Încurcăturile de limbă (numite şi îmbârligături de limbă sau sclinteli de limbă) sunt cuvinte sau propoziţii a căror citire, înţelegere sau exprimare orală se realizează cu destulă dificultate.


Se mai numesc:
Tongue-twisters - în engleză
Virelangues - în franceză
Sciolilingua - în italiană
Zungenbrecher - în germană


Exemple din folclorul francez:
Poisson sans boisson est poison. („Peştele fără băutură e otravă”)
Didon dîna, dit-on, du dos d'un dodu dindon. („Se spune că Didon se ospăta din târtiţa unui curcan gras”)

După războiul franco-german din 1870-1871 la adresa lui Napoleon al III-lea a apărut următoarea ironie:
Napoleon, cèdat Sedan, cèda ses dents. („Napoleon, cedând Sedanul, îşi cedă dinţii săi”)

La începutul sec. 19, se spune că pandurii lui Tudor Vladimirescu pentru a-i descoperii pe spionii turci sau greci care nu ştiau bine româneşte îi puneau să pronunţe formula:
Ciritei de tei pe mirişte de mei sau
Retevei de tei pe mirişte de mei.


Una dintre cele mai cunoscute încurcături de limbă este:

Piatra crapă capul caprei în patru.

Cu variantele:

Capra calcă piatra, piatra crapă-n patru, crăpa-i-ar capul caprei cum a crăpat piatra-n patru.

Piatra crapă capra, capra crapă piatra.

Piatra crapă capul caprei în patru, cum a crăpat şi capra piatra în patru.

Capra neagră-n piatră sare.
Piatra crapă-n patru.
Crapă capul caprei negre
Precum piatra crapă-n patru.


Alte exemple de încurcături de limbă româneşti:


Nici n-a zis şi zici c-am zis, când oi zice chiar oi zice ca să zici c-am zis ce-oi zice.

Tot ce-am zis c-am zis c-oi zice.
Dar de zis eu n-am mai zis;
Nici n-am zis, nici n-oi mai zice
C-am să zic c-am zis c-oi zice !

Soră Sară, n-ai sărit asară să vezi carnea cum se sară?

Şase saşi în şase saci.

Stanca stă-n castan ca Stan.

Şapte sape late jos şi-alte şaptezeci şi şapte de sape late-n spate.

Cerce cei ce cer cercei.

Eu pup poala popii, popa pupă poala mea.

Pimpirel cu pila lungă
Şi-a pilit pila pe pungă
Punga-n pilă,
Pila-n pungă
Pimpirel cu pila lungă ! (trimisă de George Roca)

Pe cap un capac, pe capac un ac.

Cupă cu capac, capac cu cupă.

Dă-mi un pic de pic să pic pe picătura de pe plic.

Un vultur stă pe pisc cu-n pix în plisc.

E pestriţă prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe.

Hrib fiert, hrib fript, hrib nefript, hrib nefiert, tot una-i.

O babă bălană mănâncă o banană babană.

Dacă şi cu Parcă se plimbau cu-o barcă. Dacă Dacă nu era parcă Parcă se-îneca !
Dacă şi cu Poate s-au dus să înoate. Dacă Dacă nu era, poate Poate se îneca !
Dacă şi cu Oare, s-au dus să se însoare. Dacă Dacă nu era, oare Oare se însura? (trimisă de George Roca)

Rică nu reuşea să zică
Râu, răţuşcă, rămurică.
Dar de când băiatu-nvaţă
Poezia despre raţă
Rică a-nvăţat să zică
Râu, răţuşcă, rămurică.

Oaia aia e a ei, eu i-o iau. (O frază formată numai din vocale !)

Ia ai ! Ca să-l ai la fusai ! Folosindu-l, n-ai să ai bai nici la foale, nici la mai ! (Expresii ardeleneşti)

Fusu-i ici, fusu-i colea,
fusu-n poală la lelea. (trimisă de George Roca)

O barză brează face zarvă pe-o varză. (idem)

O întâmplare întâmplătoare s-a-ntâmplat din întâmplare.

Un caricaturist caricaturizează o caricatură caricaturistică.

Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia lui Bucur când Bucur s-a întors bucuros din Bucureşti.

Când mă gândesc că te gândeşti la mine, gândeşte-te că mă gândesc că te gândeşti la mine. (trimisă de Jorascu Delia)

S-a'ntâmplat o'ntâmplare pe strada'ntâmplării:
tâmplarul s-a lovit cu tâmpla de tâmpla tâmplăresii !! (trimisă de Mircea Renel)

Bubulina, gospodina, macină până se termină făina !
Bubulina, gospodina, nu-ţi dă pace până nu face ce-ţi place !
Bubulina, gospodina, găteşte pân' se stinge lumina.

N-am venit că am venit, am venit că n-am venit. (Păstorel Teodoreanu)

Cel ce ştie că nu ştie, ştie mai mult decât cel ce nu ştie că nu ştie.

Ştiu că ştiu şi mai ştiu că ştiuca-i peşte.

Ştiu că ştii că ştiuca-i peşte, dar mai ştiu că ştiuca-i ştiucă.

Domnule Dudescu, daţi-mi două dude din dudul dumneavoastră de dincolo de drumul dinspre Dudeşti. (O propoziţie în care toate cuvintele încep cu litera "d")

Florica, fata fierarului Fănică, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. (O propoziţie în care toate cuvintele încep cu litera "f")
Altă variantă:
Fata fostului funcţionar francez fierbe fasolea fără foc fiindcă focul face fum. (trimisă de F. Smarandache)

Vara, vineri-de-vineri, venerabilul veteran vrâncean, Vartolomeu Velisarie-Vulturescu vinde vanitos, vechi vindiacuri vătuite, veroşilor vânători vasluieni, vociferând vehement validitatea vânării vulpilor vârstnice. (O propoziţie în care toate cuvintele încep cu litera "v") (trimisă de George Roca)



Încurcături de limbă din literatură:


Iată un fragment din comedia "Englezeşte fără profesor" a lui Eugen Ionescu, un maestru al jocurilor de cuvinte şi al încurcăturilor de limbă:
D-na Smith: Nu muşca de undeva !
Dl. Martin: Nu mişca de undeva !
Dl. Smith: Nu muşca de unde mişti, nu mişca de unde muşti !
D-na Martin: Musca mişcă !
D-na Smith: Mişcă musca !
Dl. Martin: Muşti mişcaţi !
Dl. Smith: Muştele muşcă muşcata !
D-na Martin: Musca muşcă muşcata ta !
D-na Smith: Muşca-ţi-ar musca muşchiul !
Dl. Martin: Domnule Smith, eşti muşchiul muşcat !
Dl. Smith: Domnule Martin, mustul musteşte !
D-na Martin: Doamnă Smith, muştele mustesc în muşchiul muşcat.
D-na Smith: Doamnă Martin, muşcă musca muşcată, muşchiul musteşte.

În "Scurte povestiri fantastice" de Alvaro Menendez Leal întâlnim următoarea încurcătură de limbă:
Într-o zi am visat că visam, şi în visul visului visam că visam...

Iată şi un exemplu extras din comedia "Cuiul lui Pepelea" de Victor Ion Popa:
... E bun ! Bine că m-ai liniştit... Păi, eu aşa chibzuiesc. Dacă s-o întâmpla să se întâmple întâmplător vreo întâmplare şi ne-am întâmpla de faţă la întâmplarea care s-o întâmpla să se întâmple, o să zicem că s-a întâmplat o întâmplare întâmplătoare şi din întâmplare nu s-a întâmplat să oprim ce era să se întâmple...

O încurcătură de limbă din romanul "Setea" de Titus Popovici:
Mama-i vie şi-i în vie, vie cine-o fi să vie.

În romanul "Doamna de Monsoreau", Al. Dumas foloseşte următoarea încurcătură de limbă:
Cum s-a întâmplat că regelui îi fu frică de a-i fi frică şi cum s-a întâmplat că lui Chicot îi fu frică de a nu-i fi fost frică.

LINK-URI:

Tongue-twisters - Colecţie de încurcături de limbă în cele mai diverse limbi.
Tongue twisters - Încurcături de limbă româneşti şi în alte limbi.