In Fizica se determina valorile numerice ale
marimilor fizice prin masurare directa sau prin calcul. Aceaste valori exprima multipli sau fractii de unitati de masura.
Masurarea inseamna compararea a doua valori ale aceleeasi marimi din care una
este considerata "unitate" si pentru alte masuratori. Astfel valoarea v = V/[u]
unde V este marimea iar v arata cite unitati [u] sint in valoarea obtinuta dupa
masurare. Daca avem o alta unitate de masura se poate exprima in functie de
aceasta si pentru o masurare v1=
V/[u1]. Daca pentru u corespunde valoarea v pentru u1 va
corespunde valoarea
v1 = v*[u]/[u1] regula de trei simpla. Deci
v/v1 =
[u1]/[u] care este teorema fundamentala a unitatilor de masura. Prin unitati de
masura formula fizica se
deosebeste de formula matematica.
Pentru un volum matematic avem :
V = A*B*C, Fizic daca avem unitatea de masura pentru lungime [L] si pentru volum
[V] avem urmatoarele valori masurate:
a = A/[L];
b = B/[L]
c = C/[L] si
v = V/[V]
adica v = ( [L]3/[V] ) * a*b*c = kabc unde k = [L]3/[V]
este un coeficient parazit dependent de unitatile de masura si evident de
formula. De obicei se alege k = 1 pentru a se simplifica calculele si astfel
formula fizica va corespunde formulei matematice iar [L]3 = [V]. In
acest fel nu mai putem alege ce
unitate de masura vrem pentru una din marimile fizice si simplificam calculele.
Deci se alege pentru marimile fundamentale un sistem
de unitati de masura fundamentale si definim unitati derivate pentru marimile
derivate cu k=1. Marimile si unitatile fizice de acest fel formeaza un sistem
coerent. Se cunosc mai multe sisteme coerente in
istoria
fizicii dar azi se utilizeaza
sistemul international
SI cu unele exceptii in tari anglofone si SUA
Imperial and US
customary units. SI are pentru mecanica conform tabel:
Celelate sint in link pentru
Sistemul
International. Unitatile de masura au multipli si submultipli prin
inmultirea respectiv impartirea la 10. Multipli sint: deca- *10, hecto- *100,
kilo- *1.000, mega- *1.000.000, etc. Submultipli sint: deci- /10, centi- /100,
mili- /1000, nano- /1.000.000, etc. Exemplu pentru lungime, multipli sunt
decametru, hectometru, kilometru, etc iar submultipli sunt decimetru, centimetru,
milimetru etc.
Masurarea se executa cu aparat sau
instrument de masura. Acesta este de asemenea un sistem fizic si in operatia de
masurare interactioneaza cu sistemul masurat.
Formule dimensionale:
Trecerea de la formula matemetica la cea
fizica presupune inlocuirea marimilor cu valorile de masurare. Desi valorile de
masurare difera in functie de unitatile de masura aceasta nu inseamna ca se
schimba legile fizicii ci isi pastreaza aceeasi forma. Acesta este
Principiul invariantei legilor fata de
unitatile de masura care permite determinarea unitatilor de masura pentru
marimile derivate cum sint exemple in tabelul de mai sus. Orice marime derivata
are o unitate de masura care se bazeaza pe unitatile de masura fundamentale.
Formula generala se scrie, pentru mecanica, u=LαMβTγ
unde α, β, γ se numesc dimensiuni
ale marimii derivate. Aceasta este
Formula dimensionala in mecanica clasica. Daca exista doua formule (expresii)
matematice pentru aceeasi marime fizica, formula dimensionala trebuie sa fie
aceeasi. De exemplu pentru u1 = Lα1Mβ1Tγ1
ca sa avem aceeasi unitate de masura u = u1 trebuie sa avem egalitatile α = α1,
β = β1 si γ = γ1 conditie numita conditie de omogenitate.
Determinarea conditiei de omogenitate a unei
formule matematice a legii fizice
Exemplu: Sa verificam daca formulele acceleratiei a = v/t, care este
formula de definitie din cinematica, si a = F/m au aceeasi formula dimensionala.
Din tabelul de mai sus avem [a1] = LT-1/T = LT-2
iar pentru a doua formula [a2] = LMT-2/M = LT-2
deci [a1] = [a2] adica aceeasi formula dimensionala.
Determinarea unitatilor de masura derivate
Unitatea de masura derivata se determina din
formula matematica a marimii fizice folosindu-se unitatile fundamentale.
Exemplu: Sa determinam unitatea de masura
derivata a vitezei din unitatile de masura fundamentale ale spatiului L si
timpului T conform definitiei v = s/t. Avem formula dimensionala [v] = L/T = LT-1
cu denumirea m/s metru pe secunda. Aceasta este
justificarea pentru unitatea de masura introdu-sa in tabelul anterior pentru
viteza.
Analiza dimensionala
Pe baza conditiei de omogenitate este posibil si
procedeul invers de determinare a expresiei matematice a unei legi fizice
cunoscind formulele dimensionale ale marimilor fizice care intra in expresia
dorita. Aceasta determinare se numeste
analiza dimensionala.
Exemplu: Sa determinam formula matematica
de calcul a densitatii in functie de masa si volum (putem presupune si ca am
uitat-o) cind cunoastem unitatile de masura pentru fiecare. Scriem formula
dimensionala generala
[ρ] = [m]α[V]β si pentru ca
densitatea se masoara in kg/m3 avem
ML-3 = (M)α(L3)β
sau ML-3 = MαL3β de unde
α = 1 si 3β = -3, β = -1, deci formula fizica este ρ = m1V-1 = m/V.
Se observa ca a fost nevoie de cunoasterea unitatilor de masura pentru fiecare
marime fizica din formula.
Verificati-va
cunostintele
Exercitiul 1: Verificati daca
formula v = P/m este corecta.
Exercitiul 2: Determinati unitatile de masura derivate pentru energia
cinetica definita cu formula Ec = m*v2/2 si pentru lucrul mecanic definit cu
formula L = F*s. Luati unitatile si marimile fundamentale si derivate din tabelul
de mai sus. Aveti ceva de comentat cu privire la rezultat?
Exercitiul 3: Determinati formula de calcul a unei forme de energie Ep in
functie de masa m, acceleratia a si spatiul s cunoscind ca unitatea de masura
este cea de la exercitiul anterior ML2T-2.