domniei Fostului Rege Carol II.Dar tot in acesti ani decisivi s-a produs,in ciuda tuturor prigoanelor deslantuite contra ei,si revarsarea roditoare a gandurilor si nazuintelor legionare peste tara romaneasca.Doctrina miscarii a prins profund in multimile romanesti.Acestea i-au recunoscut calitatile si dreapta traiectorie politica si au urmat-o cu un avant crescand ce nu a mai putut fi oprit de nimenisi de nimica.Nici macar uciderea barbara a lui Corneliu Codreanu,savarsita in anul 1938,cu toata
